Abonament gratuit

Proiectul legislativ contra riscului valutar, explicat de avocatul Piperea

E.O.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Gheorghe Piperea

Gheorghe Piperea

Protecţia consumatorilor contra ris­cului valutar se aplică doar persoanelor fizice care nu sunt acoperite natural faţă de acest risc, subliniază avocatul Gheorghe Piperea, aducând explicaţii despre cele patru proiecte legislative "anti-cămătărie" depuse, luni, de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir, pentru dezbatere, în Parlament.

Amintim că parlamentarul promovează un pachet legislativ de protecţie a consumatorilor împotriva abu­zurilor:

- Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive;

- Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe;

- Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive;

- Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

"Este important de cunoscut ce anume pierd consumatorii şi, deopotrivă, comercianţii, în special creditorii financiari, dacă nu se adoptă aceste legi", a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook, avocatul Piperea. Acesta a explicat: "Iată un extras din proiectul legii protecţiei consumatorilor contra ris­cului valutar, care se regăseşte, în mare, şi în proiectul legii privind protecţia consumatorilor contra dobânzilor excesive: «Art. 4. În cazul imposibilităţii consumatorilor de a suporta volumul de plăţi aferent creditului în valută, din cauza onerozităţii excesive a clauzelor care trec riscul valutar, expres sau implicit, asupra consumatorului, denunţarea unilaterală a contractului de către creditorul financiar este interzisă înainte de trecerea unei perioade de 90 de zile libere de la constatarea acestei imposibilităţi şi dacă nu a fost precedată de o procedură de revizuire convenţională sau, după caz, judiciară a contractului, în condiţiile art. 5 din prezenta lege.

(2) La cererea debitorului sau din proprie iniţiativă, creditorul financiar va face o propunere, în scris, de uşurare a poverii, de reeşalonare sau de refinanţare a creditului, în raport cu veniturile actuale ale consumatorului şi cu gradul său maxim de îndatorare.

(3) Dispoziţiile alin. (1)-(2) se aplică şi în cazul în care contractele de credit în valută au fost externalizate de către instituţia de credit sau de către instituţia financiară ne-bancară către un terţ.

Art. 5. (1) În vederea echilibrării şi a menţinerii utilităţii sociale a contractului, creditorii financiari sunt obligaţi să efectueze, la cererea consumatorilor, conversia monedei de plată a contractului în lei sau în altă monedă în care consumatorii îşi obţin majoritatea veniturilor, precum şi eventuale alte modificări ale contractului necesare salvgardarii acestuia şi sustenabilităţii sale pe termen mediu sau lung.

(...) În cazul în care iniţiativa conversiei aparţine consumatorului, actul adiţional se va perfecta în maxim 90 de zile. În lipsa unui act adiţional la contract, conversia se va putea dis­pune de instanţa de judecată, la cererea consumatorului.

(3) De la data cererii de conversie până la data actului adiţional sau a hotărârii judecătoreşti, efectele contractului se suspendă.

(4) Asupra cererii de suspendare a efectelor contractului se pronunţă instanţa sesizată cu cererea de revizuire judiciară a contractului, prin procedura ordonanţei preşedinţiale. Cererea de suspendare a efectelor contractului se judecă de urgenţă şi cu precădere, în termen de maxim trei zile libere de la sesizare, cu citarea părţilor. Prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.

(5) Conversia se face la cursul de schimb din data încheierii sau a perfectării contractului, plus o variaţie maximă de 20% faţă de acest curs.

(6) Clauzele relative la costul total al creditului sunt fixate, la cererea consumatorului, prin raportare la data încheierii sau a perfectării contractului, ori, după caz, prin raportare la cos­turile creditului aplicate de instituţia de credit la data efectuării conversiei. În caz de dubiu în privinţa nivelului acestor costuri, se aplică soluţia cea mai favorabilă consumatorului.

(7) Pentru eventuale pretenţii ale consumatorilor constând în plăti nedatorate generate de clauzele contractuale care trec riscul valutar asupra consumatorului se pot formula cereri de restituire sau, după caz, cereri de despăgubiri, cu condiţia ca acele clauze să fie calificate abuzive, în condiţiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele consumatorilor cu profesioniştii, să fie confirmate ca expresii contractuale ale unor practici incorecte ale creditorilor financiari, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr.363/2007 privind practicile comerciale incorecte, să fie confirmate ca produse defectuoase, aşa cum acestea sunt definite de Legea nr. 240/2004 privind răspunderea comercianţilor pentru produsele cu defecte şi de Codul consumului sau, după caz, să fie declarate nule, în condiţiile dreptului comun.

(8) Dispoziţiile alin. (1) - (7) se aplică şi în cazul în care creditul în valută a fost externalizat de către instituţia de credit sau de către instituţia financiară non-bancară.

(9) Dispoziţiile alin. (1) - (7) nu împiedică aplicarea dispoziţiilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive în contractele încheiate între profesionişti şi consumatori şi nici aplicarea Legii nr. 3263/2007 privind practicile comerciale incorecte ori a Legii nr. 240/2004 privind răspunderea comercianţilor pentru produsele cu defecte.

(10) Dispoziţiile din dreptul comun referitoare la nulitate sau la alte cauze de înlăturare, totală sau parţială, a efectelor contractului, se aplică numai dacă sunt mai favorabile consumatorilor.

Art.6. În condiţiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele comercianţilor cu consumatorii, clauzele contractuale care trec riscul valutar, expres sau implicit, asupra consumatorului, şi care au caracter abuziv sunt lipsite de efect în ce-i priveşte pe consumatori".

Probabil că mulţi se vor speria că proiectul de lege privind protecţia consumatorilor contra riscului valutar ar interzice de plano împrumuturile în valută, afirmă avocatul Piperea. Specialistul menţionează că, în realitate, această interdicţie se aplică doar persoanelor fizice care nu sunt acoperite natural faţă de riscul valutar. Pentru aceste cazuri, care pot afecta stabilitatea sistemului financiar - bancar, dacă nu sunt tratate cu responsabilitate, CERS a recomandat încă din 2011 abţinerea băncilor de la împrumuturi în valută, evidenţiază Gheorghe Piperea, adăugând că state ca Franţa au introdus în legislaţia lor internă încă din 2013 interdicţia creditelor în valută pentru consumatorii care nu sunt acoperiţi în mod natural la riscul valutar.

În opinia domniei sale, este foarte probabil ca detractorii legilor de protecţie a consumatorilor să critice virulent obligarea creditorilor financiari la avertizarea consumatorilor asupra riscului valutar şi la conversia creditului în lei, la cursul istoric, din data semnării contractului.

Gheorghe Piperea a conchis: "Ţări ca Franţa au deja astfel de dispoziţii legale imperative în legislaţia lor internă. Iată, Legea 672/2013 privind separarea şi reglementarea activităţii bancare a modificat Codul francez al consumului, inserând această dispoziţie: «Persoanele fizice care nu acţionează pentru nevoi profesionale nu pot contracta împrumuturi sau credite în monede străine şi rambursabile în moneda naţională, cu excepţia cazului un care declara că obţin principalele lor venituri sau că deţin principalele lor active patrimoniale în acea moneda străină la momentul semnării contractului şi cu excepţia cazului în care riscul de schimb nu este pus în sarcina împrumutatului. Consumatorii sunt informaţi în legătură cu riscurile inerente unui asemenea contract de împrumut în moneda străină. De asemenea, consumatorii sunt informaţi, în prealabil semnării contractului, în legătură cu posibilităţile eventuale de conversie în moneda naţională".

Amintim că în 13 martie, cele trei legi promovate iniţial de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir împotriva cămătăriei au fost declarate neconstituţionale. La acea dată, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis cu unanimitate de voturi sesizările de neconstituţionalitate formulate de opoziţie asupra legilor care privesc plafonarea dobânzii, retractul litigios şi darea în plată în contractele de leasing.

Acest pachet de legi fusese votat de plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, la finalul anului trecut. Înainte ca textele de lege să meargă spre promulgare la preşedintele ţării, acestea au fost trimise către CCR.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Domnule Piperea, daca tot esti autorul acestor proiecte de legi, de ce nu ai rabdare pana la alegerile parlamentare din 2020 (sau anticipate!), si candideaza pentru un loc de deputat!. Nu te mai folosi de un personaj care nu are nicio pregatire in domeniu, e un "habarnist" si, doar pentru ca e curierul mesajelor tale in Parlament, ar putea ajunge iar parlamentar. Te rog, fii corect! Numai asa putem scapa de un parlamentar ca Daniel Zamfir! Altfel, inteleg ca esti foarte ocupat cu biroul tau de avocatura si ai nevoie de un fraier care sa-ti promoveze afacerile.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. ...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS