România se află, de departe, pe locul întâi la fraudarea fondurilor europene potrivit raportului privind protejarea intereselor financiare ale UE (PIF) pe 2024, aprobat de Comisia Europeană şi publicat astăzi pe site-ul OLAF.
Ţara noastră a reclamat 304 iregularităţi frauduloase (155 pe agricultură şi 146 pe politica de coeziune şi pentru fondurile acordate pentru pescuit şi acvacultură) pe proiecte a căror valoare totală se ridică la 255,38 milioane euro. Pe locul al doilea în top 3 al statelor membre ce fraudează bugetul UE se situează Portugalia cu proiecte în valoare de 51,17 milioane euro, urmată de Cehia cu 31,14 milioane euro.
Din totalul fraudelor semnalate în ţara noastră, 92 au fost pe agricultură pentru suma totală de 3,58 milioane euro, 63 pe dezvoltare rurală - pentru suma de 3,18 milioane euro, şi 128 de fraude pe proiectele finanţate din politica de coeziune şi din fondurile alocate pescuitului şi acvaculturii. Dintre acestea, 18 au fost pe Fondul de Coeziune şi vizează suma de 178,83 milioane euro, 78 pe Fondul European pentru Dezvoltare Regională pentru suma de 54,96 milioane euro, 20 pe Fondul Social European pentru suma de 4,76 milioane euro şi 12 pentru Fondul European Maritim şi Pescuit pentru suma de 1,67 milioane euro.
Menţionăm că aceste sume fraudate pe politica de coeziune şi pescuit sunt pentru proiecte din perioada de finanţare 2014-2020(+3), iar fraudarea a fost constatată în anul 2024, după încheierea finanţării la 31 decembrie 2023.
Pe lângă acestea, raportul PIF pe anul trecut mai consemnează şi 9 fraude la Fondul European pentru Dezvoltare Regională ce vizează o alocări de 4,09 milioane euro în perioada de finanţare 2021-2027.
Menţionăm că raportul PIF arată progresele înregistrate de organismele antifraudă la nivel UE şi naţional în ceea ce priveşte consolidarea coordonării lor, promovarea digitalizării luptei împotriva fraudei şi raportarea către Comisie a cazurilor de fraudă şi nereguli detectate. Întrucât Comisia se concentrează pe consolidarea în continuare a arhitecturii antifraudă a UE şi pe promovarea digitalizării luptei împotriva fraudei, aceasta recomandă statelor membre să urmeze o cale similară la nivel naţional.
Raportul PIF din 2024 face bilanţul diverselor iniţiative adoptate la nivel UE şi naţional pentru a consolida guvernanţa antifraudă a UE şi lupta împotriva fraudei care afectează interesele financiare ale UE prin intermediul instrumentelor digitale şi al tehnologiilor inovatoare. Acest proces prinde un nou avânt odată cu procesul de reflecţie structurată pentru revizuirea arhitecturii antifraudă a UE lansat de Comisie la 16 iulie 2025.
Piotr Serafin, comisarul pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, a declarat, astăzi, la aprobarea raportului: „Comisia a prezentat un nou buget ambiţios pe termen lung, care va oferi Europei mijloacele necesare pentru a deveni o societate şi o economie independente, prospere, sigure şi înfloritoare în următorul deceniu. Pentru a proteja aceste resurse de fraudă, avem nevoie de o arhitectură antifraudă a UE care să poată aborda mai bine provocările viitoare, să reducă lacunele existente şi să eficientizeze cooperarea dintre diferiţii săi actori, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.”
Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra dezvoltării legislaţiei şi politicilor antifraudă în întreaga UE. În 2024, de exemplu, abordarea conflictelor de interese a devenit o temă comună în mai multe state membre.
Conform raportului, în timp ce numărul neregulilor - 13.589 în total - raportate de autorităţile competente ale UE şi naţionale a scăzut uşor în 2024 faţă de 2023, numărul cazurilor de fraudă raportate a crescut la 1.364, cu 26% mai mult decât în 2023. Această creştere poate fi rezultatul recomandărilor reiterate adresate de Comisie statelor membre în anii trecuţi pentru a raporta mai bine frauda detectată. Comisia va continua să monitorizeze această tendinţă şi în anii următori pentru a evalua dacă statele membre iau măsuri eficiente în urma acestor cazuri detectate, o altă recomandare reiterată frecvent a Comisiei.
Pentru a asigura o îmbunătăţire suplimentară a raportării şi a urmăririi cazurilor de suspiciune de fraudă şi nereguli, Comisia recomandă statelor membre să stabilească canale de comunicare adecvate între actorii implicaţi. În opinia Comisiei, adoptarea unor strategii naţionale antifraudă rămâne un pilon al guvernanţei antifraudă la nivel naţional. Fiecare stat membru trebuie să adopte o astfel de strategie, integrând în mod ideal dezvoltarea de instrumente IT şi utilizarea tehnologiilor inovatoare pentru a combate frauda mai eficient.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2025, 17:37)
recunoaste bolojeanus cate milioane de euro a furat din fondurile astea ca sef de judet??
o s-o intrdebam pe covesi ca ea stie....
dar spune doar cand vrea.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.07.2025, 09:34)
Gasca PSD-PNL-UDMR a lui Nicusor,
"locul întâi la fraudarea fondurilor europene",
ce frumos ! e in Romania Onesta.