Nouă catedrală ortodoxă din România, un simbol puternic şi controversat

Analiză a publicaţiei regionale Balkan Insight, via Rador: Constructorii Catedralei Neamului din Bucureşti subliniază că, prin cei 127 de metri ai săi, clădirea este cea mai înaltă Catedrală Ortodoxă din lume.Totuşi, pentru cei mai mulţi dintre credincioşi, importanţa ei îi depăşeşte mărimea - ei consideră catedrala drept un puternic simbol al renaşterii naţionale şi spirituale într-o ţară în care Biserica Ortodoxă rămâne una dintre cele mai credibile instituţii, iar religia dăinuie mai degrabă ca o practică obişnuită, şi mai puţin ca o credinţă abstractă.

Catedrala Neamului va fi sfinţită pe data de 26 octombrie în cursul unei ceremonii la care vor participa principalii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, precum şi clerici importanţi din lumea ortodoxă, precum Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Aşteptat să atragă mii de credincioşi, evenimentul coincide totodată cu împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei Române.

Dominând orizontul oraşului, catedrala a fost deopotrivă un simbol al mândriei naţionale, dar şi obiectul unor controverse de ordin politic şi financiar. Pentru credincioşii ortodocşi, ea reprezintă "renaşterea spirituală a României de azi”; totuşi, pentru pentru mulţi alţii, ea este un monument al grandorii şi al puterii Bisericii ca instituţie.

Antropologul italian Giuseppe Tateo, care a urmărit ridicarea catedralei în studiul său legat de România contemporană, publicat în engleză, în anul 2020, cu titlul "Sub semnul crucii' ("Under the Sign of the Cross'), consideră că ambele perspective sunt îndreptăţite şi reflectă o realitate complexă."O catedrală nu este doar o reprezentare simbolică a credinţei”, a declarat pentru BIRN Giuseppe Tateo, în vârstă de 36 de ani, de la Universitatea Roma Tre. "Ea este totodată o construcţie cu un stil architectural bine definit, care ar trebui să reprezinte oraşul. Cei mai mulţi dintre arhitecţii cu care am discutat cred că proiectul nu are o valoare estetică... din cauză că el nu demonstrează nici creativitate şi nici inovaţie. Constructorii nu au făcut decât să urmeze îndrumările Patriarhiei or, ea a declarat că această catedrală serveşte drept simbol al mândriei şi prestigiului naţional".

O altă condiţie-cheie a Patriarhiei a fost cea legată de durabilitatea clădirii. "Patriarhul Daniel a cerut ca structura să fie garantată 1000 de ani (...) considerând-o un mijloc care să reprezinte ideea Creştinătăţii Ortodoxe Române de-a lungul secolelor”, a subliniat Tateo în interviu. "Totuşi, constructorii au spus că nu pot oferi garanţii decât pentru 500 de ani”.

Milioane cheltuite din fonduri publice

Una dinte controversele stârnite în jurul catedralei este locul ales, în centru, într-o regiune deluroasă dominată de arhitectura din perioada comunistă. "Într-un fel, este o ironie faptul că această Catedrală Naţională se află alături de fosta Casă a Poporului - în prezent, parlamentul - ridicată de dictatorul Nicolae Ceauşescu drept simbol al triumfului etern al comunismului în România”, subliniază Tateo.

Totuşi, cel mai aprins aspect al dezbaterilor legate de construcţia Catedralei Neamului a fost cel legat de finanţarea sa.

Ideea construirii unei asemenea catedrale a apărut pentru prima oară în 1878, la puţin timp după ce România şi-a câştigat independenţa, proiectul înscriindu-se într-un efort mai amplu, legat de creionarea identităţii acelei tinere naţiuni.

Deşi tentative legate de începerea construcţiei au existat şi în perioada interbelică, niciuna nu a fost încununată de succes, iar sub regimul comunist (1947 - 1989), proiectul a fost abandonat. Ideea a reapărut la suprafaţă cu o vigoare reînnoită la începutul anilor 2000.

În 2006, Parlamentul României a alocat Patriarhiei un teren de 110.000 metri pătraţi şi, în cele din urmă, lucrările de ridicare a catedralei au început. În 2018, a fost sfinţit altarul, evenimentul coincizând şi cu centenarul statului român modern, iar, un an mai târziu, deşi clădirea era încă neterminată, ea a fost vizitată de Papa Francisc - un moment de mare semnificaţie simbolică pentru comunitatea creştină din România.

Până acum, costul proiectului - încă în curs de realizare, având în vedere că multe secţiuni sunt încă în construcţie, printre acestea numărându-se şi o zonă subterană care va găzdui un Muzeu al Creştinătăţii şi diverse activităţi culturale - este estimat la circa 270 de milioane de euro.

"Numai 10% din sumă a venit din partea Bisericii Ortodoxe Române, prin fonduri proprii şi prin donaţii ale credincioşilor”, afirmă Tateo. "Restul a fost finanţat cu bani publici, din partea autorităţilor naţionale şi locale”.

Sprijinul substanţial, venit prin finanţare din partea statului, a făcut obiectul multor critici, în special din partea românilor mai tineri, care se întreabă de ce asemenea vaste fonduri publice ar trebui dedicate unui monument religios într-o ţară care încă se mai confruntă cu şcoli, spitale şi o infrastructură slab finanţate.

În opinia lui Tateo, după căderea regimului comunist din România, Biserica Ortodoxă Română a pornit un proces ambiţios legat de o reneştere la nivel organizatoric, mai exact, o reînnoire a Bisericii ca instituţie. Acest lucru s-a reflectat nu doar în reclamarea proprietăţilor confiscate sub communism, ci şi printr-un val întreg de biserici noi, în special în comunităţile neoevanghelice.

Tateo subliniază că "Biserica Ortodoxă Română se remarcă prin faptul că a ridicat numeroase construcţii. În ultimele trei decenii, s-au construit nu mai puţin de 34 de catedrale ortodoxe, or... desigur, asemenea monumente au reclamat nişte resurse substanţiale, majoritatea provenite din bani publici”.

Scepticism legat de o ”renaştere religioasă"

Tateo se arată sceptic în privinţa pretenţiilor Bisericii Ortodoxe legate de o reală renaştere religioasă în România după căderea comunismului, renaştere simbolizată, printre altele, de ridicarea Catedralei Neamului.

"Mi-e greu să cred că asemenea impunătoare şi costisitoare catedrale pot fi văzute drept o renaştere spirituală, din cauză că religia ortodoxă s-a păstrat în spaţii private şi pe vremea comunismului”, afirmă el. Mai degrabă, asta reflectă o convingere a Bisericii Ortodoxe¸ precum şi modul în care ea îşi folosesşte resursele materiale la care are acces.

Întrebat dacă, în opinia sa, Catedrala Neamului va fi recepţionată şi va fi integrată în societatea românească, Tateo o spus că se aşteaptă ca disensiunile să rămână. "Cu siguranţă că vor exista români care să se bucure într-o clădire care omagiază identitatea românească în lumea ortodoxiei... şi care vor admira, de exemplu, bogata iconografie în mozaic”, a spus el. În acelaşi timp, biserica este văzută deseori drept o şansă de comunicare socială în sânul unei populaţii tot mai îmbătrânite. Cum România continuă să îmbătrânească, ortodoxia rămâne o problemă crucială în viaţa multor oameni.

În acelaşi timp, societatea românească se schimbă rapid, devenind însă tot mai atee.

"În ultimul deceniu, numărul oficial al creştinilor ortodocşi a scăzut cu circa 2 milioane. În parte, fenomenul se datorează emigraţiei, dar se datorează şi faptului că tinerii nu se mai identifică drept credincioşi sau legaţi de ortodoxie”.