O judecătoare din SUA blochează concedierile în masă dorite de guvernul Trump

O judecătoare din SUA a prelungit joi suspendarea temporară a concedierilor în masă dorite de guvernul condus de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters, de la care relatăm cele ce urmează.

Ordinul judecătoarei districtuale Susan Illston interzice instituţiile guvernamentale să efectueze concedieri colective, o componentă-cheie a planurilor lui Trump de a reduce sau elimina multe din instituţiile respective. Măsurile nu pot fi luate înainte de încheierea proceselor intentate de sindicate, organizaţii non-profit şi municipalităţi, a stabilit instanţa.

În 9 mai, Illston a suspendat pentru două săptămâni tentativele a circa 20 de instituţii de a efectua concedieri colective; ea a ordonat de asemenea repunerea în funcţii a angajaţilor deja concediaţi.

Prin ordinul de joi, judecătoarea a continuat, cu modificări, prevederile ordinului de restricţie temporar.

Guvernul ceruse Curţii Supreme a Statelor Unite să suspende decizia temporară a judecătoarei Illston, argumentând că aceasta încalcă atribuţiile constituţionale ale preşedintelui, în speţă controlul asupra puterii executive.

Reuters apreciază că această chestiune rămâne neclară după hotărârea de joi, la care guvernul Trump poate face apel imediat.

Instituţiile federale au autoritate extinsă de a implementa concedierile colective, a susţinut Andrew Bernie, avocat al guvernului, la audierile care au precedat decizia. Decretul preşedintelui Trump, numit în terminologia legală americană 'ordin executiv', cere instituţiilor subordonate să stabilească ce reduceri de personal se pot efectua, însă nu cere nicio acţiune concretă cum ar fi concedierile sau închiderile de birouri, care să poată fi contestată în justiţie de reclamanţi, a argumentat el.

'Aceste decizii vor fi dezvăluite când sunt luate, iar când sunt luate, reclamanţii le pot contesta. Într-adevăr, reclamanţii au contestat decizii individuale', a spus Bernie, menţionând procese în curs referitoare la reduceri de personal în ministerele educaţiei, sănătăţii şi serviciilor umane sau securităţii interne.

Danielle Leonard, care i-a reprezentat pe reclamanţi, a arătat că directivele lui Trump şi ale altor oficiali de la Casa Albă arată clar că instituţiile nu au un rol semnificativ în deciziile de reducere a forţei de muncă. 'Ei spun ce să se taie, când să se taie, şi nu le cer instituţiilor decât să prezinte un plan', a explicat ea.

Cazul judecat implică, printre altele, ministerele agriculturii, sănătăţii şi serviciilor umane, comerţului, precum şi trezoreria, administraţia pentru problemele veteranilor, conform sursei citate.

Trump a cerut eliminarea funcţiilor care se dublează, a nivelurile inutile de management şi a funcţiilor care nu sunt vitale, în paralel cu automatizarea activităţilor de rutină, închiderea unor birouri regionale şi reducerea contractelor externalizate.

Circa 260.000 de angajaţi federali, dintre care mulţi au acceptat plăţi compensatorii, au plecat sau urmează să plece din funcţii până la sfârşitul lui septembrie. Mai multe instituţii sunt vizate de intenţii de concedieri masive; departamentul pentru problemele veteranilor ar urma să piardă peste 80.000 de angajaţi, iar cel al sănătăţii şi serviciilor umane - 10.000.

Eforturile guvernului au fost contestate în zeci de procese, iar decizia anterioară a judecătoarei Illston de luna aceasta este cea mai cuprinzătoare de până acum în astfel de cazuri. O curte de apel a suspendat în martie hotărârea unui alt judecător de a fi reangajaţi aproape 25.000 de lucrători aflaţi în perioada de probă, care ocupau posturile de mai puţin de un an sau doi.