Partidul aflat la guvernare în Kosovo câştigă alegerile după un an de impas politic

Partidul prim-ministrului naţionalist din Kosovo Albin Kurti a câştigat detaşat alegerile legislative de duminică, deschizând calea pentru formarea unui nou guvern după un an de blocaj politic care a paralizat parlamentul şi a întârziat fonduri internaţionale esenţiale, relatează Reuters.

Aceasta a fost a doua rundă de alegeri din acest an în Kosovo, după ce formaţiunea Vetevendosje (Autodeterminare) a lui Kurti nu a reuşit să obţină majoritatea în februarie, relatează Reuters, iar luni de negocieri eşuate pentru formarea unei coaliţii au determinat-o pe preşedinta Vjosa Osmani să dizolve parlamentul în noiembrie şi să convoace alegeri anticipate.

Potrivit EFE, Vetevendosje a obţinut 49% din voturi, după numărarea a 93,43% din buletine, conform Comisiei Electorale Centrale. Pe locul al doilea se situează Partidul Democrat din Kosovo (PDK), cu 21%, urmat de Liga Democratică din Kosovo (LDK), cu 13,9%, şi Alianţa pentru Viitorul Kosovo (AAK), cu 5,8%.

Kosovo se află într-o paralizie politică din februarie, când formaţiunea naţionalistă aflată la putere a pierdut majoritatea absolută obţinută în 2021 şi nu a reuşit să obţină sprijinul altor partide pentru a forma guvernul, relatează Reuters.

Analiştii spun că este dificil de prezis dacă, după aceste alegeri, premierul Kurti va putea forma guvernul singur, fără coaliţie, pentru a asigura cele 61 de mandate necesare într-un parlament de 120 de locuri.

Douăzeci de mandate sunt rezervate minorităţilor etnice din fosta provincie sârbă, care şi-a proclamat independenţa în februarie 2008: zece dintre acestea revin sârbilor din Kosovo, iar restul altor minorităţi, precum romii şi bosniacii, conform EFE.

Prezenţa la vot a fost de 45%, iar Comisia Electorală Centrală a transmis că alegerile s-au desfăşurat fără incidente majore, notează EFE. Acesta a fost al şaptelea scrutin parlamentar de la declararea unilaterală a independenţei Kosovo, nerecunoscută de Serbia şi de cinci ţări UE: Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru.

Votul are loc pe fondul intensificării tensiunilor cu Serbia din 2021 şi al fricţiunilor dintre Kurti şi Uniunea Europeană, precum şi Statele Unite, principalii aliaţi ai Kosovo, un factor care a complicat găsirea partenerilor de guvernare, relatează Reuters.

UE şi SUA susţin că politica dură promovată de Kurti pentru diminuarea influenţei Belgradului amplifică tensiunile şi îl acuză că nu a pus în aplicare crearea comunităţii municipalităţilor sârbe autonome, potrivit Reuters.

Uniunea Europeană aşteaptă formarea unui guvern dispus să reia dialogul de normalizare cu Belgradul, condiţie necesară pentru ca atât Serbia, cât şi Kosovo să avanseze pe calea integrării în blocul comunitar, conform EFE.

În 2023, Comisia Europeană a impus sancţiuni diplomatice şi a îngheţat fonduri pentru Kosovo, însă preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a promis în această lună reluarea ajutorului financiar, relatează EFE.

Dacă parlamentul va fi din nou incapabil să formeze un guvern, Kosovo riscă să piardă accesul la fondurile Planului de Creştere al UE pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro, întrucât deblocarea acestora este condiţionată de aplicarea reformelor, conform Reuters.