RAPORT BNR:Rata creditelor neperformante, posibil să crească până la 9,9%, după terminarea moratoriilor

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 11 decembrie 2020

Rata creditelor neperformante, posibil să crească până la 9,9%, după terminarea moratoriilor

BNR: "Deconectarea dintre evaluările de piaţă şi evoluţia economică persistă, cu un posibil impact ridicat, iar inegalitatea veniturilor este în creştere"

Trecerea pandemiei de Covid-19 nu înseamnă trecerea greului şi încheierea subită a crizei economice. Efectele scurtei dar dramaticei recesiuni din lunile de primăvară ar urma să se resimtă cel puţin până la finalul anului următor. La nivelul sistemului bancar, totalul creditelor amânate reprezintă ca sumă absolută 41,7 miliarde de lei şi ca pondere 14,7% din totalul finanţărilor neguvernamentale acordate.

Rata creditelor neperformante rămâne încă scăzută, ba chiar în continuă scădere de la 4,06% la finele lunii septembrie la 3,92% la finalul lui octombrie (cel mai redus nivel din 2009), însă terminarea perioadei de moratorii ar urma să atragă un întreg val de neplăţi cu impact la nivelul sistemului financiar, după cum reiese din cel mai recent raport al BNR asupra riscurilor la adresa stabilităţii financiare.

Deşi rata creditelor neperformante (NPL) a continuat să scadă până la finalul lui octombrie şi probabil noiembrie, îngrijorările privind situaţia creditelor neperformante încep să se simtă în rândul bancherilor, dintre care unii se aşteaptă la o creştere uşoară până la sfârşitul anului şi apoi la un salt "ceva mai consistent "după încheierea moratoriului public şi a celor private.

De menţionat totuşi că, în primele zece luni din 2020, băncile au continuat solid creditarea, cu împrumuturi noi în sumă totală de 67,42 miliarde de lei, din care 29,41 miliarde de lei accesaţi de populaţie (98% credite în lei) şi aproape 38 miliarde accesaţi de companii (70% credite în lei).

BNR are imaginea saltului "consistent" în posibilele pierderi bancare de pe urma recesiunii Covid: modelele băncii naţionale prognozează o creştere a ratelor de nerambursare pentru creditele acordate sectorului neguvernamental până la 9,9% pentru intervalul iunie 2020 - iunie 2021. La finalul lunii octombrie, soldul creditului neguvernamental era la un maxim istoric, după cinci luni consecutive de revenire a creditării, 279,17 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că creditele neperformante ar putea ajunge să reprezinte aproape 28 de miliarde de lei. Nivelul probabilităţii de nerambursare pentru perioada menţionată reprezintă totuşi un nivel sub cel maxim înregistrat în criza precedentă.

În comparaţie, BRD de exemplu, a treia bancă după dimensiunea activelor din sistemul bancar românesc, estimează o rată a creditului neperformant, la nivel de sistem, de doar 6,2% pentru 2021 şi o rată de creştere a creditului neguvernamental de doar 4,8% (estimarea de creştere a creditării ţine seama de efectul moratoriilor asupra soldului creditului). La rândul său, Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, spune că nu se aşteptă "la o deteriorare a calităţii portofoliilor de credite similar cu anii de după incidenţa Marii Recesiuni, dar rata medie anuală a creditelor neperformante ar putea depăşi nivelul de 7% în 2021". În trimestrul întâi din 2015 rata creditelor neperformante a depăşit chiar şi 20%.

Raportul BNR arată că riscul de credit nu este perceput neapărat ca o problemă semnificativă în prezent, în special datorită moratoriilor şi programelor de susţinere a clienţilor, însă există o incertitudine privind comportamentul debitorilor în viitor. În general, potrivit răspunsurilor băncilor, pe termen lung instituţiile de credit se aşteaptă la o deteriorare a condiţiilor economice cu efecte către creşterea ratelor de neperformanţă şi a lichidităţii, înrăutăţirea eficienţei operaţionale şi scăderea solvabilităţii.

În structură, unul din salturile semnificative în creditele neperformante ar putea să apară în sectorul imobiliar comercial (mall-uri), lucru scos în evidenţă de bănci şi BNR în sondajul privind riscurile sistemice publicat ieri: sondajul trimestrial realizat de BNR aduce în perspectivă riscul privind piaţa imobiliară comercială şi riscul climatic, cele două fiind nou-introduse în această evaluare. În imaginea băncilor, cele două sunt totuşi riscuri moderate şi ocupă locurile 7, respectiv 10, în harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare după importanţă.

