Abonament gratuit
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

"Offset-ul, posibilă soluţie pentru revitalizarea şi dezvoltarea industriei"

A consemnat George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii /

"Offset-ul, posibilă soluţie pentru revitalizarea şi dezvoltarea industriei"

Interviu cu dr. ing. Costică T. Mustaţă, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti

În opinia preşedintelui CCIB, industria naţională de apărare ar putea beneficia din offset, în următorii cinci ani, de 10 miliarde euro

Reporter: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în 27 mai Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2020-2024 şi Programul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2020-2026. Este pregătită industria naţională de apărare pentru implementarea acestui program?

Costică T. Mustaţă: Decizia României de a aloca cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru bugetul de apărare al ţării, din care o parte importantă destinată importurilor, oferă producătorilor români oportunitatea de a produce şi livra mărfuri şi servicii, atât în baza unor comenzi directe, cât şi în cadrul operaţiunilor compensatorii referitoare la contractele de achiziţii din import pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Dacă ne raportăm la PIB-ul României aferent anului 2019 anunţat de Eurostat la începutul lunii mai a acestui an, vorbim despre 4,46 mld. euro alocate înzestrării Armatei Române. Potrivit legii, cel puţin 80% din valoarea contractelor de achiziţii din import pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ce depăşesc trei milioane de euro trebuie să se întoarcă în economia românească prin operaţiuni compensatorii. E o sumă semnificativă, trebuie să recunoaştem! În opinia mea, este o şansă care nu trebuie ratată, măcar acum, nici de companiile cu capital de stat din portofoliul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), nici de cele cu capital privat. În calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, organizaţie care reprezintă îndeosebi mediul privat, vă pot spune că sunt multe companii interesate să se implice, în colaborare cu firme din sectorul industriei de apărare sau individual, în programele de apărare şi securitate naţională. Sunt companii cu potenţial din punct de vedere tehnic şi tehnologic, unele dintre ele certificate NATO, care pot să deruleze proiecte solide de cooperare industrială cu firme de profil din vestul Europei sau de pe continentul nord-american. Consider că în acest moment industria românească are o şansă reală de relansare atât prin operaţiuni de offset direct, cât şi indirect, însă este nevoie de programe multianuale coerente, a căror realizare să fie urmărită cu consecvenţă. De asemenea, este necesară asigurarea unui cadru legislativ şi organizatoric cu adevărat funcţional pentru ca firmele româneşti să poată avea acces la contractele de compensare (Offset), urmare a importului de tehnică specială. Efectele benefice ale unei astfel de abordări asupra mediului economic autohton sunt multiple: dezvoltarea industriei româneşti, în general, şi a celei de apărare, în special; crearea de noi capacităţi de producţie şi de noi locuri de muncă; atragerea de capital străin; reducerea decalajului tehnologic comparativ cu ţările vestice; creşterea productivităţii în industrie; creşterea competitivităţii economiei româneşti; diminuarea deficitului balanţei comerciale.

Legea offset, între neaplicare şi modificare

Reporter: Atât premierul Ludovic Orban, cât şi ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, susţin că ne aflăm într-un moment favorabil pentru industria de apărare şi Guvernul chiar a emis un act normativ prin care se prevede că toate contractele de înzestrare cu tehnică specială în domeniul, apărării trebuie să aibă inclusă clauza de offset. De ce era nevoie de încă un act normativ pentru a reglementa această clauză în contractele respective?

