NATO anunţă dejucarea unui plan al Rusiei de sabotaj asupra cablurilor submarine

Aliaţii NATO anunţă că au identificat, în această primăvară, în apele arctice din apropierea arhipelagului Svalbard, submarine ruseşti care simulau folosirea unei tehnologii secrete concepute pentru a scoate din funcţiune infrastructura critică de cabluri submarine fără a lăsa urme care să permită identificarea autorului, relatează Reuters.

Conform sursei citate, operaţiunea clandestină ar fi fost desfăşurată de Direcţia Principală pentru Cercetări la Mare Adâncime a Rusiei, cunoscută sub acronimul GUGI, structură specializată în operaţiuni submarine. Potrivit oficialilor, ruşii au utilizat submersibile de mare adâncime pentru a simula amplasarea unei tehnologii sofisticate şi cu un potenţial distructiv ridicat.

Marea Britanie, Norvegia şi Statele Unite au lansat o operaţiune comună pentru urmărirea şi interceptarea navelor ruseşti. Acestea au fost împiedicate să îşi finalizeze exerciţiul şi, în cele din urmă, au părăsit zona.

Londra şi Oslo anunţaseră încă din aprilie că au descoperit o operaţiune rusă clandestină în apele Arcticii. Informaţiile privind existenţa noii tehnologii, locul exact al operaţiunii şi implicarea Statelor Unite nu fuseseră însă făcute publice până acum.

• Temerile privind un posibil conflict între Rusia şi NATO se intensifică

Incidentul are loc într-un context în care o parte a serviciilor occidentale de informaţii consideră că Moscova îşi intensifică acţiunile de sabotaj pe teritoriul Europei şi se pregăteşte pentru eventualitatea unei confruntări cu NATO.

Trei oficiali americani au declarat că unii analişti ai serviciilor de informaţii din SUA sunt tot mai preocupaţi de posibilitatea ca Rusia să încerce să testeze mecanismul de apărare colectivă al Alianţei, prevăzut de Articolul 5. Într-un asemenea scenariu, distrugerea cablurilor submarine ar putea reprezenta o componentă importantă a strategiei Moscovei, potrivit oficialilor occidentali.

Cablurile submarine, unele dintre ele având un diametru comparabil cu cel al unui furtun de grădină, sunt amplasate pe fundul mărilor şi oceanelor sau îngropate la mică adâncime în sedimente. Prin aceste reţele circulă o parte esenţială a traficului global de internet şi a tranzacţiilor financiare internaţionale.

Importanţa lor economică şi militară le-a transformat în ţinte inclusiv în conflictele din trecut. În timpul celor două războaie mondiale, cablurile de telecomunicaţii reprezentau infrastructuri strategice pentru transmiterea ordinelor prin telegraf şi telefon.

În cazul Svalbard, două cabluri de fibră optică cu o lungime de aproximativ 1.400 de kilometri fiecare conectează arhipelagul de Norvegia continentală. Acestea ajung până la adâncimi de aproximativ 2.700 de metri şi transportă volume uriaşe de date provenite de la sateliţi şi recepţionate de staţia SvalSat, cea mai mare instalaţie de acest tip din lume şi parte a Near Space Network a NASA.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta incidentul. Kremlinul a negat în mod constant că Rusia ar desfăşura operaţiuni de sabotaj în statele NATO sau că ar pregăti o confruntare cu Alianţa.

• Occidentul denunţă intensificarea acţiunilor de sabotaj

Unii oficiali occidentali consideră că Moscova şi-a intensificat acţiunile îndreptate împotriva statelor europene în ultimele luni, pe fondul unei relative stagnări a frontului din Ucraina. Ţări precum Polonia, Lituania şi România au confirmat diferite incidente şi încălcări.

Unul dintre cele mai recente episoade a fost tentativa de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, în luna august, care a determinat Germania să adopte o serie de măsuri, printre care închiderea unui consulat rus la Bonn şi a unui centru cultural din Berlin.

Tot în august, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit la Moscova cu reprezentanţi ai serviciilor ruse de informaţii. Potrivit a două persoane familiarizate cu discuţiile, unul dintre obiectivele vizitei a fost transmiterea unui avertisment Rusiei în legătură cu escaladarea operaţiunilor de sabotaj din Europa.

Reuters nu a putut stabili dacă Ratcliffe a abordat în mod explicit şi operaţiunile submarine clandestine ale Moscovei. Kremlinul nu a oferit detalii despre conţinutul discuţiilor.

În paralel cu confruntarea din largul Svalbard, oficialii britanici şi norvegieni au prezentat Moscovei informaţiile pe care le deţineau despre noua tehnologie. Scopul demersului a fost de a demonstra că Occidentul cunoaşte capacităţile dezvoltate de Rusia şi, astfel, de a descuraja eventuala lor utilizare.

Niciun cablu nu a fost avariat în timpul exerciţiului. Potrivit oficialilor occidentali, operaţiunea rusă a constat în simularea desfăşurării tehnologiei într-un scenariu de conflict cu NATO. Aceştia au refuzat să ofere informaţii despre principiul de funcţionare al dispozitivului.

„Prin operaţiunea noastră comună am transmis Rusiei un mesaj clar: nu poate acţiona clandestin”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik.

Acesta a avertizat că orice tentativă de atac asupra infrastructurii critice va fi identificată şi va avea consecinţe, subliniind în acelaşi timp că escaladarea tensiunilor în nordul îndepărtat nu este în interesul niciuneia dintre părţi.

Ministerul britanic al Apărării a făcut trimitere la declaraţiile din 9 aprilie, când autorităţile de la Londra recunoşteau existenţa unor tentative de desfăşurare a unor activităţi clandestine ruseşti în apropierea apelor britanice şi norvegiene de către GUGI. Atât Washingtonul, cât şi Londra au impus sancţiuni acestei structuri secrete.

Casa Albă nu a răspuns solicitării de comentarii, iar CIA a refuzat să facă declaraţii.

• „Bear Gap”, zonă strategică pentru submarinele nucleare ruseşti

O eventuală escaladare între Rusia şi NATO ar transforma regiunea dintre extremitatea sudică a arhipelagului Svalbard şi Norvegia continentală într-o zonă de o importanţă strategică majoră. Spaţiul maritim este cunoscut sub denumirea de „Bear Gap”.

Pentru a ajunge în Atlantic, submarinele nucleare ruseşti staţionate în Peninsula Kola trebuie să traverseze această zonă cu o lăţime de aproximativ 400 de mile înainte de a trece prin apropierea insulei vulcanice norvegiene Jan Mayen.

Marea Britanie a anunţat că, în august, a desfăşurat forţe pe Jan Mayen alături de militari norvegieni şi americani, în cadrul unui exerciţiu destinat demonstrării capacităţii NATO de a desfăşura operaţiuni comune în nordul îndepărtat.

Norvegia intenţionează, de asemenea, să construiască până în 2028 un nou cablu de fibră optică prin care Svalbard şi Jan Mayen să fie conectate de teritoriul continental.

• NATO îşi consolidează protecţia infrastructurii submarine

Securitatea infrastructurii de pe fundul mărilor a devenit una dintre preocupările importante ale NATO după distrugerea, în 2022, a trei dintre cele patru conducte Nord Stream prin care gazele naturale ruseşti ajungeau în Germania.

Procurorii germani au pus sub acuzare un cetăţean ucrainean care, la momentul atacului, era ofiţer al forţelor speciale. Ucraina respinge orice implicare în sabotarea conductelor.

Începând din 2023, autorităţile occidentale au observat şi o creştere a numărului de nave care se deplasează lent deasupra sau în apropierea infrastructurilor submarine sensibile - conducte, cabluri electrice şi reţele de telecomunicaţii - pentru a le identifica şi cartografia poziţia. Practica este cunoscută sub denumirea de „drifting”.

Datele companiei de analiză a riscurilor maritime Windward arată că, anul trecut, asemenea activităţi în Marea Nordului au crescut cu 52%, până la 13.079 de nave. În regiunea Mării Chinei de Sud, avansul a fost de 88%, până la 18.401 nave.

Cartografierea infrastructurii aflate în apele internaţionale nu este ilegală. Specialiştii în securitate avertizează însă că amploarea acestor activităţi poate indica pregătirea unor eventuale operaţiuni de sabotaj.

Suspiciunile privind interferenţele asupra cablurilor submarine au determinat NATO şi statele europene să lanseze noi mecanisme de supraveghere, printre care Baltic Sentry şi iniţiativa britanică Nordic Warden, prin care forţele navale ale mai multor state îşi coordonează patrulele pentru protejarea infrastructurii critice.

În Marea Baltică, una dintre principalele regiuni aflate sub monitorizare, activitatea de tip „drifting” a scăzut în 2025 cu 5%, până la 526 de nave. Potrivit Windward, cel puţin 11 cabluri submarine au fost avariate sau secţionate în această regiune între octombrie 2023 şi sfârşitul anului trecut.

„În prezent, Rusia şi China sunt considerate probabil cele mai active şi mai importante ameninţări din mediul submarin”, a declarat directorul general al Windward, Ami Daniel.

• Europa, dependentă de o infrastructură dificil de apărat

Reţeaua mondială de cabluri electrice şi de telecomunicaţii amplasate pe fundul mărilor continuă să se extindă, pe fondul creşterii cererii de date şi electricitate, alimentată inclusiv de dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale.

Unii analişti avertizează însă că Europa rămâne vulnerabilă în faţa unor eventuale atacuri asupra acestei infrastructuri.

„În ultimii 25 de ani, Europa a făcut simultan două lucruri: şi-a mărit dramatic dependenţa de infrastructura de pe fundul mărilor şi şi-a redus drastic capacitatea de a o proteja”, a declarat Bruce Jones, cercetător senior la Brookings Institution.

Potrivit acestuia, Europa începe acum, cu întârziere, să îşi reconstruiască aceste capacităţi de apărare, într-un moment în care ameninţarea reprezentată de Rusia este în creştere.