BNR: "Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne îşi menţine poziţia de cel mai semnificativ element generator de risc ridicat"

În imaginea de ansamblu, în România, conform Chestionarului privind riscurile sistemice derulat în luna septembrie 2020, cele mai mari instituţii de credit autohtone au identificat şapte riscuri ridicate şi trei riscuri moderate, din care două în creştere şi niciunul în moderare.

Băncile au încadrat în categoria riscuri sistemice ridicate următoarele elemente (vezi tabel Harta riscurilor) ca riscuri la adresa stabilităţii financiare din România: - (1) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii şi a costului de finanţare a deficitului bugetar (risc sistemic sever, văzut ca fiind în creştere); - (2) creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente (cum este de altfel România - risc sistemic sever, în stagnare); - (3) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental; - (4) cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicaţii asupra solvabilităţii sectorului bancar (risc sistemic ridicat - în stagnare); - (5) riscul asociat inovaţiei financiare şi provocărilor la adresa securităţii cibernetice; (6) riscul privind lichiditatea sectorului bancar şi (7) riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public.

Un alt risc sistemic ridicat evidenţiat de BNR este riscul privind accesul la finanţare al economiei reale, care este însă considerat a fi în stagnare. Un număr foarte redus de firme din România (15%) erau considerate a fi bancabile în martie, la startul crizei economice şi sanitare Covid-19. Programul IMM Invest a generat totuşi o cerere puternică de credite pe segmentul acesta de companii, iar vestea bună pentru bănci şi antreprenori este că guvernul intenţionează menţinerea acestei scheme de sprijin şi în 2021.

"Similar exerciţiului anterior (martie - n.r.), deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne îşi menţine poziţia de cel mai semnificativ element generator de risc ridicat, fiind dificil de gestionat. Nu se înregistrează modificări substanţiale privind nivelul curent al riscului, cu excepţia celui privind intensificarea legăturii dintre sectorul bancar şi cel public, care trece în categoria riscurilor ridicate, pe fondul unei creşteri marginale a importanţei acestuia. Din punct de vedere al importanţei, o singură modificare notabilă se înregistrează în cazul riscului privind lichiditatea sectorului bancar, acesta coborând pe locul şase în harta riscurilor, de pe locul patru anterior", se arată în raportul BNR.

Potrivit analizelor BNR, două dintre riscurile sistemice din cele şapte sunt evaluate la un nivel ridicat. Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii şi a costului de finanţare a deficitului bugetar şi creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente sunt considerate cele mai importante riscuri sistemice, ele fiind de natură severă pentru stabilitatea financiară.

"În plus, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi cel privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar sunt evaluate la un nivel ridicat şi în creştere în următoarea perioadă. Conform estimărilor guvernamentale (din august - n.r.), creşterea economică în România a fost revizuită în scădere până la -3,8 la sută pentru anul 2020 (revizuită ulterior, în noiembrie, la minus 4,2%, prin cea de-a treia rectificare bugetară - n.r.) în timp ce Comisia Europeană estimează o contracţie de 6 la sută. În plus, cheltuielile generate de măsurile de diminuare a efectelor pandemiei COVID-19 au pus presiune asupra sectorului public, deficitul bugetar în primele opt luni ale anului situându-se la 5,2 la sută în PIB - peste nivelul din 2019, 4,6 la sută -, în timp ce datoria publică este aşteptată să ajungă la 44 la sută din PIB la finalul anului. În acest context economic şi financiar se estimează o creştere a ratelor de nerambursare pentru creditele acordate sectorului neguvernamental; probabilitatea de nerambursare pentru intervalul iunie 2020 - iunie 2021 este prognozată la 9,9 la sută, sub nivelul maxim înregistrat în criza precedentă. În ceea ce priveşte riscul asociat cadrului legislativ, se apreciază că adoptarea iniţiativelor legislative aflate în diverse stadii ale procedurii parlamentare ar putea avea efecte negative asupra stabilităţii sectorului bancar şi a sistemului financiar naţional", mai precizează specialiştii BNR în raport.

Majorarea importantă a creditelor neperformante de anul viitor nu trebuie, însă, să fie motiv de panică, după cum a declarat recent Radu Gheţea, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank, în cadrul unei conferinţe.

"Creditele neperformante în anul viitor, în opinia mea, vor avea o creştere importantă. Antevorbitorii mei au menţionat despre stabilitatea sistemului, despre gradul înalt de adecvare a capitalului şi aşa mai departe, lucru care ne face să fim totuşi optimişti şi să nu ne panicăm, dar credite neperformante vor fi, pentru că după aceste luni, 10 luni sau câte se vor face până la urmă de amânări la plată, în final, şi mă rog, celelalte măsuri care au fost luate de autorităţi privind asigurarea siguranţei populaţiei, vor duce la dispariţia unor companii, la imposibilitatea acestora de a-şi onora obligaţiile care sunt prevăzute în contracte. Deci insolvenţe, falimente şi aşa mai departe, care, în final, vor ajunge să fie contorizate într-un fel la nivelul sistemului bancar, nu numai românesc, mondial, prin pierderi pe care băncile le vor înregistra. (...) Deci, nu trebuie să ne panicăm, dar nu trebuie să stăm nici liniştiţi în ceea ce priveşte acoperirea sau gestionarea mai bine a acestei situaţii care o prevăd că va fi într-un timp relativ scurt, câteva luni, când probabil vom mai ieşi din pandemie şi când se vor număra şi pagubele, ca să spunem aşa", explică Gheţea.

Diana Coroabă, PWC: "Ne-eliminarea suprataxării la vânzările de credite neperformante blochează băncile"

Companiile din sectorul financiar beneficiază de modificările aduse Codului Fiscal şi care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021, dar nu la fel de mult ca celelalte companii, a spus ieri Diana Coroabă, partener PWC România, în cadrul unei conferinţe. Ea a precizat că vânzarea de credite neperformante este "blocată" în acest moment din cauza suprataxării.

"Mediul de afaceri a propus, dar din păcate nu s-a adoptat de către Parlament, eliminarea suprataxării la vânzările de credite neperformante sau alte categorii de creanţe restante pentru care valoarea contractuală a creditului este mai mare decât preţul de vânzare. Măsura ar veni în sprijinul băncilor şi al companiilor de utilităţi şi din telecom în această perioadă în care riscul de acumulare a debitelor restante este foarte crescut. Vă reamintesc că, la acest moment, societăţile care vând credite neperformante sau creanţe neperformante, precum şi credite a căror valoarea contractuală este mai mare decât preţul de vânzare, se consideră că 70% din diferenţa dintre valoarea contractuală şi preţul de vânzare este nedeductibilă la calcului impozitului pe profit. Cele mai afectate de această suprataxă sunt băncile, IFN-urile, dar şi companiile de utilităţi şi telecom. (...) În cazul sistemului bancar, unde nu avem TVA, ei sunt în continuare blocaţi cu vânzarea acestor creanţe. În acest moment băncile nu sunt impactate, rata creditelor neperformante este în jur de 4%, media sistemului. Totuşi, ne aşteptăm ca după ce guvernul nu va mai putea acorda facilităţi fiscale, financiare, pentru sectoarele şi persoanele lovite de pandemie, să se vadă impactul şi în sistemul bancar, respectiv să crească rata creditelor neperformante. La acest moment, deşi se vorbeşte foarte mult că dacă această suprataxă ar fi eliminată impactul în bugetul fiscal ar fi foarte mare, în fapt nu există acest impact deoarece vânzările de creanţe şi vânzările de credite neperformante, în special cele negarantate, sunt blocate, având în vedere că costul impozitului pe profit este mai mare decât preţul de vânzare pe care l-ar obţine băncile din aceste creanţe", a explicat Diana Coroabă.

Mai mult decât atât, potrivit acesteia, băncile trebuie să găsească soluţii prin care să îşi reducă expunerile.

"Şi aici nu vorbesc neapărat de credite neperformante ci vorbesc de credite performante. Sistemul bancar are ca ţintă reducerea riscului de credit care cu siguranţă va creşte începând cu anul viitor. Una din soluţiile cele mai uzitate este vânzarea creditelor, inclusiv a creditelor performante, în vederea securitizării acestora. În România această soluţie nu este fezabilă din punct de vedere comercial întrucât dacă riscul debitorului creşte aceste credite nu mai pot fi vândute la o valoare care să fie cel puţin egală cu valoarea contractuală a creditelor şi ca atare costurile fiscale apar întrucât, din nou, trebuie să impozităm diferenţa dintre valoarea contractuală şi preţul de vânzare al acestor credite. Credem că guvernul trebuie să se uite atent la această suprataxă care nu se aplică în alte ţări ale Uniunii Europene, mai ales în contextul actual al pandemiei, şi să decidă eliminarea acestuia şi să ajute economia prin eliberarea băncilor atât de creditele şi creanţele neperformante dar şi de restructurarea acelor credite pentru care riscul debitorului începe să se deterioreze", a mai precizat Coroabă.

Bancă comercială: "Pierderile provocate de schimbările climatice şi de mediu sunt considerate importante şi unul din principalii factori de risc pe termen lung"

Totodată, conform instituţiilor de credit şi sondajului BNR, la un nivel moderat sunt clasate următoarele riscuri: - (1) riscul asociat evoluţiilor din piaţa imobiliară comercială; - (2) riscul de creştere a costului de finanţare şi (3) riscul climatic.

"În ceea ce priveşte riscul climatic, potrivit uneia dintre băncile comerciale, pierderile provocate de schimbările climatice şi de mediu sunt considerate importante şi unul din principalii factori de risc pe termen lung. Aceasta urmează să adopte măsurile necesare pentru încorporarea riscului climatic, precum şi a riscurilor de mediu, sociale şi de guvernanţă (eng. ESG) în strategia de afaceri, în cadrul de gestionare a riscurilor, precum şi în cel de guvernanţă. Riscul de creştere a costului de finanţare a fost evaluat în scădere comparativ cu exerciţiul anterior (martie - n.r.), de la ridicat la moderat, pe fondul diminuării probabilităţii de apariţie la sub medie (de la peste medie), menţinându-se totodată relativ uşor de gestionat", arată sondajul BNR.

Totodată, având în vedere prelungirea efectelor negative generate de pandemia Covid-19, au fost introduse în sondaj două întrebări adiţionale referitoare la (1) principalele probleme întâmpinate în contextul pandemiei Covid-19 (de exemplu disciplina la plată, accesul la finanţare, apelarea la moratoriul public sau la alte măsuri de restructurare, etc.) şi (2) posibilele implicaţii pe termen lung ale pandemiei, cel puţin din perspectiva evoluţiei ratelor de neperformanţă, nivelului de lichiditate şi a gradului de solvabilitate.

BNR: "Pe termen lung, în general, instituţiile de credit se aşteaptă la o deteriorare a condiţiilor economice cu efecte către creşterea ratelor de neperformanţă şi a lichidităţii, înrăutăţirea eficienţei operaţionale şi scăderea solvabilităţii"

"Între principalele probleme întâmpinate în contextul pandemiei COVID-19 au fost identificate dificultăţile operaţionale de acomodare a prevederilor legale legate de moratorii, asigurarea comunicării cu clientela şi necesitatea adaptării rapide la aceste schimbări. În ceea ce priveşte accesul la finanţare, băncile şi-au adaptat standardele de creditare la noul context economic caracterizat de incertitudine, stabilind criterii mai stricte de eligibilitate. Riscul de credit nu este perceput neapărat ca o problemă semnificativă în prezent, în special datorită moratoriilor şi programelor de susţinere a clienţilor, însă există o incertitudine privind comportamentul debitorilor în viitor. În ceea ce priveşte posibilele implicaţii pe termen lung, în general, instituţiile de credit se aşteaptă la o deteriorare a condiţiilor economice cu efecte către creşterea ratelor de neperformanţă şi a lichidităţii, înrăutăţirea eficienţei operaţionale şi scăderea solvabilităţii. Majoritatea instituţiilor de credit au identificat o potenţială creştere a riscului de credit, în special după încheierea moratoriilor pentru amânarea ratelor de plată şi pe fondul înrăutăţirii condiţiilor macroeconomice. Din perspectiva riscului de lichiditate, impactul nu este aşteptat să fie semnificativ, cel puţin pe termen scurt, însă prelungirea pandemiei COVID-19 şi deteriorarea condiţiilor macroeconomice pot afecta fluxurile de la debitori. Implicaţii se pot resimţi şi la nivelul creditării, provenind atât din înăsprirea condiţiilor de creditare, dar şi din reducerea numărului de clienţi eligibili, cu efecte asupra profitabilităţii băncilor", se arată în raportul BNR.

În viziunea uneia dintre băncile comerciale incluse în chestionar, riscul asociat unei creşteri rapide a creditării populaţiei rămâne redus în contextul actual, în timp ce o creditare modestă a companiilor nefinanciare reprezintă un risc cu o probabilitate de apariţie ridicată. În plus, probabilitatea apariţiei riscului generat de interpretări excesive ale cadrului normativ aplicabil activităţii bancare de către autorităţile publice cu atribuţii de control este evaluată ca foarte ridicată, în special ca urmare a neclarităţii generate de aplicarea anumitor iniţiative legislative precum programul IMM Invest.