Costică T. Mustaţă: Practic, actul normativ la care faceţi referire, anunţat de ministrul Economiei, dar încă neaprobat, conform informaţiilor pe care le am, extinde aria de aplicabilitate a Legii Offset-ului şi asupra contractelor încheiate direct între guverne (G2G). În opinia mea, este o măsură excelentă, care va permite unui număr mai mare de companii româneşti din industria de apărare şi nu numai să lucreze beneficiind de clauza de offset. Un aspect pozitiv este acela că din cele trei programe prioritare cu contracte de achiziţie în derulare, încheiate la nivel de guvern, două au şi o componentă de offset, chiar dacă, potrivit legislaţiei româneşti în vigoare la data încheierii contractelor, nu era obligatorie includerea unei astfel de clauze. Mă refer la asigurarea mentenanţei pentru sistemul de rachete sol-aer cu rază mare de acţiune PATRIOT de la Deveselu şi la asigurarea mentenanţei şi instruirea piloţilor pentru avioanele de luptă F16 achiziţionate din Portugalia.

Din păcate, cel de al treilea contract G2G aflat în derulare, privitor la achiziţia de sisteme Lansator multiplu de rachete cu raza mare de acţiune - HIMARS, nu include o astfel de clauză. Dacă legislaţia românească ar fi prevăzut obligativitatea unei astfel de clauze sunt absolut convins că ar fi putut să fie identificate soluţii excelente pentru ambele părţi, prin producţia sub licenţă în ţara noastră a unor echipamente sau prin subcontractarea unor părţi componente, ca să dau doar două exemple.

Reporter: Deşi offsetul a fost reglementat în legislaţia internă de aproape 20 de ani, cu toate că avem un Oficiu pentru Compensarea Achiziţiilor de Tehnici Speciale, până acum rezultatele în acest domeniu au fost destul de palide sau tind către zero. Care sunt cauzele pentru care offsetul nu a adus în industria naţională de apărare sumele care erau preconizate iniţial.

Costică T. Mustaţă: Înainte de a răspunde concret la aceasta întrebare, cred că trebuie spus că offset-ul a fost reglementat în România pentru prima dată în anul 2002 prin Ordonanţa de urgenţă cu nr. 189/2002. În decursul timpului ea suferit multe modificări, cert fiind faptul că niciodată nu a ajuns în situaţia de a fi pusă în operă. În ceea ce priveşte cauzele despre care întrebaţi, acestea sunt mai multe, însă aş vrea să punctez trei dintre ele. În primul rând, lipsa de claritate a legislaţiei de profil, care a condus, de exemplu, la contestarea anumitor achiziţii şi la clauze offset nerealiste. Pe lângă ambiguitatea actelor normative ce reglementează activitatea în domeniu pot fi semnalate şi anumite lacune ale acestora, un exemplu în acest sens fiind acea excludere a contractelor G2G, facută în perioada guvernului Boc, despre care am discutat, dar şi a contractelor aferente proiectelor de comunicaţii, din perioada guvernului Cioloş. În al doilea rând, promovarea defectuoasă la nivelul comunităţii de afaceri a acestei oportunităţi reale pentru dezvoltarea industriei româneşti, atât de stat, cât şi privată. Foarte puţini oameni de afaceri ştiu ce prevede Legea Offset-ului şi cum poate fi ea valorificată. Cei mai mulţi se gândesc că această clauză de offset se aplică doar întreprinderilor din industria de apărare, celor cu producţie specială. Ei bine, nu este aşa. Şi companiile industriale private pot intra cu succes pe această piaţă a offset-ului. În al treilea rând, personalul alocat gestionării problematicii complexe legate de contractele de offset a fost şi este în continuare subdimensionat. De exemplu, Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială funcţionează de ani de zile cu doar şapte persoane care trebuie să îndeplinească o gamă largă de sarcini de serviciu, pornind de la furnizarea de informaţii şi de asistenţă contractanţilor, analizarea documentelor înaintate de aceştia, transmiterea de notificări, elaborarea de proceduri, realizarea de baze de date, asigurarea reprezentării în instituţii şi în organizaţii internaţionale din domeniu, elaborarea şi publicarea de rapoarte, studii, analize şi până la propunerea spre aprobare a domeniilor prioritare ce beneficiază de derularea operaţiunilor de compensare şi a valorilor multiplicatorilor de compensare rezultaţi ca urmare a analizei priorităţilor de dezvoltare a României. Ministrul Virgil Popescu şi echipa domniei sale au înţeles pe deplin importanta aplicării acestei legi şi efectele ei asupra economiei româneşti şi asupra PIB-ului ţării. Din fericire, potrivit site-ului MEEMA, există un proiect de Hotărâre de Guvern care sperăm să fie aprobat cât de curând, proiect ce vizează majorarea numărului de persoane alocate Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială de la 7 la 25.

Proiecte demarate, proiecte eşuate

Reporter: Cât din totalul industriei naţionale de apărare reprezintă industria de profil cu capital privat? Este aceasta pregătită pentru implementarea contractelor din domeniul apărării care conţin clauze offset?

Costică T. Mustaţă: Din păcate, în acest moment sunt puţine firme private implicate efectiv în derularea unor contracte ce conţin clauze offset; vorbim în special de subcontractare, însă afirm cu tărie că industria privată românească este pregătită să intre în acest domeniu. În ultima perioadă, unul dintre obiectivele noastre a vizat promovarea avantajelor aplicării Legii offset-ului la nivelul companiilor membre, dar şi nemembre, precum şi dezvoltarea unui dialog pragmatic şi deschis între reprezentanţii MEEMA şi comunitatea de afaceri pe tema valorificării acestor oportunităţi. În acest context, îmi face plăcere să amintesc că la începutul acestei luni am organizat la sediul Camerei bucureştene o întâlnire de lucru (cu respectarea tuturor regulilor de distanţare fizică şi de limitare a numărului de persoane prezente) la care au participat reprezentanţi ai industriei construcţiilor de maşini, cercetării şi industriei electrotehnice, care au avut ocazia de a discuta cu dl. Iulian Cristian Simu, secretar de stat în cadrul MEEMA pe tema implicării în programele de apărare şi securitate naţională. Referindu-mă strict la această întâlnire pot evidenţia ofertele competitive ale companiilor participante. Mă refer la: utilaje şi echipamente industriale complexe (Grupul Uzinsider, din care fac parte companiile Promex Brăila, Comelf Bistriţa şi 24 Ianuarie Ploieşti, toate certificate NATO), maşini grele şi utilaj tehnologic complex (Popeci Utilaj Greu Craiova), cercetare-proiectare în industria aeronautică (Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale "Elie Carafoli" - INCAS Bucureşti), automatizări industriale (East Electric Bucureşti). Sunt câteva exemple, însă departe de a fi singurele!

Reporter: Cum explicaţi eşuarea unor proiecte din acest domeniu care demaraseră sub auspicii favorabile? Mă refer aici la fosta colaborare dintre Uzina Automecanică Moreni (UAM) şi germanii de la Rheinmetall Landsysteme, referitor la proiectul Agilis, privind construirea de transportoare blindate 8x8 şi la proiectul iniţial de la Avioane Craiova SA privind modernizarea avionului IAR-99 Şoim, în Super Şoim pentru pregătirea piloţilor români ce vor deservi avioanele F16. Ulterior acest proiect a fost abandonat şi s-a aprobat modernizarea IAR-99 Standard, care are o avionică mult inferioară avionului IAR-99 Şoim.

Costică T. Mustaţă: Proiectul de la Moreni părea foarte promiţător la sfârşitul anului 2016, când a luat naştere compania mixtă Romanian Military Vehicle Systems, deţinută în proporţii egale de Uzina Automecanică Moreni şi de Rheinmetall Landsysteme. Se vorbea atunci despre: transfer de know-how, dezvoltarea de tehnologie în comun, producţia de: transportoare, tunuri şi camioane militare. Din păcate, acest proiect a eşuat, se pare pe fondul nerespectării obligaţiilor contractuale asumate de partenerul extern, însă ceea ce este de remarcat este faptul că la Moreni sunt şanse mari să se producă transportoare blindate în viitorul apropiat, tot în baza unui contract cu clauză offset, în colaborare cu americanii de la General Dynmics European Land Systems (GDELS). Din câte cunosc, ambele părţi sunt deschise la o colaborare de durată, discuţiile fiind axate acum pe tipul de transportor ce urmează a fi construit. Dacă americanii au avansat ideea producţiei unui transportor blindat flotabil Piranha 4+, partea română ar dori construirea unui model hibrid, o combinaţie de transportor blindat 8x8, pe structura Piranha 4+, dar cu elemente preluate de la TBT 8x8, care, după cum cunoaşteţi, este un proiect românesc, demarat în 2011 la UAM, dar care nu a ajuns să fie produs în serie. În ceea ce priveşte programul de modernizare a avionului IAR 99, acesta nu a fost abandonat niciodată. Programul iniţial a comportat două etape şi anume, modernizarea unui număr limitat de aeronave cu scopul pregătirii piloţilor, deci un avion şcoală, de training şi o a doua etapă de modernizare a celeilalte părţi din flota de aeronave IAR 99, destinate misiunilor operative. Programul actual de modernizare este de fapt o parte din programul iniţial pe care România l-a gandit în perioada anilor 2002.

Reporter: De curând, Ministerul Apărării Naţionale a semnat înţelegerea cu compania italiană Iveco pentru realizarea în România a 2960 de platforme necesare Forţelor Terestre. Offset-ul acestui contract este de aproape 80% din valoarea totală. Suntem pregătiţi să absorbim acest procent în industria naţională de apărare? Ce consideraţi că ne-ar trebui pentru a lucra la parametri optimi şi pentru a duce acest contract cu bine la final?

Costică T. Mustaţă: Într-adevăr, este un contract important; nu numai că are o valoare semnificativă, dar are şi o importanţă deosebită pentru industria românească. Potrivit declaraţiilor ministrul apărării naţionale, dl. Nicolae-Ionel Ciucă, s-a pornit de la un contract subsecvent, pentru 173 camioane IVECO, iar ulterior, când au fost create condiţiile tehnice să poată să fie derulată procedura şi încheierea un contract-cadru pentru achiziţia atât a autocamioanelor, cât şi a platformelor derivate necesare înzestrării Armatei României, s-a ajuns la aproximativ 2.900 de camioane, din care, într-un prim acord 942 de camioane. Ceea ce este extrem de important este faptul că începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România. Potrivit site-ului Ministerului Apărării Naţionale, pentru prima etapă a programului de achiziţie a platformelor de transport auto multifuncţionale pe roţi, remorcile şi semiremorcile vor fi realizate de SC Automecanica Mediaş SRL. În ceea ce priveşte platformele de transport pe autoşasiu, pentru a duce acest contract la final în condiţii optime, este vital să fie puternic implicat sectorul civil pentru realizarea în România a pieselor, echipamentelor şi subansamblelor necesare pentru produsul finit. Acest contract poate fi considerat un test. Putem demonstra că şi la noi offset-ul poate fi soluţia pentru revitalizarea industriei şi pentru dezvoltarea acesteia pe termen mediu şi lung.

Aş dori să evidenţiez faptul că în legislaţia privind offset-ul sunt prevăzute două categorii de mărfuri ce pot face subiectul unor contracte cu clauză offset; o primă categorie este offset-ul direct în care agenţi economici români pot furniza componente şi servicii ce pot fi înglobate direct în produsul destinat nevoilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi aici mă refer la componente industriale şi servicii pentru industria de aparare, dar şi o a doua categorie, offset-ul indirect, prin care agenţii economici români pot furniza alte tipuri de mărfuri şi servicii ce pot fi utilizate de partenerii externi ce livrează României echipament în domeniul apărării. De exemplu, pot fi livrate mărfuri din domeniul industriei uşoare (uniforme militare, corturi, bocanci, componente din piele etc.), industriei alimentare (alimente proaspete, conservate, congelate etc.), servicii privind cantonarea de trupe în diverse teatre de operaţiuni etc..

Calificarea forţei de muncă, o necesitate pentru industria de apărare

Reporter: În general industria s-a confruntat în ultimii ani cu o acută lipsă a forţei de muncă. În industria naţională de apărare nu este nevoie doar de forţă de muncă, ci de forţă calificată de muncă. Cum reuşesc să treacă de acest impediment companiile private din industria naţională de apărare?

Costică T. Mustaţă: Lipsa forţei de muncă este o problemă destul de gravă, cu şanse mari de a se croniciza, dacă nu luăm măsuri la nivel de sistem, întrucât cauzele care stau la baza acestui deficit sunt, în principal, sistemice: migraţia masivă, îmbătrânirea populaţiei; programa educaţională inadecvată şi pe cale de consecinţă lipsa de cunoştinţe profesionale specifice (aşa-numitele hard skills), mobilitea redusă a populaţiei. În ceea ce ne priveşte, în mediul privat, pentru acoperi deficitul de personal căutăm pe cât posibil să fidelizăm angajaţii de calitate, recrutăm salariaţi cu specializare inferioară şi îi instruim intern, apelăm la reconversia profesională a unei părţi a angajaţilor şi, în cazuri extreme, apelăm la importul de forţă de muncă. În ceea ce priveşte nivelul de experienţă, cel mai greu de recrutat este mid-level. Pe termen scurt şi mediu, apreciez că învătamantul profesional în sistem dual cu durata de minimum 3 ani, reprezintă o soluţie eficientă pentru rezolvarea parţială a crizei forţei de muncă, din cel puţin trei motive: datorită colaborării între comunitatea de afaceri şi liceele tehnologice, oferta educaţională se poate adapta rapid cererii manifestate în piaţă; absolvenţii au şansa de a se integra rapid pe piaţa muncii, pentru că pregătirea lor răspunde unei nevoi certe; angajatorii pot urmari evoluţia profesională a elevilor, îi pot stimula şi fideliza şi, la sfârşitul etapei de formare profesională a acestora, pot beneficia de angajaţi valoroşi, capabili să contribuie la creşterea productivităţii firmelor angajatoare. Este un tip de pregătire profesională susţinut puternic de Camera bucureşteană în ultimii ani, care si-a dovedit viabilitatea în economii dezvoltate, precum cele ale Germaniei şi Austriei şi a început să-şi arate roadele şi în ţara noastră. Pe termen mediu şi lung, companiile ar trebui să se concentreze pe adoptarea şi punerea în practică a unor programe de educaţie şi dezvoltare a competenţelor digitale ale angajaţilor, având în vedere că în următoarele decenii automatizarea si introducerea inteligenţei artificiale vor înlocui preponderent locurile de muncă care presupun activităţi repetitive.

Soluţii pentru aplicarea eficientă a legii offset

Reporter: Cum decurge colaborarea dintre firmele private subcontractoare şi companiile de stat, ultimele fiind titulare în majoritatea contractelor din domeniul apărării? În contractele unde clauza de offset a fost îndeplinită de partenerii străini, cât din aceasta a rămas la companiile de stat şi care este procentul care se regăseşte în companiile private şi la terţii furnizori?

Costică T. Mustaţă: Într-adevăr, până în prezent firmele de stat sunt titulare în majoritatea contractelor cu clauză de offset. Din păcate, în multe cazuri, acestea nu au forţa necesară, nici personal înalt calificat şi au fost nevoite să apeleze la partenerii străini pentru derulare. Soluţia a fost să se asambleze în România componente aduse din vestul Europei. Deci, câştigul pentru economia românească, până în acest moment, nu a fost unul semnificativ. De aceea considerăm că implicarea puternică a componentei private a industriei, mai flexibilă, mai bine dotată din punct de vedere tehnic, tehnologic şi al resursei umane, poate conduce la creşterea sumelor "întoarse" în economia românească.

Reporter: În Capitală, avem un exemplu pozitiv în domeniul offset, colaborarea dintre Uzina Mecanică Bucureşti şi compania americană General Dynamics. Cum decurg relaţiile comerciale între terţii furnizori ai uzinei bucureştene şi care este procentul din clauza de offset sau din contractul pentru transportoarele blindate Piranha 5 care a ajuns la firmele private ce lucrează pentru UMB?

Costică T. Mustaţă: Din păcate, procentul este foarte redus, întrucât cea mai mare parte a componentelor se livrează din afara ţării. De exemplu, compania Promex Brăila, membră a Grupului Uzinsider produce câteva elemente pentru şenile. Din nou, îmi exprim convingerea că multe elemente componente ar putea fi realizate în România, însă este necesară o schimbare rapidă şi radicală a modului în care se aplică Legea Offset-ului.

Reporter: Cât poate obţine România din offset în următorii cinci sau zece ani? Ce trebuie făcut pentru a atinge această sumă?

Costică T. Mustaţă: Dacă pornim de la PIB-ul realizat de România în 2019, care a fost de aproximativ 223 miliarde de euro, potrivit Eurostat, o alocare de 2% pentru bugetul destinat înzestrării Armatei Române înseamnă 4,46 miliarde euro/an. Ţinând cont că o parte din acest buget se cheltuie pentru achiziţii interne, iar dacă Legea Offset-ului ar fi aplicată "ca la carte", în următorii cinci ani în economia românească ar trebui să se "întoarcă" cel puţin 10 miliarde euro, ideal în urma unor operaţiuni de offset direct, fie că vorbim despre producţie realizată sub licenţă în ţara noastră, subcontractarea executării în România a unor elemente componente ale produsului ce face obiectul contractului, transfer de tehnologie sau cumpărarea de către partenerul extern a unor produse/servicii realizate cu echipamente, tehnologia sau produsele livrate în cadrul contractului, fără a neglija nici operaţiunile de offset indirect, în cazul în care, pe anumite paliere, din anumite motive obiective, nu este posibil un offset direct. Vorbim, practic, de o medie anuală de 2 miliarde euro. Spre comparaţie, valoarea investiţiilor străine directe înregistrată în 2019 a fost de 5,3 miliarde euro, cea mai ridicată după anul 2008. În condiţiile în care anul 2020 este un an cu totul şi cu totul excepţional, din păcate nu într-un sens bun, iar anii ce urmează nu vor fi deloc uşori, este de aşteptat o scădere accentuată a acestui indicator. În acest context, este cu atât mai importantă tratarea cu maximă atenţie a oportunităţilor oferite de Legea Offeset-ului.

Ce trebuie făcut? Trei lucruri: asigurarea unei legislaţii clare şi uşor de aplicat, în care procedura de compensare să se aplice la toate contractele de import de tehnica specială, funcţionarea eficientă a Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, promovarea constantă şi ţintită a domeniilor prioritare ce beneficiază de derularea operaţiunilor de compensare, precum şi a modalităţilor de operaţionalizare a contractelor cu clauză offset. Într-adevăr, am pierdut nişte ani, nişte şanse, dar cred că e timpul să învăţăm din greşelile noastre, să luăm cee ce este bun din experienţa altor state, Polonia fiind un exemplu excelent, şi să trecem la acţiune!

Reporter: Vă mulţumim.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Guvernele Boc și Ciolos au mutilat legea offsetului astfel încât să se poată face achiziții militare majore FARA obligație de offset, prin contracte directe intre guverne (ex: rachetele Patriot) sau prin intermediul Direcției Logistice NATO, astfel încât cei care vând să nu-și asume nicio obligație de offset către statul român. Escrocheria este cunoscuta, probabil a fost vorba de comisioane grase către diverși responsabili ai armatei romane.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

19 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8746
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1456
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5464
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3917
Gram de aur (XAU)Gram de aur254.7806

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
ROMANIAN ENERGY DAY 2020
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie