PwC: Băncile europene de retail ar trebui să-şi revizuiască modelul de business

Băncile de retail din Europa au încheiat cu venituri în creştere cu 3% şi cu un profit operaţional în urcare cu 6%, anul trecut, în condiţiile în care costurile au avansat cu doar 1%. Rezultatele acestea creează un moment oportun ca băncile să îşi reconstruiască modelul de business pentru orizontul anului 2030, arată cea mai recentă analiză Retail Banking Monitor, realizată de strategy&, divizia de consultanţă strategică a PwC, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

O mare parte din performanţa recentă rămâne însă conjuncturală şi se bazează pe dinamica favorabilă a ratelor de dobândă, mai degrabă decât pe modele de afaceri noi. Veniturile nete din dobânzi continuă să fie motorul dominant al profiturilor, dar nimeni nu poate garanta cât va mai dura acest avânt. Din 2021 şi până acum, veniturile pe client ale băncilor europene au crescut cu 27,3%, în vreme ce costurile au urcat cu 6,2%, ceea ce înseamnă că prosperitatea actuală s-a construit aproape exclusiv pe partea de venituri, şi nu pe reforme structurale de costuri. În acelaşi timp, presiunile competitive se intensifică: competitorii câştigă noi clienţi, produsele de investiţii de bază migrează către alţi jucători, iar AI începe să separe liderii de restul industriei.

Băncile care vor folosi veniturile actuale pentru a-şi diversifica încasările din comisioane şi taxe, pentru a moderniza distribuţia, pentru a scala inteligenţa artificială şi pentru a îmbunătăţi eficienţa capitalului vor fi mai bine poziţionate pentru faza următoare a dezvoltării retail banking-ului.

Diferenţele dintre pieţele europene se adâncesc de la un an la altul

Franţa şi Marea Britanie au crescut în continuare pe seama dobânzilor, cu avansuri ale veniturilor nete din dobânzi de circa 14%, respectiv 12%, în timp ce ţările nordice, Belgia şi Polonia au trecut deja pe un model construit în jurul comisioanelor, unde creşterile s-au apropiat de 10%, semn că alegerile de business ale băncilor, şi nu doar contextul macroeconomic, încep să facă diferenţa între câştigători şi restul plutonului.

Sistemul bancar românesc a mers chiar mai repede decât media europeană, cu active brute care au ajuns la 996,1 mld. lei la finalul anului, în creştere cu 8,8%, şi cu un profit net de 15,4 mld. lei, potrivit Raportului anual al Băncii Naţionale a României. În acest context, băncile locale par să aibă o poziţie foarte bună: rentabilitatea capitalului a ajuns la 17,6%, rata fondurilor proprii de 25,8% depăşeşte media europeană de 20,4%, indicatorii de lichiditate se numără printre cei mai solizi din Uniune, iar raportul dintre costuri şi venituri, de 48,9%, bate media de la nivelul pieţelor europene cheie, de 51%. Mai mult, ele par să fi aplicat deja reţeta Strategy&, pentru că veniturile nete din taxe şi comisioane au urcat anul trecut cu 27,1%, adică de opt ori mai repede decât veniturile din dobânzi, care au crescut cu doar 3,3%. Însă, pe partea de cheltuieli, costurile administrative au sărit cu 12%, alimentate inclusiv de dublarea taxei pe cifra de afaceri de la 2% la 4%, o taxă al cărei cuantum este estimat de BNR la 2,1 mld. lei pentru anul 2025.

Vulnerabilităţile rămân aceleaşi: rata creditelor neperformante a urcat la 2,7%, în timp ce media europeană a coborât la 1,8%, deteriorarea venind mai ales dinspre portofoliul de companii, chiar dacă gradul de acoperire cu provizioane, de 62,4%, rămâne cel mai ridicat din Uniune. Raportul dintre credite şi depozite, de numai 66,2% faţă de o medie europeană de 104,8%, arată cât potenţial de creditare stă nefolosit în bilanţurile băncilor româneşti, în vreme ce expunerea pe titluri de stat, care a ajuns să reprezinte 27,9% din active, leagă tot mai mult băncile de finanţele statului.

Privind spre 2030: AI va redefini industria bancară

Analiza Strategy& arată că băncile care reuşesc să treacă de la proiectele-pilot la fluxuri de lucru coordonate pe bază de AI pot câştiga peste 15 puncte procentuale la raportul dintre costuri şi venituri, adică echivalentul a decenii întregi de programe clasice de tăiere a costurilor, iar un proces de creditare ipotecară automatizat de la un capăt la altul se poate scurta de la câteva săptămâni la câteva zile. Cine rămâne în urmă va acumula un dezavantaj de cost greu de depăşit, mai ales că liderii europeni operează deja la un raport între costuri şi venituri de 36%, faţă de media eşantionului analizat.

Adevărata ameninţare vine însă din zona agenţilor AI care acţionează singuri în numele clientului, iar aici lucrurile au ieşit deja din zona teoriei, după ce Mastercard a finalizat în 2025, împreună cu Santander, prima plată din Europa executată integral de un agent de inteligenţă artificială. În momentul în care astfel de agenţi vor gestiona lichiditatea clienţilor, le vor rebalansa investiţiile şi le vor muta automat banii acolo unde randamentul este mai bun, marjele pe care băncile le considerau bătute în cuie, de la economiile care stau neplasate în conturi până la fondurile cu comisioane mari, vor începe să dispară. Întrebarea pe care o pune raportul, şi pe care băncile nu o mai pot amâna, este cine va deţine agentul financiar al clientului, pentru că, dacă interfaţa principală va aparţine unei platforme tehnologice, banca riscă să ajungă o simplă infrastructură invizibilă în spatele ecranului altcuiva. Iar presiunea se vede deja în cifre, în condiţiile în care Revolut estimează că unu din trei conturi noi deschise în Europa îi aparţine.

Planul pe care Strategy& îl propune pentru orizontul anului 2030 este construit pe cinci piloni: venituri diversificate din comisioane şi taxe, completarea tranziţiei către vânzări digitale, adoptarea inteligenţei artificiale ca instrument de productivitate în funcţiile de bază, pregătirea pentru agenţii AI şi adoptarea modelelor asset-light (în care banca, în loc să deţină active tradiţionale, se bazează pe tehnologie, externalizare şi parteneriate pentru a oferi servicii financiare şi a genera venituri) atât ca instrument de creştere, cât şi ca driver al eficienţei capitalului.

Însă o data cu creşterea utilizării AI, cresc şi pericolele. BNR notează în raportul său că digitalizarea accelerată şi utilizarea tot mai intensă a inteligenţei artificiale conturează un profil de risc mai complex pentru bănci, în care un incident cibernetic nu mai este o simplă defecţiune operaţională, ci poate declanşa retrageri rapide de depozite şi poate lovi în lichiditatea băncilor, motiv pentru care supravegherea va trebui întărită în perioada următoare.