Analiză Ebury: Black Friday 2025 este prima ediţie fără frontiere în România

În ţara noastră, Black Friday a devenit ziua de vârf a comerţului online, singurul moment din an în care vânzările digitale depăşesc retailul tradiţional, iar tot mai mulţi consumatori participă la eveniment cu liste de cumpărături pregătite şi bugete atent planificate, conform unei analizei Ebury, de la care relatăm cele ce urmează.

Piaţa românească are însă o particularitate: cel mai mare retailer din ţară stabileşte propria dată de Black Friday, mai devreme decât cea internaţională. Acest lucru îi obligă pe ceilalţi jucători să se alinieze acestui calendar (sau să aleagă să îl ignore), precum şi să rămână sincronizaţi cu ediţia de Black Friday internaţional, care are loc pe 28 noiembrie.

Conform sursei, această ediţie timpurie a generat performanţe record. Cel mai mare retailer online din România şi unul dintre jucătorii importanţi ai regiunii - a raportat rezultate peste aşteptări: comenzi în valoare de 194 milioane euro (peste 986 milioane lei), în creştere cu 10% faţă de anul trecut. Peste 702.000 de clienţi au comandat 3,5 milioane de produse. Aproape o treime dintre articolele cumpărate au provenit de la cei peste 15.000 de comercianţi parteneri care au participat la ediţia din acest an - cel mai mare număr de până acum.

Această performanţă confirmă încrederea tot mai mare a consumatorilor în comerţul online şi rolul tot mai important pe care îl joacă marketplace-urile în ecosistemul digital. Totodată, evidenţiază relevanţa crescută a soluţiilor moderne de finanţare, precum Buy Now, Pay Later (BNPL).

Deşi Black Friday este perceput în general drept un fenomen orientat către consumatori, pentru exportatorii B2B din România acesta reprezintă o oportunitate strategică. Dincolo de reduceri, valoarea adăugată constă în captarea cererii internaţionale exact în momentul în care cumpărătorii şi distribuitorii îşi planifică stocurile pentru Crăciun.

Anul 2025 marchează şi primul sezon de promoţii în care România participă ca membru Schengen cu drepturi depline (din 1 ianuarie 2025). Impactul complet al acestui moment va necesita analize suplimentare, însă experţii anticipează că firmele româneşti vor deveni semnificativ mai agile în accesarea unor noi pieţe europene.

Conform unor estimări de piaţă, comerţul electronic din România este aşteptat să crească cu 11,5% în 2025. Potrivit ARMO, în 2024, piaţa de e-commerce a ajuns la 11,5 miliarde euro, reprezentând 3,42% din PIB. În Europa Centrală şi de Est, România se situează pe locul al treilea ca valoare a e-commerce-ului, după Polonia şi Cehia. În plus, potrivit Eurostat, accesul la internet în România a ajuns la 94,57% în 2024, în creştere faţă de 86,24% în 2020. Totuşi, volatilitatea valutară - în special în pieţele emergente - adaugă un nivel suplimentar de complexitate pentru companiile implicate în vânzări transfrontaliere. În perioada de Black Friday, când volumele internaţionale cresc în mod tipic, expunerea la riscul valutar se intensifică. Multe companii, în special IMM-uri, gestionează acest risc pasiv, acceptând cursul din ziua plăţii fără nicio strategie de hedging. Această abordare poate duce la pierderi care anulează complet câştigurile comerciale.

Astăzi, IMM-urile au acces la instrumente de protecţie a riscului care anterior erau rezervate marilor corporaţii. Ebury, de exemplu, pune la dispoziţie o platformă completă pentru plăţi globale şi management al riscului valutar, care integrează plăţi, încasări, conversii şi gestionarea a peste 130 de valute, conturi multi-valută şi soluţii internaţionale de plăţi. De asemenea, compania oferă instrumente pentru blocarea cursurilor şi protejarea marjelor, precum şi o aplicaţie mobilă care permite acces în timp real la plăţi, conversii FX şi administrarea conturilor „on the go”.

Pentru companii, planificarea financiară devine la fel de strategică precum cea comercială. Definirea unei politici de management al riscului valutar nu mai reprezintă un lux, ci o condiţie esenţială pentru protejarea marjelor şi susţinerea creşterii internaţionale. Într-o piaţă în care fiecare procent contează, a lăsa marja expusă hazardului înseamnă a sacrifica competitivitatea obţinută cu efort.

Într-un peisaj global tot mai competitiv, diferenţa dintre o creştere sustenabilă şi o expansiune riscantă stă în capacitatea de a privi dincolo de cifra de afaceri, protejând marjele cu instrumentele potrivite şi construind un model rezilient şi pe termen lung de internaţionalizare.