BRD: "Sectorul bancar se va confrunta cu provocări în 2021, dar vor apărea şi oportunităţi"

În perspectiva creditării, departamentul de cercetare al BRD mai arată într-un raport că apetitul de creditare s-a deteriorat în 2019, atât pentru gospodării, cât şi pentru companii.

"Avansul puternic experimentat în primul trimestru s-a diluat pe fondul unei performanţe slabe a celui de-al doilea trimestru şi a unei redresări modeste în al treilea trimestru. Pentru acest an, ne menţinem estimările pentru o creştere a creditului neguvernamental cu 3,7%, cu un avans al împrumuturilor populaţiei de 5,4% (susţinute în principal de programul guvernamental Noua Casă), în vreme ce creditul acordat firmelor să crească cu 4%. (...) Ne aşteptăm ca în 2021, sectorul bancar să se confrunte cu noi provocări, dar să apară şi noi oportunităţi. Pe de o parte, segmentul gospodăriilor, în mod tradiţional principalul partener pentru bănci, se aşteaptă să aibă o performanţă mai redusă anul viitor. Cu toate acestea, creşterea creditului acordat companiilor ar putea compensa acest lucru. Credem că expunerea sporită la sectorul corporativ este o oportunitate care, dacă este utilizată corect şi eficient, ar trebui să aducă beneficii ambelor părţi şi ar avea un impact pozitiv asupra redresării economice în general.

Şi la nivel internaţional vulnerabilităţile sesizate de bănci şi BNR sunt în creştere, şi anume: (i) datoriile companiilor nefinanciare au continuat să se mărească în contextul presiunilor de lichidităţi, iar probabilitatea creşterii numărului de insolvenţe, în special în sectoarele economice mai afectate de COVID-19, este mai ridicată; (ii) deficitele fiscale sunt totodată în creştere, pe fondul cheltuielilor antrenate pentru susţinerea economiilor.

"În plus, deconectarea dintre evaluările de piaţă şi evoluţia economică persistă, cu un posibil impact ridicat, iar inegalitatea veniturilor este în creştere", conchide BNR.

Analiza BNR este realizată pe baza răspunsurilor instituţiilor de credit la Chestionarul privind riscurile sistemice. Sondajul este transmis celor mai importante 10 bănci din sistem după valoarea activelor. Acestea deţineau 86 la sută din activele totale ale sectorului bancar în luna august 2020. Chestionarul este adresat persoanelor cu atribuţii de conducere din cadrul departamentelor de administrare a riscului ale acestor instituţii.

Mecanismul analizei este următorul: BNR identifică riscurile care pot fi considerate sistemice şi solicită băncilor să răspundă în ce măsură opinia lor este asemănătoare, cum ierarhizează respectivele riscuri după importanţa posibilelor consecinţe asupra sistemului financiar, care este capacitatea lor de a face faţă consecinţelor în ipoteza concretizării riscului şi care consideră că este probabilitatea de apariţie a riscului sistemic. De asemenea, băncile au posibilitatea să propună riscuri care, în opinia lor, sunt sistemice.

Metoda de agregare a răspunsurilor băncilor cu privire la cele trei elemente ale riscurilor (probabilitatea de apariţie, severitatea impactului şi capacitatea de gestionare a riscului) este media ponderată, factorul de ponderare fiind cota de piaţă a activelor.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Pana sa pice covidutul in piata, in 2019 au fost aruncate de pe balantele bancare toxicitati inca de prin 2007-2010 ce nu reuseau a fi vandute!

    Au facut bin caci au aruncat exact pe varful speculativ iar toxicitatile au fost imediat cumparate de altii! 

    In 2020 inca sunt toxicitati ce nu reusesc sa fie absorbite de altii, plus ca incep sa vina navala si altele executate prin 2017-2019... deci se aduna carnatul mare de colaterale si derivate toxice in sistem. 

    Nu vor mai exista cumparatori pentru atatea active toxice, cand muzicuta se opreste un jucator nu poate sa ocupe un scaun si o sa ramana pe langa.

    Asa se intapla mereu in jocul financiar cu forma nula. 

    Rata este prea optimista!

    Cat a fost aia din 2007-2010?

    Fed Fuels IPO Folly

    9.9 % ? Cum asa un 0ricent comercial ? E minim 15% din start. Se va ajunge la 20-25 % in 3 ani.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

19 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8742
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0186
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5297
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4736
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3750

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro