Reţele de socializare au din ce în ce mai multe probleme din cauza libertăţii de exprimare scăpate de sub control, dar şi a dependenţelor pe care le provoacă utilizatorilor, în special cei tineri. Guvernele au devenit tot mai atente la conţinutul acestor reţele, reglementările se înmulţesc, la fel şi procesele. Privite iniţial ca o distracţie nevinovată, Facebook, Instagram, Tik Tok, Twitter (acum X)... riscă să devină, la grămadă, un soi de "inamic public", fiind acuzate de o varietate de rele. Războaiele din Ucraina şi Gaza au scos la iveală multe dintre problemele legate de libertate sau cenzură, în funcţie de unghiul din care era privită problema. Studiile specialiştilor în sănătate nu sunt nici ele deloc încurajatoare pentru cei dependenţi de reţele.
Loviturile se înmulţesc. Ultima vine din SUA. Un grup de 42 de procurori generali din Statele Unite au dat în judecată Meta Platforms din cauza unor funcţii care creează dependenţă, destinate copiilor şi adolescenţilor, au anunţat birourile acestora, conform CNBC. Sprijinul din partea atâtor procurori generali ai statelor americane, din medii politice diferite, indică o provocare juridică semnificativă pentru afacerile Meta, care se confruntă acum cu multiple procese pe această problemă, în mai multe comitate. Procurorii generali din 33 de state au intentat un proces federal împotriva Meta în Districtul de Nord al Californiei, în timp ce alţi nouă procurori generali depun plângeri în propriile state, potrivit unui comunicat de presă al procurorului general din New York, Letitia James. Procesele reprezintă o altă demonstraţie a atenţiei pe care oamenii legii o acordă protejării copiilor şi adolescenţilor. De asemenea, nu este prima dată când o coaliţie largă de procurori generali ai statelor fac echipă pentru a da în judecată Meta. În 2020, 48 de state şi teritorii au dat în judecată compania pe motive antitrust, alături de o plângere separată din partea Comisiei Federale pentru Comerţ.
Meta şi-a conceput produsele Facebook şi Instagram pentru a menţine utilizatorii tineri conectaţi cât mai mult timp şi pentru a-i face să revină în mod repetat, susţin procurorii. Potrivit plângerii federale, Meta a făcut acest lucru prin proiectarea algoritmilor săi, prin alertele numeroase, notificări şi aşa-numitul scroll infinit şi prin feedurile platformei. Compania include, de asemenea, funcţii despre care procurorii susţin că au un impact negativ asupra sănătăţii mintale a adolescenţilor "prin comparaţie socială sau prin promovarea dismorfiei corporale", cum ar fi "like-uri" sau filtre foto. Procesul federal acuză compania că a încălcat Legea privind protecţia confidenţialităţii online a copiilor (COPPA) prin colectarea de date personale despre utilizatorii sub 13 ani fără consimţământul părinţilor. Statele caută să pună capăt a ceea ce consideră că sunt practicile dăunătoare ale Meta, dar doresc şi plata unor compensaţii. Compania era conştientă de efectele negative pe care designul său le-ar putea avea asupra tinerilor săi utilizatori, susţin procurorii. Un comunicat emis de Letitia James arată: "Deşi Meta a negat şi a minimizat în mod public aceste efecte dăunătoare, nu poate invoca în mod credibil ignoranţa. Documentele de cercetare interne ale Meta arată că este conştientă că produsele sale dăunează utilizatorilor tineri. Într-adevăr, studiile interne pe care Meta le-a comandat - şi le-a păstrat private până când au fost divulgate de un denunţător şi raportate public - dezvăluie că Meta ştie de ani de zile despre aceste daune grave asociate cu timpul petrecut de utilizatorii tineri pe platformele sale". Un fost angajat al Facebook, Frances Haugen, a stârnit un scandal public în 2021, după ce a divulgat documente interne de la companie care au dezvăluit cercetări interne asupra produselor sale. Un set de documente despre impactul Instagram asupra adolescenţilor a constatat că "treizeci şi doi la sută dintre adolescente au spus că atunci când sunt dezamăgite de corpul lor, Instagram le face să se simtă şi mai rău", a relatat The Wall Street Journal înainte ca Haugen să-şi facă cunoscută identitatea. În urma articolului, Instagram a spus că lucrează la modalităţi de a-i face pe utilizatori să nu se concentreze pe subiecte negative. Câteva dintre practicile pe care se concentrează procurorii în cazul Meta sunt similare cu cele exercitate de alte companii de social media, cum ar fi proiectarea de algoritmi pentru a menţine utilizatorii implicaţi. Printre statele care au intentat procesul federal se numără California, Colorado, Louisiana, Nebraska, New York, Carolina de Sud, Washington şi Wisconsin. Verdictul în acest proces poate schimba multe dintre regulile după care funcţionează aceste reţele.
• CE anchetează Meta şi TikTok cu privire la difuzarea de "informaţii false" şi "conţinuturi ilegale"
Comisia Europeană (CE) a anunţat o anchetă cu privire la reţelele de socializare Meta (Facebook, Instagram) şi TikTok şi cere precizări cu privire la măsuri pe care acestea le implementează împotriva difuzării unor "informaţii false" şi "conţinuturi ilegale" după atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas în Israel, la 7 octombrie. Comisia anunţă într-un comunicat că a trimis o cerere oficială pentru oferirea de informaţii celor două platforme. CE a lansat o procedură asemănătoare împotriva X, fosta Twitter, pe baza noii legislaţii cu privire la serviciile digitale (DSA). Pe acest fond, proprietarul Facebook, Meta Platforms, a introdus măsuri temporare pentru a limita "posibilele comentarii nepotrivite sau nedorite" la postările despre conflictul dintre Israel şi Hamas, transmite Reuters. Meta a spus că va schimba setarea implicită pentru persoanele care pot comenta postările noi şi publice pe Facebook create de utilizatorii "din regiune" la doar prietenii şi urmăritorii lor. Un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să precizeze cum a definit compania regiunea, dar a precizat că utilizatorii pot renunţa şi pot modifica setarea în orice moment. Compania de social media a adăugat că va dezactiva posibilitatea de a vedea primele comentarii la postări în timp ce este derulat feedul Facebook. "Politicile noastre sunt concepute pentru a menţine oamenii în siguranţă în aplicaţiile noastre, oferind în acelaşi timp dreptul tuturor la exprimare. Aplicăm aceste politici în mod egal în întreaga lume şi nu există niciun adevăr în sugestia că suprimăm în mod deliberat dreptul la exprimare", a spus Meta. Unii utilizatori care au postat în sprijinul cetăţenilor din Palestina sau Gaza au acuzat pe Meta că le-a suprimat conţinutul. Meta desemnează Hamas drept "organizaţie periculoasă" şi interzice conţinutul care laudă grupul.
Alţi utilizatori de Instagram au raportat că postările şi poveştile lor despre Palestina nu au primit vizualizări.
--------------------
Reţeaua X, fostă Twitter, a devenit oficial subiectul primei anchete realizate de Uniunea Europeană după adoptarea noii legislaţii privind serviciile digitale. Uniunea Europeană a anunţat că a deschis o investigaţie oficială în privinţa X, pentru răspândirea de conţinut ilegal şi informaţii false, inclusiv propagandă teroristă şi incitare la ură şi violenţă. Este prima investigaţie a unei platforme online derulată de Uniunea Europeană după ce a fost adoptată Legea Serviciilor Digitale şi vine la scurt timp după avertismentul transmis către X şi Meta. Cu investigaţie deschisă oficial, X are termen până pe 31 octombrie să răspundă la mai multe întrebări ale autorităţilor.
--------------------
La începutul lunii octombrie, parlamentarii UE au votat proiectele de reguli care vizează restricţiile de moderare a conţinutului de către Google, parte a grupului Alphabet, Meta Platforms şi alte platforme online mari, după ce unele instituţii media s-au plâns de deciziile arbitrare de eliminare a conţinutul lor, transmite Reuters. Proiectul de reguli impune platformelor online să transmită conţinut de ştiri timp de 24 de ore înainte de a-l elimina, dacă acest lucru încalcă regulile lor de moderare a conţinutului. Cunoscută drept articolul 17 din Legea privind libertatea presei, Comisia Europeană a propus regula anul trecut, pentru a asigura pluralitatea mass-media şi a proteja independenţa editorială, dar clauza a stârnit semnale de alarmă în rândul platformelor online. Mass-media ar trebui "să fie notificată cu privire la intenţia platformei de a-şi şterge sau restricţiona conţinutul, alături de o fereastră de 24 de ore pentru ca mass-media să răspundă", au spus parlamentarii într-un comunicat. Platforma poate şterge, restricţiona sau trimite cazul autorităţilor naţionale de reglementare după perioada de 24 de ore, dacă încă este împotriva termenilor şi condiţiilor platformei. Grupul de lobby tehnologic CCIA Europe, ai cărui membri includ Google, Meta şi X, a declarat că articolul 17 ar putea fi exploatat de unii pentru a răspândi dezinformarea. Legislatorii au votat pentru interzicerea folosirii programelor spion împotriva jurnaliştilor, cu excepţia cazului în care acest lucru poate fi justificat ca măsură de ultimă instanţă şi, de asemenea, solicită ca mass-media să fie transparentă cu privire la proprietatea lor.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2023, 13:46)
Parca USA începe sa se trezeasca,
da Doamne