Raport ONU: Foametea la nivel global este în scădere, dar creşte în Africa şi Asia de Vest

Se estimează că 8,2% din populaţia mondială, adică aproximativ 673 de milioane de oameni, au suferit de foame în 2024, în scădere faţă de 8,5% în 2023 şi 8,7% în 2022, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Cu toate acestea, progresul nu a fost uniform la nivel mondial, deoarece foametea a continuat să crească în majoritatea subregiunilor din Africa şi Asia de Vest, potrivit raportului din acest an privind Starea securităţii alimentare şi nutriţiei în lume (SOFI 2025), publicat astăzi de cinci agenţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Lansat în cadrul celui de-al doilea summit al ONU privind sistemele alimentare (UNFSS+4) de la Addis Abeba, SOFI 2025 indică faptul că între 638 şi 720 de milioane de persoane s-au confruntat cu foametea în 2024. Pe baza estimării punctuale• de 673 de milioane, aceasta reprezintă o scădere de 15 milioane de persoane faţă de 2023 şi de 22 de milioane faţă de 2022.

Deşi scăderea este îmbucurătoare, ultimele estimări rămân peste nivelurile dinaintea pandemiei, inflaţia alimentară ridicată din ultimii ani contribuind la recuperarea lentă a securităţii alimentare.

Îmbunătăţiri notabile se observă în Asia de Sud şi America Latină. Prevalenţa subnutriţiei (PoU) în Asia a scăzut de la 7,9% în 2022 la 6,7%, sau 323 de milioane de persoane, în 2024. În plus, în America Latină şi Caraibe, prevalenţa subnutriţiei a scăzut la 5,1%, sau 34 de milioane de persoane, în 2024, faţă de un nivel maxim de 6,1% în 2020.

Din păcate, această tendinţă pozitivă contrastează puternic cu creşterea constantă a foametei în Africa şi Asia de Vest, inclusiv în multe ţări afectate de crize alimentare prelungite. Proporţia populaţiei care se confruntă cu foametea în Africa a depăşit 20% în 2024, afectând 307 milioane de persoane, în timp ce în Asia de Vest se estimează că 12,7% din populaţie, sau peste 39 de milioane de persoane, este posibil să se fi confruntat cu foametea în 2024.

Potrivit sursei, se estimează că până în 2030, 512 milioane de persoane ar putea suferi de malnutriţie cronică. Aproape 60% dintre aceştia vor fi în Africa. Acest lucru evidenţiază provocarea imensă pe care o reprezintă atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2 (Zero foamete), au avertizat Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (OAA), Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), UNICEF, Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

- În perioada 2023-2024, prevalenţa globală a insecurităţii alimentare moderate sau severe - o evaluare care înregistrează experienţa constrângerilor în ceea ce priveşte accesul la hrană adecvată pe parcursul unor perioade din an - a scăzut uşor, de la 28,4 % la 28,0 %, reprezentând 2,3 miliarde de persoane. Aceasta înseamnă cu 335 de milioane mai mult decât în 2019, înainte de pandemia COVID-19, şi cu 683 de milioane mai mult decât în 2015, când a fost adoptată Agenda pentru dezvoltare durabilă;

- Printre indicatorii nutriţiei copiilor, prevalenţa retardului statural la copiii sub cinci ani a scăzut de la 26,4% în 2012 la 23,2% în 2024, reflectând progresul global;

- Prevalenţa supraponderalităţii la copii (5,3% în 2012 şi 5,5% în 2024) şi a subponderalităţii la copii (7,4% în 2012 şi 6,6% în 2024) rămâne în mare parte neschimbată;

- Procentul sugarilor sub şase luni alăptaţi exclusiv la sân a crescut semnificativ, de la 37,0% în 2012 la 47,8% în 2023, reflectând recunoaşterea tot mai mare a beneficiilor pentru sănătate;

- Prevalenţa obezităţii la adulţi a crescut de la 12,1% în 2012 la 15,8% în 2022;

- Noile date arată o creştere a prevalenţei globale a anemiei în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani, de la 27,6% în 2012 la 30,7% în 2023;

- Estimările pentru un nou indicator ODD introdus în raport arată că aproximativ o treime dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 23 de luni şi două treimi dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani au îndeplinit cerinţele minime de diversitate alimentară.

SOFI 2025 examinează, de asemenea, cauzele şi consecinţele creşterii preţurilor alimentelor în perioada 2021-2023 şi impactul acesteia asupra securităţii alimentare şi nutriţiei.

Raportul subliniază că răspunsul politic global la pandemia de COVID-19 - caracterizat prin intervenţii fiscale şi monetare extinse, combinat cu impactul războiului din Ucraina şi al fenomenelor meteorologice extreme, a contribuit la recentele presiuni inflaţioniste.

Conform comunicatului, această inflaţie a preţurilor alimentelor a împiedicat redresarea post-pandemică în ceea ce priveşte securitatea alimentară şi nutriţia. Din 2020, inflaţia globală a preţurilor alimentelor a depăşit în mod constant inflaţia generală. Diferenţa a atins nivelul maxim în ianuarie 2023, inflaţia alimentară ajungând la 13,6 %, cu 5,1 puncte procentuale peste rata generală de 8,5 %.

Ţările cu venituri mici au fost afectate în mod deosebit de creşterea preţurilor alimentelor. În timp ce inflaţia medie globală a preţurilor alimentelor a crescut de la 2,3% în decembrie 2020 la 13,6% la începutul anului 2023, aceasta a urcat şi mai mult în ţările cu venituri mici, atingând un nivel maxim de 30% în mai 2023.

În ciuda creşterii preţurilor globale la alimente, numărul persoanelor care nu îşi pot permite o alimentaţie sănătoasă a scăzut de la 2,76 miliarde în 2019 la 2,60 miliarde în 2024. Cu toate acestea, îmbunătăţirea a fost inegală. În ţările cu venituri mici, unde costul unei alimentaţii sănătoase a crescut mai brusc decât în ţările cu venituri mai mari, numărul persoanelor care nu îşi pot permite o alimentaţie sănătoasă a crescut de la 464 de milioane în 2019 la 545 de milioane în 2024. În ţările cu venituri medii-mici (cu excepţia Indiei), numărul a crescut de la 791 de milioane în 2019 la 869 de milioane în aceeaşi perioadă.

Raportul recomandă o combinaţie de răspunsuri la nivel de politici pentru a contracara inflaţia preţurilor la alimente. Acestea includ măsuri fiscale specifice şi limitate în timp, cum ar fi programele de protecţie socială, pentru a proteja gospodăriile vulnerabile; politici monetare credibile şi transparente pentru a limita presiunile inflaţioniste; şi investiţii strategice în cercetare şi dezvoltare în domeniul agroalimentar, în infrastructura de transport şi producţie şi în sistemele de informare a pieţei pentru a îmbunătăţi productivitatea şi rezilienţa.

Directorul general al OAA, QU Dongyu: „Deşi este încurajator să vedem o scădere a ratei globale a foametei, trebuie să recunoaştem că progresul este inegal. SOFI 2025 serveşte ca un memento important că trebuie să intensificăm eforturile pentru a ne asigura că toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure şi nutritive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să colaborăm şi să inovăm împreună cu guvernele, organizaţiile şi comunităţile pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă populaţiile vulnerabile, în special în regiunile în care foametea persistă.”

Preşedintele FIDA, Alvaro Lario: „În contextul creşterii preţurilor alimentelor şi al perturbării lanţurilor valorice globale, trebuie să intensificăm investiţiile în transformarea rurală şi agricolă. Aceste investiţii nu sunt esenţiale doar pentru asigurarea securităţii alimentare şi nutriţionale, ci sunt şi cruciale pentru stabilitatea globală.”

Directorul executive al UNICEF, Catherine Russell: „Fiecare copil merită şansa de a creşte şi de a se dezvolta. Cu toate acestea, peste 190 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani sunt afectaţi de subnutriţie, ceea ce poate avea consecinţe negative asupra dezvoltării lor fizice şi mentale. Acest lucru îi privează de şansa de a-şi atinge potenţialul maxim. Raportul privind starea securităţii alimentare şi nutriţiei în lume pentru 2025 subliniază necesitatea de a acţiona urgent în favoarea celor mai mici şi mai vulnerabili copii din lume, întrucât creşterea preţurilor alimentelor ar putea agrava insecuritatea nutriţională pentru milioane de familii. Trebuie să colaborăm cu guvernele, sectorul privat şi comunităţile în sine pentru a ne asigura că familiile vulnerabile au acces la alimente la preţuri accesibile şi cu o valoare nutritivă adecvată pentru dezvoltarea copiilor. Acest lucru include consolidarea programelor de protecţie socială şi educarea părinţilor cu privire la alimentele nutritive produse local pentru copii, inclusiv importanţa alăptării, care oferă cel mai bun start în viaţă pentru bebeluşi”.

Directorul executive al PAM, Cindy McCain: „Foametea rămâne la niveluri alarmante, însă fondurile necesare pentru combaterea acesteia sunt în scădere. Anul trecut, PAM a ajutat 124 de milioane de oameni furnizând asistenţă alimentară vitală. Anul acesta, reducerile de finanţare de până la 40% înseamnă că zeci de milioane de oameni vor pierde ajutorul vital pe care îl oferim. Deşi reducerea uşoară a ratei generale a insecurităţii alimentare este binevenită, eşecul continuu de a oferi ajutorul vital persoanelor aflate în nevoie disperată va şterge în curând aceste câştiguri obţinute cu greu, provocând şi mai multă instabilitate în regiunile volatile ale lumii.”

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus: „În ultimii ani, lumea a înregistrat progrese semnificative în reducerea retardului statural şi în promovarea alăptării exclusive, dar mai sunt încă multe de făcut pentru a scuti milioane de oameni de povara insecurităţii alimentare şi a malnutriţiei. Acest raport oferă veşti încurajatoare, dar arată şi unde există deficienţe şi cine sunt cei lăsaţi în urmă, precum şi unde trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a ne asigura că toată lumea are acces la o alimentaţie sănătoasă şi nutritivă.”