REALITATEA BATE STRATEGIAValea Jiului, tot mai aproape de statutul de vale a plângerii

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 12 mai

Valea Jiului, tot mai aproape de statutul de vale a plângerii

Depopularea Văii Jiului va continua, în ciuda strategiei de dezvoltare economică, al cărui ultim draft a fost pus recent în dezbatere publică până pe 24 mai, afirmă reprezentanţii angajaţilor din sectorul minier şi parlamentarii din zona respectivă.

Alin Sîn, preşedinte executiv al Sindicatului Muntele, a declarat pentru ziarul BURSA: "Nu există în propuneri nimic concret în privinţa oamenilor care pot fi reangajaţi în alte locuri de muncă. Propunerile privind anveloparea locuinţelor, achiziţionarea de troleibuze şi autobuze electrice nu au menirea decât să crească confortul, dar pentru cine le faci, dacă zona se depopulează masiv, aşa cum a început de ani buni, în loc să iei măsuri pentru ca oamenii să aibă un loc de muncă şi să rămână în zonă? Se propun chestii privind digitalizarea, care nu înseamnă crearea unui număr impresionant de locuri de muncă. La fel sunt şi propunerile privind dezvoltarea întregii zone, ca zonă turistică. Păi turismul este o chestie de sezon, care durează doar trei luni şi care poate absorbi maximum 1000 de locuri de muncă. Ce faci după aceea, în restul anului, cu oamenii respectivi, care vor rămâne nouă luni fără venituri?".

Afirmaţiile de mai sus reflectă situaţia actuală a Văii Jiului, zonă care în ultimele luni s-a confruntat cu mai multe proteste din partea minerilor pentru drepturile salariale plătite cu întârziere, care doresc totodată şi planuri clare privind tranziţia energetică în urma implementării Green Deal, plan al Comisiei Europene care impune până în anul 2050 decarbonificarea totală a economiilor statelor membre ale Uniunii Europene. Din această cauză, mai multe mine de cărbune vor fi închise în următorii zece ani şi mii de persoane vor fi disponibilizate şi vor îngroşa rândul celor aproape 50.000 de mineri din Valea Jiului, care în ultimii 30 de ani au rămas fără loc de muncă şi care, din cauza lipsei unor alternative viabile, au preferat să părăsească regiunea respectivă, fapt ce a dus la depopularea celor şase localităţi din zonă.

Materialul elaborat pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este făcut fără consultarea liderilor sindicali, ci doar cu autorităţile locale din Valea Jiului, ne-a spus Dumitru Fornea, secretarul general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian.

Domnia sa ne-a declarat: "La sfârşitul anului 2032, nu va mai fi nicio operaţiune minieră în România. O mare parte din oameni vor intra prin, disponibilizare, la pensie anticipată, iar mulţi dintre ei sunt de acord cu acest lucru, deoarece doresc să îşi încheie activitatea. Problema nu este formarea profesională în Valea Jiului, ci în capacitatea de a crea locuri de muncă pe termen scurt, mediu şi lung. Una dintre propuneri a fost legată de Bloomberg Philanthropies, ai cărei reprezentanţi au venit cu teoria pieţelor şi a investiţiilor, dar nu au reuşit să capaciteze marile pieţe de capital din lume pentru a atrage investiţii în zonele miniere, care nu sunt locuri defavorizate ci destinaţii pentru noi oportunităţi de afaceri.

Nimeni din investitorii aflaţi în piaţa de capital globală nu vrea să se încurce cu aceste zone, pentru că, în ţări precum Spania sau România sunt considerate centre revoluţionare, apropiate de stânga politică. De aceea este greu, dacă nu aproape imposibil să convingem companiile mari să vină să facă afaceri în Valea Jiului. Reprezentaníi acestor companii susţin că, atât timp cât există în zonă minele respective, nu vor veni şi că, în prealabil oricărei investiţii, trebuie schimbat radical, din temelii profilul economic al zonei".

Sprijinirea pensionării anticipate, singura soluţie pentru disponibilizaţii din sectorul minier?

Secretarul general al CSN Meridian a arătat că, deocamdată, minerii nu vor să se asocieze unei strategii de dezvoltare economică, atât timp cât Ministerul Energiei şi Guvernul nu au stabilit ce vor face cu sumele din Fondul pentru Tranziţie Justă.

Referitor la acest fond, deputatul social-democrat Mihai Weber susţine că judeţul Hunedoara şi judeţul Gorj trebuie să beneficieze de cele mai mari alocări din fondul respectiv.

"Niciodată fondurile alocate nu sunt suficiente. Vorbim de o alocare pe şase judeţe a sumei de 7,5 miliarde euro. Din cele şase judeţe, pe lângă Hunedoara cu zona Valea Jiului, judeţul Gorj este cel mai afectat şi ar trebui să beneficieze de o sumă consistentă. Vorbim despre închiderea de capacităţi importante pentru sistemul energetic naţional, de zone aproape monoindustriale, de zeci de mii de familii care trăiesc de pe urma activităţilor economice din domeniul energiei. Aşteptăm să vedem dacă vor veni sumele de bani promise, pentru că avem nevoie de retehnologizare, restructurare, în întreaga zonă", ne-a spus Mihai Weber.

Privitor la sumele alocate minerilor, Cristina Prună (USRPLUS), vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, a afirmat că există bani europeni pentru susţinerea lucrătorilor din acest sector de activitate.

"Lucrătorii din sectorul minier merită să beneficieze de o tranziţie justă în cadrul eforturilor de decarbonare a sectorului energetic. Este deosebit de important să găsim soluţii prin care să sprijinim valorificarea resursei umane din acest domeniu prin dezvoltarea de industrii alternative în regiunile Gorj şi Valea Jiului, iar acest lucru este posibil inclusiv prin PNRR. În paralel, este nevoie de acţiuni concrete pentru susţinerea celor aflaţi aproape de vârsta pensionării. Un astfel de exemplu este «pension bridging», prin care să se asigure plata contribuţiilor sociale în cazul pensionărilor din domeniu, precum în cazul Complexului Energetic Oltenia. Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene a confirmat că pentru cei aflaţi în pragul pensionării ar putea fi plătite contribuţiile sociale prin Programul Operaţional de Tranziţie Justă pentru o perioadă de maximum 3 ani. Ministerul a trimis deja Comisiei Europene această opţiune, iar propunerea se află în prezent în consultare la nivelul Comisiei Europene", a spus, recent, Cristina Prună.

Turismul, insuficient pentru absorbţia forţei de muncă din Valea Jiului

La rândul său, fostul primar al municipiului Lupeni, Cornel Resmeriţă, actual senator din partea PSD, consideră că, în privinţa dezvoltării economice a Văii Jiului, decizia trebuie luată rapid de autorităţile centrale, atât timp cât autorităţile locale, indiferent de coloratura politică, şi-au cam făcut treaba.

"În privinţa locurilor de muncă, sunt locuri de muncă pentru oamenii din Valea Jiului, însă ce lipseşte sunt salariile corelate cu cele de la nivel european. Oamenii din Valea Jiului nu mai vor să fie plătiţi cu salariul minim pe economie, în condiţiile în care preţurile la utilităţi şi la alimente sunt în creştere continuă. Nu se poate ca un simplu miner să câştige 2000 lei pe lună, în condiţiile în care în Capitală rar mai găseşti un astfel de salariu. De exemplu, minerii ar putea lucra în turism şi în alte zone, cum ar fi Vrancea, dar salariile oferite sunt foarte mici. Trebuie să avem o creştere a venitului minim la nivel naţional, pentru a stopa depopularea Văii Jiului, zonă care în urmă cu 30 de ani număra 50.000 de mineri, iar acum are maximum 5000 de oameni care lucrează în minerit, din care 4000 vor fi disponibilizaţi în curând. Soluţiile se află la nivel central. Autorităţile locale, indiferent de coloratura politică şi-au cam făcut treaba, au contribuit la dezvoltarea turismului, au făcut proiecte europene, dar acum trebuie să facă şi autorităţile centrale", ne-a spus senatorul Cornel Resmeriţă.

Din informaţii deţinute de reprezentanţii minerilor, draftul strategiei de dezvoltare economică a fost întocmit în urma întâlnirilor dintre experţi şi autorităţile publice locale, dar ei consideră că proiectele propuse pentru implementare în următoarea decadă nu sunt suficiente pentru dezvoltarea Văii Jiului, deoarece ar fi nevoie de sume mari pentru finanţarea unor proiecte serioase.

În legătură cu acest aspect, senatorul Cornel Resemeriţă afirmă: "Trebuie să fim nebuni ca să credem că turismul absoarbe tot ce e de absorbit. Trebuie obiective clare cu termene clare de îndeplinire, dar cine să le facă? Vă dau un exemplu: disponibilizarea demarată joia trecută la Complexul Energetic Hunedoara. Angajaţii vor să fie disponibilizaţi, deoarece primesc bani. De joia trecută se depun cereri, dar ei nu ştiu care va fi numărul maxim de persoane disponibilizate, ce criterii vor sta la baza disponibilizării, când vor intra pe cererile de preaviz şi când vor primi sumele oferite drept compensaţii. Practic, aproape 1000 de oameni vor pleca din sistem, dar nu avem niciun termen referitor la acţiunea respectivă derulată pe o perioadă scurtă. Aşa că să ne mai mirăm că, în strategie, pe termen mediu şi lung nu avem obiective şi termene clare?".

Proiect în dezbatere publică

Amintim că, în urmă cu două zile, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat lansarea unei noi runde de consultări publice - ce se va finaliza în 24 mai - în privinţa Strategiei de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului şi a Planului de acţiuni aferent documentului, odată cu publicarea, spre dezbatere publică, a documentelor actualizate. Proiectul este finanţat de Comisia Europeană, prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI), dedicat susţinerii reformelor structurale în Statele Membre UE (DG-Reform) şi realizat în colaborare cu PricewaterhouseCoopers România.

Strategia respectivă este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:

- îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare, prin optimizarea sistemului educaţional, a celui sanitar-medical, a asistenţei sociale şi a sistemului de protecţie a mediului;

- diversificare economică, inovare şi antreprenoriat;

- valorificarea durabilă a specificului local pentru dezvoltarea turismului;

- accesibilitate, mobilitate şi conectivitate.

Conform autorilor documentului, strategia va schimba dinamica locală, va contribui la revitalizarea economică a Văii Jiului, oferind premisele creşterii calităţii vieţii şi încurajării tinerilor să rămână în zona respectivă.

În noul document au fost integrate recomandările şi aspectele relevante rezultate în cadrul primei runde de consultări publice, lansată în perioada 29 octombrie-20 noiembrie 2020. Documentul propus vizează reconfigurarea pe multiple paliere a zonei, în contextul dificultăţilor economice şi sociale generate de declinul industriei carbonifere şi obiectivului asumat la nivel european de tranziţie către o economie verde, cu impact redus asupra mediului înconjurător.

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. E de mult valea plangerii.

    1. Este că așa au vrut politicienii!

      mineritul e de secolul trecut. dispare.

      Bun dispare. Dar ce apare în loc? Că nu se vede nimic, doar povești ambalate în staniol... și îmbogățiți din energie în mod dubios... în timp ce Statul pierde. Asta cu secolul trecut ar fi valabilă dacă ai avea ca țară cu adevărat o Strategie energetică națională, cu pași clari pe termen scurt, mediu și lung. Doar gropari avem... cum s-a întâmplat și cu alte sectoare economice... totul vândut cu comisioane sau pus pe butuci... așa facem de vreo trei decenii, până nu vom mai avea ce vinde sau strica.

    green deal.... multumiti bruxelles-ului si tradatorilor care rup halci din trupul economiei romanesti de dragul aplicarii ad litteram a idioteniilor UE.... ma refer la USR

    daca minerii ar intelege ce rau imens li se face ar veni instant la Bucuresti sa ii rupa!  

    dar pacat ca nu inteleg...  

    MINERITUL VA FI INCHIS INTEGRAL IN ROMANIA , BAAAAAAAAAAAA (ati inteles acum?) 

    Articolul menționează ca mai exista max 5000 de mineri însă ca zeci de mii de familii vor fi afectate (deci fiecare miner are vreo 5-10 familii) si ca 7,5 miliarde de euro nu sunt suficienți. Cam câte miliarde de euro ar mai trebui băgate sau înghițite sa fie bine pentru toată lumea? Cine sa plătească pentru ele?

    1. Răul a fost deja făcut pe vremea președintelui Emil Constantinescu. De la vreo 50.000 de angajați, odată cu „marea disponibilizare din minerit”, cum au numit-o atunci guvernanții, s-a ajuns în vreo 10 ani la vreo câteva mii. Pe orizontală, cam tot județul trăia din minerit: exista siderurgie (cocserie) la Hunedoara și Călan, utilaje miniere și complexe miniere de mare și mică capacitate, plus cei care produceau pentru mine în toată țara plase de sârmă, grinzi metalice, brățări, cuie, piroane, plus lemn prelucrat pentru lucrările miniere din subteran etc. etc. Alți, minim 40.000 trăiau pe lângă minerit și nu doar din județul Hunedoara. Existau în Valea Jiului nu doar mineri, ci și preparații de spălare a huilei, cantine miniere la fiecare mină, transportatori pentru asigurarea cu personal a celor patru schimburi, deci și aici câteva mii de oameni angajați la firme de prestări servicii pentru cele 17 mine. Acum mai sunt vreo 3.000 și ceva de mineri, urmând să plece în următoarea perioadă, prin disponibilizări, cam 1.000 din ei și 4 mine în funcțiune, din care 2 aflate pe închidere.. În 2030 va fi gata cu toate, iar până în 2031 perimetrele miniere vor fi ecologizate, nici nu se va mai cunoaște că acolo, cândva exista o mină cu câteva mii de angajați.

    Nu există senatorul Cornel Resmeriță, fost primar la Lupeni! Există senatorul Cristian Resmeriță, fiul primarului Cornel, fost și el câteva luni primar, actualmente primarul Lupeniului fiind fratele acestuia, Lucian Resmeriță. Mai documentați-vă mai atent când scrieți. Iar în legătură cu ce spun cei din sindicatele miniere, care au pus umărul și ei la distrugerea mineritului, turismul în Valea Jiului absoarbe acum, fără prea mare dezvoltare, câteva sute. Cu un turism dezvoltat și vara, că Valea Jiului are cel mai mare potențial din țară din acest punct de vedere - Munții Retezat, Șureanu, Parâng, Vâlcan, zeci de peșteri, zeci de lacuri glaciare, cascade, Cheile Jiețului, zona Câmpu lui Neag-Câmpușel, faună, floră, cetate dacică uitată de timp și de autorități, Centrul Cultural Petrila cu fosta Mină Petrila, cea mai veche mină din România unde s-a făcut și un muzeu, clădirile scăpând de demolare, la fel și puțul principal și alte anexe din industria minieră, Peștera Bolii, intrată în circuitul turistic, vestigii dacice, stațiunile Straja și Parâng, cele mai bune pârtii de schi din țară, vreo 30 km în totalitate la Straja, cu pârtii iluminate ș.a.. Calculat de către cei de la PwC, turismul - în mai multe forme, de iarnă, de vară, agroturism, ecoturism, cicloturism, turism ecumenic - în Straja există un Schit și un ansamblu monahal, există și două mănăstiri - etc. ar putea atrage 3.000 de locuri de muncă liniștit. Adică cam câți mineri mai sunt acum la CEH - restul până la 4.000 sunt energeticieni. Deci, potențialul e maxim. Problema e alta: să nu meargă iar banii pe Apa Sâmbetei. Dacă s-ar face ce trebuie cu ei - și nu numai în turism ci și în sprijinirea proiectelor pe alte ramuri, Valea Jiului cu cele șase localități ar fi mai ceva față ce a fost când mineritul era baza - și gulerul la cămașă negru din cauza poluării excesive pe-atunci. Dar Valea a fost privită întotdeauna un fel de ciumă roșie, cu oameni proști, sălbatici... ceea ce NU este deloc așa. Dar politicul a făcut treaba asta și a adus zona într-o mare sărăcie! Cam cum a făcut și cu toată România, că treburile nu merg grozav în țară în ultimii 31 de ani, în niciun caz.

    Germania construieste centrala electrica pe carbune,noi trbuie sa inchidem pana in 2032 iar altii pana in 2050.Escroci la noi dar escroci si in afara.Nu mai am incredere nici in escrocii nostrii din parlament,guvern si presedinte,dar nici in escrocii din afara UE,America, dupa ce am citit cum se stabilesc din afara cine sa fie presedinte(inclusiv Iohanis).De fapt s-a vazut ce s-a intanplat in urma referedului de destituire a presedintelui Basescu.

    Nu putem ignora realitatea . Zacamintele de carbune din Valea Jiului impun costuri exorbitante de exploatare cu mult peste preturile internationale, Inca din anii 80 erau cunoscute aceste preturi care erau suportate de la buget. Problemele sociale sunt reale dar este imposibila continuarea mineritului in Valea Jiului chiar daca nu s ar aplica politica de decarbonizare,

    1. Există metodă ecologică de exploatare, cu costuri reduse și tehnologie japoneză avansată, demonstrată de un fost inginer minier, pensionar, dar ministerul și CEH nu doresc să o ia în considerare, deși comisarul pe Energie de la Bruxelles a catalogat-o interesantă deoarece ar rezolva în paralel și problema distrugerii, ecologice, a deșeurilor menajere. Metodă care s-ar putea aplica în toată țara și în toată Europa și care ar aduce energie României ca de la câteva centrale atomice, ca și putere energetică, creată în cel mai pur mod ecologic și care ar rezolva totodată și problema deșeurilor, dar și continuitatea extragerii huilei. Nici măcar nu i-au dat răspuns omului cei din minister... De fapt se vrea închiderea minelor de huilă sub orice preț și fără a se căuta soluții viabile de continuare. Și mai sunt și altele, dar nu se vrea! Și, probabil, cei din UE vor lua ideea din zbor și vor aplica metoda! Iar noi între timp nu vom mai avea cum să revenim la idee, după ce se deșteaptă cei din minister și specialiștii, deoarece am închis minele. E de râs, dar nu-i râsul nostru... Jalnici conducători.

Videoconferinţa “Sistemul bancar după un an de pandemie”
Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

22 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9253
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1431
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5003
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7465
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.9350

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro