Numărul infectărilor cu covid poate ajunge la 1.200 - 1.600 de cazuri zilnice în august

A.P.
Miscellanea /

Numărul infectărilor cu covid poate ajunge la 1.200 - 1.600 de cazuri zilnice în august

Numărul infectărilor cu coronavirus ar putea ajunge la 1.200 - 1.600 de cazuri zilnice la jumătatea lunii august se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care a fost prelungită cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul României, obţinută de G4Media.ro.

Prognoza de evoluţie a fost făcută pe baza analizei factorilor de risc, realizată de Comitetul Tehnico-Ştiinţific al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

"Luând în considerare diferite cifre medii constante de cazuri confirmate pentru următoarea perioadă şi ţinând cont de absenţa legislaţiei în domeniu pentru aplicarea măsurilor specifice de limitare a răspândirii infecţiei poate fi influenţa viteza de evoluţie, în special în contextul estival în care se creează aglomeraţii în zone turistice răspândite pe tot teritoriul naţional ne putem aştepta la o dublare a numărului de cazuri noi la 12-14 zile. Începând de la jumătatea lunii iunie, evoluţia cazurilor noi confirmate a urmat o rata de reproducere supraunitara. Menţinerea acestui trend de evoluţie a situaţiei ar putea să ducă la atingerea unui număr zilnic de cazuri între 1200-1600 la jumătatea lunii august", se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern.

Potrivit documentului, care trece în revistă infecţiile cu coronavirus în România de la izbucnirea epidemiei, evoluţia cazurilor active a urmat un trend puternic ascendent de la începutul lunii martie până la sfârşitul lunii aprilie. Primul vârf a fost atins la data de 29 aprilie 2020, dată la care era înregistrat un număr de peste 8.200 de cazuri active, perioada imediat următoare fiind caracterizată de o pantă descendentă alungită, până la data de 2 iunie, când începe să se constate o uşoară creştere, care devine accentuată începând cu data de 16.06.2020 şi continuă şi în prezent.

"Acest trend puternic ascendent s-a înregistrat în urma măsurilor de relaxare, dar mai ales în urma suspendării legislaţiei care reglementează măsura izolării/carantinei şi absenţei mecanismelor de control al interacţiunii interumane, inclusiv cu persoanele cunoscute ca fiind infectate", se arată în documentul guvernului.

În nota de fundamentare se mai precizează că totalul cazurilor active la data de 14 iulie, ora 10:00, era de 7.856 persoane.

"Numărul de cazuri confirmate zilnic în ultimele 14 zile prezintă un trend ascendent, dar nu constant ascendent, astfel încât au existat vârfuri (ex. în data de 09.07.2020 - 614 cazuri, 11.07.2020 - 698 cazuri şi 14.07.2020 - 637 cazuri), context în care riscul de infectare rămâne ridicat, mai ales că valorile au fost înregistrate în perioada stării de alertă, când libertatea de mişcare nu a fost restricţionată", se mai arată în document.

Potrivit acestuia, în intervalul 09-13.07.2020 au fost externaţi la cerere 727 (în medie 145/zi) pacienţi confirmaţi, srie g4media.ro.

"Conform datelor statistice înregistrate pe perioada stării de alertă, manifestarea epidemiei are efecte pe întreg teritoriul României având şi caracter intracomunitar în multe judeţe ale ţării. De asemenea, au fost constatate şi unele manifestări de tip focar (ex.: judeţul Galaţi, Prahova, Dâmboviţa, Vâlcea, Braşov, Brăila şi municipiul Bucureşti), generate, la rândul lor, în special de relaxarea măsurilor de circulaţie naţională şi internaţională, coroborate cu necesitatea unui volum considerabil al acţiunilor de control asupra respectării măsurilor precum şi cu lipsa de asumare a responsabilităţii individuale la nivelul cetăţenilor privind protecţia propriei sănătăţi şi cea colectivă", mai scrie în documentul guvernamental.

În mod similar, se mai precizează în nota de fundamentare, din analiza numărului de cazuri grave internate în secţiile de terapie intensivă, după data de 1 iunie se remarcă o evoluţie clar ascendentă a acestora la nivel naţional, anunţă g4media.ro.

"Subliniem faptul că acest indicator este unul de importanţă deosebită în privinţa aprecierii suportabilităţii sistemului sanitar pentru patologia respectivă. Depăşirea capacităţii de tratament pentru cazurile grave, care necesită intervenţii de terapie intensivă, chiar în situaţia în care există paturile necesare pentru tratamentul celorlalte cazuri medii sau uşoare, este de natură să pună medicii în situaţii etice şi morale la limită, obligându-i să aleagă un număr limitat de cazuri care pot primi tratament specific (de exemplu ventilaţie asistată) dintr-un număr mult mai mare de pacienţi care ar avea nevoie de acel tratament", se mai arată în document.

Potrivit acestuia, în România răspândirea intracomunitară extinsă este deja prezentă la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, principalele zone cu răspândire intracomunitară fiind reprezentate de judeţul Suceava (12,5% din totalul cazurilor) şi municipiul Bucureşti (11,6 % din totalul cazurilor).

În prezent, distribuţia cazurilor după rata de incidenţă la 1.000 de locuitori arată că 122 de localităţi din 21 de judeţe înregistrează o rată de peste 1 caz/1.000 locuitori.

"La nivel naţional, evaluarea situaţiei are în vedere un nivel de monitorizare (0.5-1 caz/1.000 locuitori), un nivel de atenţie (1-3 cazuri/1.000 locuitori) şi un nivel de alertă (peste 3 cazuri/1.000 locuitori). În acest moment, 10 localităţi din 7 judeţe sunt la nivelul de alertă, evaluările fiind făcute de către direcţiile de sănătate publică judeţene. În acest context sunt necesare masuri non-farmaceutice pentru prevenirea răspândirii infecţiilor şi evitarea atingerii unui nivel necontrolat al acestora, cu impact direct asupra mortalităţii înregistrate şi a unui aflux de pacienţi peste capacitatea sistemului sanitar din regiune", se mai precizează în nota de fundamentare.

Potrivit documentului guvernamental, de la introducerea stării de alertă în data de 17 iunie până la data publicării deciziei CCR prin care au fost declarate neconstituţionale izolarea şi carantinarea prin ordin de ministru, "dată de la care măsura izolării/carantinării şi cea privind internarea pacienţilor confirmaţi pozitivi la COVID 19 nu au mai putut fi impuse", valoarea medie a numărul de cazuri noi a fost de 333 cazuri/zi, în timp ce după această perioadă, valoare medie a crescut semnificativ la 487 cazuri/zi.

Concluziile şi recomandările din documentul guvernamental:

Din toate aceste analize a rezultat că reluarea accelerată a tuturor celorlalte activităţi (în condiţiile în care nu se poate verifica în mod cert respectarea condiţiilor de funcţionare şi comportament al populaţiei), coroborată cu posibilitatea de mişcare neîngrădită a persoanelor dintr-o unitate-administrativă în alta, relaxarea efectivă a populaţiei în privinţa pandemiei, cât şi un trend susţinut de informaţii fake-news şi de negare a gravităţii acesteia, precum şi a măsurilor necesare pentru controlul şi combaterea infecţiilor, poate duce inevitabil la reluarea unui trend puternic ascendent al infecţiilor.

Nu există niciun motiv ştiinţific şi rezonabil pentru care virusul să dispară sau să îşi reducă semnificativ rata de contagiozitate de până acum, având în vedere gradul aproape inexistent de imunitate a populaţiei la această infecţie.

Având în vedere toate aceste analize putem concluziona că, progresele înregistrate în controlul efectelor pandemiei, în perioada anterioară, se deteriorează constant existând riscul dispariţiei efectelor benefice. Numărul zilnic de cazuri noi confirmate este ridicat, cu o tendinţă constant crescătoare, faţă de perioada stării de urgenţă şi a primelor 2 săptămâni ale stării de alertă cu următoarele consecinţe:

Impact nefavorabil asupra stării de sănătate a populaţiei.

Afectarea capacităţii de funcţionare a sistemului sanitar.

Limitarea circulaţiei cetăţenilor români în 20 de state ale Europei, cu interdicţie în 3 state (Lituania, Finlanda şi Malta).

La acest moment, este evident că evoluţia epidemiologică nu poate fi gestionată decât prin, prelungirea stării de alertă, care permite menţinerea activă a tuturor mecanismelor, funcţionarea continuă a componentelor operaţionale de natură să asigure un răspuns coordonat, flexibil şi rapid, precum şi impunerea, la nevoie, a unor măsuri compensatorii proporţionale cu măsurile de relaxare graduală, reprezintă o necesitate justă şi echilibrată raportată la starea actuală, respectiv la evoluţiile prognozate potrivit scenariilor descrise mai sus.

Principalele avantaje şi instrumente pe care le asigură o astfel de perspectivă constau în:

- comanda unitară a acţiunilor de prevenire, pregătire şi răspuns, cu implicarea tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în managementul tipului de risc;

- adoptarea, implementarea şi controlul unor măsuri generale minime de prevenire a infecţiilor (portul măştii în spaţii închise, păstrarea unei distanţări fizice);

- posibilitatea de implementare a măsurilor punctuale de limitare a mişcării în cadrul unor localităţi/zone în cazul în care se constată o evoluţie ce poate deveni necontrolabilă;

- posibilitatea de a reveni rapid asupra unor măsuri de relaxare graduală, în cazul în care evoluţia situaţiei o impune.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

15 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8737
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0172
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5274
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4853
Gram de aur (XAU)Gram de aur239.4568

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro