Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

OUG 114 - bomba de la finalul anului trecut, dezamorsată

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

OUG 114 - bomba de la finalul anului trecut, dezamorsată

Ionuţ Dumitru: "Noua ordonanţă este mult mai bună"  

Cabat: "Cea mai bună soluţie ar fi fost ca OUG 114 să fie abrogată"

IOGP: "OUG 114 afectează competiţia din piaţa energiei şi descurajează investiţiile"

Controversata Ordonanţă de Urgenţă 114, aprobată în fugă la finalul anului trecut şi care prevede măsuri cu impact major asupra sectoa­relor bancar, energetic şi telecom, precum şi în ceea ce priveşte pilonul II de pensii, urmează să fie modificată astăzi, prin aprobarea unei noi ordonanţe, în şedinţa de Guvern. Iniţiativa modificării ordonanţei iniţiale a venit în urma numeroaselor controverse iscate după adoptarea OUG 114, dar şi a reacţiilor pieţei financiar-bancare şi a mediului de afaceri, în general.

Proiectul noului act normativ prevede, printre altele, modificarea taxei pe activele banacare. Practic, în noua formă, taxa pe active va fi de 0,4% pe an, pentru o bancă ce are o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1% şi de 0,2% pe an pentru o instituţie de credit cu cota de piaţă sub 1%, băncile urmând să raporteze şi să plătească taxa semes­trial.

În varianta iniţială, taxa pe activele bancare - aşa zisa "taxă pe lăcomie" era calculată în funcţie de nivelul indicelui ROBOR.

Conform proiectului postat, marţi seara, pe site-ului Ministerului Finanţelor, din activul băncilor asupra căruia se aplică taxa vor fi eliminate numerarul; soldurile de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; expunerile neperformante la valoare netă; titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; creditele şi avansurile acordate administraţiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; creditele acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; creditele acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; depozitele la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoa­re netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturile de corespondent la instituţii de credit (nostro) şi creanţe ataşate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operaţiunile reverse repo şi titlurile luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.

Băncile pot beneficia de o reducere a taxei pe active dacă majorează intermedierea financiară şi/sau dacă reduc marja de dobândă dintre creditele şi depozitele în lei sub anumit nivel.

Nu vor fi taxate băncile aflate pe pierdere, iar în cazul celor care înregis­trează profit, taxa nu poate fi mai mare decât profitul realizat.

Printre altele, noua formă a actului normativ mai prevede ca ratele pentru creditele contractate în moneda naţională să nu se mai raporteze la ROBOR, ci la un nou indice de referinţă, construit în baza tranzacţiilor interbancare realizate efectiv, ce va fi calculat trimestrial.

Prevederile privind indicatorul dobânzilor la creditele în lei intră în vigoare începând cu data de 2 mai 2019, aplicându-se creditelor noi acordate şi refinanţării celor aflate în derulare.

Cabat: "De la o lună la alta, oamenii vor plăti rate foarte diferite la creditele bancare"

Analiştii au opiniile diferite legate de noile reglementări. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că, în comparaţie cu OUG 114, proiectul actual este mult îmbunătăţit, întrucât taxa pe activele bancare este semnificativ mai mică, plus că sunt excluse o serie de active din baza de impozitare.

La rândul său, analistul economic Dragoş Cabat este de părere că, dimpotrivă, faptul că mai multe tipuri de active sunt excluse de la taxare, conduce la situaţia în care vor fi impozitate numai creditele acordate companiilor şi persoanelor fizice, în condiţiile în care se urmăreşte tocmai potenţarea creditării. Dragoş Cabat ne-a declarat: "Dacă cei care au făcut această ordonanţă ar fi spus că vor să taxeze, era ceva, dar ei au declarat că nu pentru asta au aprobat noile măsuri, ci ca să crească creditarea. Or, ei ce impozitează? Tocmai creditele către companii şi populaţie. Cea mai bună soluţie ar fi fost să abroge OUG 114 şi să recunoas­că faptul că au greşit".

Referitor la noua formulă care va fi luată în calcul la dobânzile variabile în lei, economistul ne-a explicat: "Nu mi se pare că este o formulă bună noua propunere pentru înlocuirea ROBOR. Se va ţine cont de tranzacţii şi va fi făcută o medie ponderată, însă majoritatea tranzacţiilor se fac cu Over Night şi cu împrumuturi la maxim o zi şi o săptămâ­nă. Media nu va mai fi una la trei luni şi, astfel, nu va mai fi atât de constantă în timp, ci mult mai volatilă. Astfel, de la o lună la alta, oamenii vor plăti rate foarte diferite la creditele bancare".

În opinia domniei sale, nu este în regulă nici faptul că noua formulă se va aplica doar la creditele noi, cele în derulare fiind nevoie să fie refinanţate ca să intre sub auspiciile noii ordonanţe, ceea ce presupune noi costuri pentru clienţi.

Asociaţia CREDERE: "Formula care va înlocui ROBOR va creşte dobânzile la credite"

În condiţiile în care indicele ROBOR va continua să se aplice contractelor de credit în lei cu dobândă variabilă aflate în derulare, în timp ce pentru noile contracte de credit va apărea un nou indice de referinţă, nenumit, care ar trebui să asigure un grad mai mare de transparenţă şi predictibilitate pentru consumatori, consumatorii care au un contract de credit în derulare vor putea beneficia de trecerea la noul indice de referinţă doar dacă refinanţează respectivul credit, ceea ce presupune nu doar o reanalizare a situaţiei veniturilor consumatorilor şi reevaluarea garanţiilor (dacă este cazul), dar şi costuri suplimentare însemnate care ţin de procesul de refinanţare, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei CREDERE. Aceştia transmit, într-un comunicat: "Apreciem că măsura propusă de Ministerul Finanţelor Publice va conduce, pentru creditele nou acordate, la creşterea marjei de dobândă care intră în componenţa dobânzii variabile, întrucât băncile vor sesiza oportunitatea de a-şi consolida profitul, prin includerea în marja de dobândă a diferenţei pozitive dintre indicele de referinţă ROBOR şi noul indice de referinţă propus de către MFP.

În contextul în care oficialii Băncii Naţionale a României aveau în vedere posibilitatea de a modifica metoda de calcul a indicelui ROBOR - stabilită prin norme şi regulamente emise de BNR - şi având în vedere discuţiile din spaţiul public care evocă nereguli în privinţa stabilirii acestui indice prin raportare la cotaţii, nu înţelegem raţiunea pentru care nu s-a ajuns la un consens interinstituţional, între Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice, astfel încât metoda de calcul a indicelui ROBOR să fie modificată prin corectarea normelor şi regulamentelor BNR. Cu alte cuvinte, indicele ROBOR ar fi fost păstrat pentru toate contractele de credit în lei cu dobândă variabilă (inclusiv cele în derulare), iar transparenţa ar fi fost asigurată prin trecerea de la metoda de calcul bazată pe cotaţii la cea bazată pe tranzacţii. În această ipoteză, modificările la cele două ordonanţe de urgenţă nu ar mai fi fost necesare, iar contractele în derulare, de principiu, s-ar fi modificat de drept, cu impact pozitiv asupra consumatorilor şi fără a afecta interesele băncilor.

Considerăm că, din perspectiva consumatorilor, ar trebui să analizăm cu mare atenţie de ce băncile din Româ­nia au preferat să lege dobânda variabilă pentru creditele în lei exclusiv de indicele de referinţă ROBOR, în detrimentul dobânzii de referinţă publicate de BNR (actualmente dobânda de politică monetară), în contextul în care dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2010 şi Ordonanţei de Urgenţă nr. 52/2016 prevăd ambele posibilităţi de compunere a dobânzii variabile într-un contract de credit în lei".

Consumatorii au solicitat prezenţa lor la orice discuţie ori dezbatere care vizează acest proiect, menţionând că îşi vor exprima această cerere şi în scris, într-o scrisoare adresată MFP.

Vasilescu, BNR: "O ordonanţă de urgenţă nu poate să contribuie la ieftinirea creditului în România"

O ordonanţă de urgenţă nu poate să contribuie la ieftinirea creditului în România, subliniază Adrian Vasiles­cu, consultant de strategie în cadrul BNR. Reprezentantul băncii centrale menţionează, în nume personal, citat de Agerpres: "Încă nu ştiu exact cum va arăta mâine (n.r. astăzi), după şedinţa de Guvern, acest document. Ceea ce pot să vă spun este că nu am cum să cred că o ordonanţă de urgenţă poate să contribuie la ieftinirea creditului în România. O ordonanţă de urgenţă este în primul rând un act fiscal. Guvernul gestionează fiscalitatea, politica fiscală şi are tot dreptul să fiscalizeze în această ţară şi normal că are tot dreptul să introducă impozite pentru bănci, bineînţeles respectând legităţile economice. Pentru că acesta este un lucru important. Dar aceasta nu înseamnă că printr-un act fiscal se poate schimba nivelul dobânzilor la creditele pe care le dau băncile, fie la ipotecare, fie pentru creditele de consum, fie pentru populaţie".

Adrian Vasilescu a mai spus: "Piaţa are capriciile ei, că are şi capricii, piaţa are regulile ei şi piaţa respectă în primul rând legităţile economice. În Cons­tituţie se spune că economia României este economie de piaţă şi când piaţa este dirijată de legităţi economice. Este o iluzie să crezi că pot fi reduse dobânzile bancare prin directive".

Producătorii de energie pe bază de cărbune nu vor plăti taxa de 2% pe cifra de afaceri

Noul proiect de ordonanţă aduce modificări şi la prevederile OUG 114 privind sectorul energetic. Astfel, taxa de 2% pe cifra de afaceri pentru companiile producătoare de energie pe bază de cărbune a fost eliminată, aceas­ta urmând să fie stabilită conform reglementărilor ANRE.

În opinia Seliviei Vlăsceanu, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), contribuţia de 2% din cifra de afaceri trebuie eliminată pentru toate companiile din energie, mai ales având în vedere că inclusiv Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei a recunoscut că nu are nevoie de aceşti bani. Vlăsceanu a spus, ieri, conform Agerpres: "Un lucru absolut normal care trebuie făcut este eliminarea de tot a contribuţiei, având în vedere declaraţiile vicepreşedintelui ANRE, care a spus că ei nu au nevoie de aceşti bani. Conform legislaţiei, aceste sume intră în bugetul ANRE şi nu pot fi luate la bugetul de stat. Astfel că această contribuţie nu ajută pe nimeni, în schimb creează discriminare între producători şi ridică întrebări de ce pentru unii se elimină şi pentru alţii, nu".

Potrivit şefului ACUE, ţara noastră deja atrăsese reacţii negative din partea Comisiei Europene, în urma OUG 114/2018, la care se va adăuga acum şi posibilul ajutor de stat acordat producătorilor pe cărbune, mai ales în contextul în care Europa merge pe un trend de decarbonizare.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că are avizul Consiliului Concurenţei pentru această modificare, însă într-un document trimis de Consiliul Concurenţei către minister, datat 25 martie, se arată că măsura ridică suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat şi ar trebui agreată cu Comisia Europeană şi cu ANRE.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a precizat că propunerea va fi aprobată doar dacă are avizul Consiliului Concurenţei şi dacă a fost discutată în prealabil cu toţi partenerii.

Vicepreşedintele ANRE Zoltan Nagy-Bege a afirmat: "Cu două zile înainte de aprobarea OUG 114, ANRE a aprobat contribuţiile pe care trebuie să le achite companiile licenţiate în 2019 - era vorba de 0,1% din cifra de afaceri. Comparativ cu această valoare, contribuţia de 2% din OUG 114 este exagerat de mare, trebuie să fim sinceri. Noi nu avem nevoie de aceşti bani pentru funcţionarea normală a autorităţi. O contribuţie de 0,1% din cifra de afaceri era suficientă".

El a propus modificarea legislaţiei, astfel încât aceste sume să poată fi direcţionate pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică.

The International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), una dintre cele mai mari asociaţii din industria globală de petrol şi gaze, îi cere premierului Viorica Dăncilă, într-o scrisoare deschisă, să abroge articolele din OUG 114 referitoare la sectorul energetic, despre care susţine că afectează competiţia din piaţa internă a energiei şi descurajează investiţiile. Printre membrii IOGP se numără ExxonMobil, OMV, MOL, BP, Chevron, SOCAR, KazMunayGas.

Conform IOGP, România are potenţialul să devină al treilea producator de gaze naturale din Europa, datorită operaţiunilor offshore în Marea Neagră, însă această perspectivă este periclitată de măsurile introduse de OUG 114, care, printre altele, limitează preţul pentru gazul intern şi introduce taxa de 2% pe cifra de afaceri. "Aceste măsuri abandonează conceptul de piaţă liberă a gazelor naturale în Româ­nia, cu impact pe regiunea mai largă", subliniază sursa citată, apreciind că măsurile constituie o altă perturbare a pieţei şi o suprareglementare care diminuează încrederea investitorilor într-un cadru legislativ stabil pentru investiţiile din România. IOGP apreciază că impactul noilor măsuri se va extinde mult peste perioada de eficienţă propusă.

În ceea ce priveşte pilonul II de pensii, noul proiect de Ordonanţă suspendă până la data de 31 mai 2019 prevederea legată de majorarea capitalului social pentru adminsitratorii de fonduri.

Opinia Cititorului ( 16 )

  1. La orice job ti se spune ce sa faci, nu ce sa nu faci. La astia in ordonanta in loc sa se specifice cui sa aplice acel 0,4% la ce active in ce moneda, se specifica clase de active pt care nu se plateste. desi isteria era in jurul activelor legate la robor, in ordonanta reparata nu se diferentiaza fix de variabil, activele in lei de activele in alte valute, intelege fiecare ce vrea pina apar normele. nu a ramas decit sa construiesti norme la noua minune de ordonanta.

    1. Hehe , norme....Ne grabim ? Nu au trecut decat 4 luni.Si uite ca avem overnight peste 3% :))) Tranzactii sa fie :)

    De exemplu DIGI trebuie sa investeasca 200 mil.euro sa participe la licitatiile pentru licentele 5G pe care le va organiza statul la toamna. Toti vrem tehnologia 5G, dar guvernului nu-i pasa si cere o taxa impovaratoare de 3% pe cifra de afaceri.

    Pacat ca statul da in cap celor care trebuie sa faca investitii de care avem toti nevoie... 

    1. Rolulstatului este de a taxa deoarece are mare nevoie de bani. Bineînțeles ca sunt in vizor companiile care au lichidități, de la cel care nu au ce ar putea sa le ia?

      Poate ne spui si "noua" de ce "toti vrem" tehnologia 5G? Dar ca sa fie mai simplu, de ce vrei "TU" tehnologia 5G ca din raspuns imi dau seama cit habar ai despre subiect.

      Si Darius o vrea.Nu tehnologia.Licenta.Sa o vanda.Statul.De ce ? Pt bani.Salarii.Pensii.Psd.A zis.La tvr . Acum ai inteles ? :))

      Pai nu am inteles...ca sa te citez "Toti vrem tehnologia 5G, dar guvernului nu-i pasa"...acum vii si spui ca de fapt guvernului ii pasa (sa o vanda) si de fapt pe TINE nu te intereseaza tehnologia 5G ci licenta...analfabeti institutionali securistii astia:-)

      Sunteți plătit la numărul de cuvinte din familia "securitate"?

      Presupun ca si pe tine "Ionut", tot "tehnologia 5G" te intereseaza :-)

      Pe mine ,nu.Pe Darius,da.Banii pe licenta.Pensii,salarii,rate la jumate :) Capisci? Functionalule! Frumosule!Nechiparosule :)

      Doar cand se refera la aia care-i deranjeaza.Securistii lor sunt ok :)) Si aprozaristii :) Cormorani de buget :)

    Urmeaza o ordonanta de taxare a speculatorilor care au marit pretul la cartofi afectand stabilitatea inflatiei si a finantelor publice :) Aia cu gainile , nu stati linistiti ca vine si randul vostru :) Speculatorilor ! :)

    1. s a rezolvat. Doamna Gheorghe primeste 100 thousand EUR de la. ING ca a scazut capitaluö social cu 13 miliarde RON in 2013 si n a observat decat. seful Hassan de la Deloitte. De ce credeti ca a venit Lady Verchere, ca nu mai era buna fosta sefa :-)

    Celebra zicere din studioul revolutiei este parca etern valabila prin unele ministere.Cui foloseste haosul asta de luni de zile ? Cui folosesc vreo 300 de modificari anuale la codul fiscal cand pica zile in sir serverele Anaf? Sa pui taxe noi cand nu esti in stare sa facilitezi colectarea de la cei care platesc si-i mai si ametesti cu tot felul de modificari aiuristice asta inseamna sa nu fii chiparos.Frumosilor!

    asa n a fost listare la Bursa ca ii creste tensiunea, va duc guletjele scrobite de nas mai rau ca un catelus cand vede un oscior. Daca pana si formularele ANAF la suma de control se trece un ZERO ca sa nu se prinda oamenii de rand de cum le sunt minimalizate activele ce pretentii sa abem ....

    Orice roman cu rata mare va strange intr-un teanc de bancnote suma pt rata.Aceasta se va plasa pe o masa intr-o incapere bine luminata .In fata teancului va fi plasata o oglinda curata , de calitate buna in care sa se reflecte teancul de bancnote.Romanul va respira adanc concentrandu-se pe teanc si imaginea lui in oglinda timp de 5-10 minute.Creierul va inregistra dupa aceasta perioada realitatea virtuala a 2 teancuri.Apoi romanul va lua teancul de bancnote si va pleca bucuros catre banca fericit ca rata i-a scazut la jumatate :))

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie