Reuniune NATO la Bucureşti

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică #Apărare / 28 noiembrie 2022

Reuniune NATO la Bucureşti

Miniştrii de externe, presaţi de actualul context geo-politic şi strategic

Miniştrii de externe ai celor 30 de state membre ale NATO se reunesc în aceste zile la Bucureşti pentru a discuta despre situaţia regională, despre sprijinul necesar Ucrainei pentru a trece de această iarnă în contextul agresiunii Federaţiei Ruse, despre necesitatea susţinerii Georgiei, Moldovei şi Bosniei-Herţegovina în faţa provocărilor Moscovei şi despre măsurile care trebuie luate, pe baza Noului Concept Strategic, pentru a stopa interferenţele Chinei în infrastructura de telecomunicaţii din Estul Europei şi din Balcanii de Vest.

La evenimentul de la Bucureşti va participa şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care a afirmat, la finalul săptămânii trecute, că se aşteaptă ca reuniunea miniştrilor de externe să reconfirme sprijinul acordat Ucrainei de către Alianţă. Înaltul oficial al NATO a precizat că, în cadrul reuniunii de la Bucureşti, ce se desfăşoară în 29 şi 30 noiembrie, vor participa şi miniştrii de externe ai Ucrainei, Moldovei, Georgiei şi Bosniei-Herţegovina.

Jens Stoltenberg a declarat: "Reuniunea miniştrilor de externe din statele aliate va analiza recentele atacuri ilegale ale ruşilor din Ucraina, precum şi ameninţările permanente la adresa securităţii în Europa. Preşedintele Putin eşuează în Ucraina şi răspunde cu mai multă brutalitate. Este un început de iarnă teribil pentru Ucraina, care este supusă de Federaţia Rusă unor atacuri deliberate cu rachete, care îi privează pe cetăţenii din ţara respectivă de electricitate, apă şi mâncare. În aceste condiţii, este de datoria noastră să întărim sprijinul umanitar şi militar acordat Ucrainei, să dăm dovadă de solidaritate. Toţi plătim preţul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, dar ucrainenii nu plătesc preţul în bani, ci în sânge. Dacă Putin va câştiga, vom plăti un preţ mai mare pentru o lungă perioadă de timp. De aceea suntem datori să sprijinim Ucraina. Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima acestei agresiuni şi noi trebuie să o ajutăm să se apere. Nu poate exista pace atunci când câştigă agresorul. (...) Ceea ce se va întâmpla la masa negocierilor de pace - atunci când vor fi acestea - va depinde foarte mult de ce se întâmplă pe câmpul de luptă. NATO este alături de Ucraina atât timp cât este nevoie şi nu avem de gând să retragem acest sprijin.

De aceea, la reuniunea de la Bucureşti, mă aştept ca miniştrii de externe ai statelor aliate să ofere un pachet de suport mai mare pentru Ucraina, constând în combustibili, medicamente, alimente şi echipamente militare. Vom discuta toate aceste aspecte în cadrul reuniunii la care vor participa şi miniştrii de externe ai Ucrainei, Bosniei-Herţegovina, Georgia şi Moldova, dat fiind faptul că asupra ultimelor două state Federaţia Rusă exercită în această perioadă mai multe presiuni privind securitatea acestora".

Relaţia cu China, prin prisma Noului Concept Strategic al NATO adoptat la Summitul de la Madrid

Secretarul general al NATO s-a ferit să numească Federaţia Rusă drept stat sponsor al terorismului - aşa cum a numit-o printr-o rezoluţie adoptată săptămâna trecută Parlamentul European.

"Referitor la decizia Parlamentului European, ceea ce observăm în ultimele luni - atacuri oribile asupra civililor, zonelor rezidenţiale, spitalelor, şcolilor, cu numeroase victime - reprezintă crime de război care trebuie urmărite, trebuie stabilite toate faptele, iar aliaţii NATO vor sprijini acest demers pentru a asigura tragerea la răspundere a celor vinovaţi de aceste atacuri deliberate asupra populaţiei civile", a spus Jens Stoltenberg.

Înaltul oficial al NATO a spus că o altă temă principală de discuţie de la Bucureşti va fi şi pachetul de măsuri impus de Noul Concept Strategic al NATO, adoptat la summitul de la Madrid, la finalul lunii iunie, pachet care ar trebui să diminueze provocările cu care Alianţa se confruntă din partea Chinei.

"Reuniunea miniştrilor de externe va analiza şi provocările din partea Chinei, stat care nu este adversar al NATO, dar care caută să controleze infrastructura de comunicaţii a aliaţilor din estul Europei şi din Balcanii de Vest. De aceea, pentru a răspunde provocărilor Chinei, trebuie să gestionăm riscurile actuale, să reducem vulnerabilităţile şi să creştem rezilienţa în cadrul Alianţei. (...) Reiterez: China nu e un adversar al NATO, dar observăm o creştere a organizării militare a acestui stat, dezvoltarea de noi arme şi tehnici de luptă, amplasarea unor echipamente de luptă în mai multe zone şi dorinţa de a controla telecomunicaţiile din anumite ţări europene. De aceea trebuie să acţionăm împreună. Vom discuta la Bucureşti măsurile pe care urmează să le luăm, printre care se numără şi păstrarea creşterii tehnologice faţă de China, fără ca acest stat să aibă posibilitatea de a investi în sistemele noastre de apărare avansate", a precizat Jens Stoltenberg.

Prezenţă militară sporită în porturile aliate de la Marea Neagră

În ceea ce priveşte sistemele Patriot pe care Germania le va disloca în Polonia, secretarul general al NATO a spus că acest lucru era necesar după tragicul incident din ţara respectivă, în urma căreia şi-au pierdut viaţa două persoane, din cauza unei rachete ucrainene de proveninenţă rusească ajunsă accidental pe teritoriul statului aliat.

"Pentru a preveni orice agresiune şi orice provocare, am crescut prezenţa noastră pe Flancul Estic, am mărit numărul grupurilor de luptă, am majorat numărul de trupe terestre, precum şi sprijinul aerian şi naval. De asemenea, i-am solicitat comandantului suprem al NATO să crească prezenţa în porturile aliaţilor din estul Europei. Săptămâna viitoare vom întări suportul militar pentru Ucraina, dar decizia privind trimiterea unor echipamente militare în zona de conflict aparţine fiecărui stat aliat. (...) Aliaţii NATO sunt capabili să livreze Ucrainei ce sisteme doreşte, inclusiv sisteme Himars sau alte sisteme de apărare antiaeriană. Pregătirea militarilor ucraineni care vor opera aceste sisteme se va face în centre situate în statele aliate, dar personalul NATO nu se va duce în Ucraina. Nu vom deplasa personal NATO în ţara respectivă. Sistemele de apărare antiaeriană livrate vor fi operate de ucrainenii pregătiţi în statele aliate, printre care se numără Canada, Danemarca şi Lituania", a arătat Jens Stoltenberg.

Referitor la cererea Ucrainei de aderare la NATO, Jens Stoltenberg a reiterat că uşile alianţei sunt deschise pentru toate statele care doresc să devină membre, fapt ce a fost demonstrat în ultimii ani în ceea ce priveşte Macedonia de Nord, Muntenegru, Finlanda şi Suedia.

"În acest moment, este prioritară cooperarea practică cu Ucraina şi acordarea urgentă a unui ajutor consistent pentru ca ţara respectivă să treacă peste această iarnă. După încetarea conflictului, va urma o perioadă de tranziţie în care armata ucraineană să treacă la echipamente şi tehnică compatibile cu NATO, să devină interoperabilă cu forţele aliate. Dar acum este ugent să oferim sprijinul umanitar şi militar de care Ucraina are nevoie pentru eliberarea teritoriului", a precizat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, se va întâlni astăzi cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi cu Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, potrivit agendei înaltului oficial publicată de instituţia de la Bruxelles. În jurul orei 17, Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg vor susţine o conferinţă de presă comună, iar de la ora 17:35 va vorbi în cadrul conferinţei şi ministrul Bogdan Aurescu. Conform aceluiaşi document, secretarul general al NATO se va întâlni mâine cu Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor. Tot mâine, Jens Stoltenberg va participa la Forumul anual Aspen - GMF Bucharest unde va susţine un discurs.

Reuniune a miniştrilor de externe G7, la Bucureşti

Miniştrii de Externe din Grupul celor Şapte State (G7) puternic dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic şi militar - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii - vor discuta în aceste zile la Bucureşti despre modalităţile de susţinere a Ucrainei pentru asigurarea aprovizionării cu energie, a anunţat, la finalul săptămânii trecute, Annalena Baerbock, ministrul german de externe.

"Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile sunt o crimă intolerabilă, inumană. Preşedintele rus Vladimir Putin poate arunca populaţia Ucrainei în frig şi întuneric cu rachetele lui, dar el nu va distruge niciodată dorinţa lor de libertate şi sprijinul nostru", a precizat ministrul german.

Amintim că săptămâna trecută mai multe oraşe ucrainene au rămas fără electricitate şi fără energie termică după ce atacurile cu rachete ale Federaţiei Ruse au cauzat cea mai gravă pană de curent din Ucraina.

Aşteptări mari pentru statele de pe Flancul de Est al NATO

Fostul ministru al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, consideră că reuniunea de la Bucureşti a miniştrilor de externe ai statelor membre NATO va duce la o decizie uniformă privind abordarea securităţii şi stabilităţii Flancului Estic al Alianţei, de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

"Ne aflăm într-o zonă limitrofă unei crize, care îmbracă forme violente, de război. Deci, reuniunea este oportună, necesară, salut organizarea ei şi, în mod egal, faptul că la această reuniune participă nu numai miniştri de externe din ţările membre NATO, dar şi reprezentanţi ai ministerelor de externe din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi Bosnia- Herţegovina şi Georgia. Practic toate zonele cu potenţial ameninţător privind securitatea şi stabilitatea în ceea ce priveşte spaţiul european pot face obiectul discuţiei la nivelul miniştrilor de externe. (...) Aştept o decizie uniformă a Alianţei Nord-Atlantice în ceea ce priveşte prezenţa avansată a NATO şi decizia categorică a statelor membre în ce priveşte semnalul pe care îl trimit în exterior legat de determinarea de a apăra Flancul Estic. Este cât se poate de important în legătură cu mesajul pe care îl va primi inclusiv Moscova, din această perspectiv", a declarat, pentru Agerpres, Cristian Diaconescu.

Referitor la reuniunea de la Bucureşti, Adrian Cioroianu, directorul general al Bibliotecii Naţionale, fost ministru de externe, a afirmat că organizarea acesteia în ţara noastră se datorează faptului că ne comportăm bine la nivelul Uniunii Europene şi că suntem unu parterne de încredere al NATO şi al SUA în această zonă.

"Este o caracteristică. Place unora sau nu place - este un lucru care nu poate fi negat. Cred România va avea în aceste zile confirmarea eforturilor făcute pentru prefigurarea predictibilităţii politice în regiunea. Cred că nimeni nu are îndoieli în privinţa comportamentului României şi asta e baza unei seriozităţi în diplomaţie, predictibilitatea, ca aliaţii tăi să ştie ce se pot aştepta de la tine. (...) Avem deja o tradiţie în organizarea unor astfel de întâlniri şi cred că amploarea acesteia, chiar dacă e fără precedent în ultimii ani, şi simpla prezenţă a unor oameni cu greutate, de la Antony Blinken (n.red. - secretarul de stat american) la toţi ceilalţi participanţi vor da un plus de greutate reuniunii de la Bucureşti. Am convingerea că vor fi discuţii de mare substanţă", a spus Adrian Cioroianu.

Bogdan Aurescu: "Timp de trei zile, ţara noastră va fi capitala diplomatică europeană şi euroatlantică"

Reuniunea miniştrilor de Externe ai ţărilor NATO care va avea loc la Bucureşti, pe 29 şi 30 noiembrie, "va demonstra încă o dată unitatea şi solidaritatea aliată şi va căuta soluţii pentru a contracara efectele războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", susţine ministrul de externe Bogdan Aurescu, într-un mesaj video publicat înaintea evenimentului. Acesta a amintit că reuniunea care începe mâine este prima reuniune aliată de nivel înalt găzduită de ţara noastră după Summitul NATO din 2008 şi primul eveniment care are loc într-un stat de pe Flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, după declanşarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Şeful Ministerului de Externe susţine că întâlnirea NATO de la Bucureşti este "o reuniune foarte relevantă, care confirmă rolul şi profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi, în acelaşi timp, indică importanţa strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, deci şi pentru România".

El a adăugat că este vorba şi despre un moment simbolic, la două decenii de când România a fost invitată să facă parte din NATO.

Ministrul român de Externe a menţionat că Bucureştiul va găzdui, astăzi şi mâine, Reuniunea Liderilor de la Munchen, fapt care subliniază "importanţa şi rolul-cheie al României, la intersecţia a două zone de importanţă strategică pentru securitatea europeană, euroatlantică şi globală: Marea Neagră şi Balcanii de Vest".

"Vreme de trei zile, între 28 şi 30 noiembrie, România va fi capitala diplomatică, europeană, euroatlantică şi dincolo de acestea", a spus Bogdan Aurescu.

La Reuniunea Liderilor de la Munchen, aproximativ 75 de reprezentanţi guvernamentali de rang înalt şi experţi în politică externă şi de securitate vor discuta despre consecinţele războiului din Ucraina şi despre alte probleme de securitate din regiune. Printre participanţii la eveniment se vor afla preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi Wolfgang Schmidt, ministrul federal pentru însărcinări speciale şi şeful Cancelariei Federale (Germania).

La finalul reuniunii de astăzi, va fi publicat "Munich Security Brief", care va cuprinde principalele puncte de interes şi recomandări privind soluţionarea problemelor discutate.

De asemenea, în 29 şi 30 noiembrie, la Bucureşti se desfăşoară Forumul anual Aspen - GMF Bucureşti, eveniment în care principala temă de dezbatere va fi stabilizarea Ucrainei şi demararea procesului de reconstrucţie a infrastructurii din ţara vecină.

"O reconstrucţie stabilă şi strategică a Ucrainei implică o dimensiune şi o abordare regională, în care creşterea economică, comerţul, infrastructura şi securitatea acesteia, dezvoltarea tehnologică, precum şi reconstrucţia morală şi socială sunt atât planificate în mod coerent, cât şi transpuse în acţiune. Ţările membre NATO şi UE de pe flancul estic au fost ancore pentru sprijinul occidental pentru Ucraina şi vor continua să joace un rol major în reconstrucţia acesteia şi dezvoltarea ulterioară a regiunii în următorii ani", se arată pe pagina de net a evenimentului, la care vor participa reprezentanţi NATO, reprezentanţi ai UE, ai guvernelor statelor din regiune, politicieni, dar şi oameni de afaceri şi membri ai comunităţii strategice din Europa, America de Nord, ţările partenere NATO, precum şi din Orientul Mijlociu şi Asia.

Restricţii de acces la Parlament

Accesul în Palatul Parlamentului, precum şi în curtea şi perimetrul acestuia, va fi restricţionat în perioada 29-30 noiembrie, când va avea loc, la Bucureşti, reuniunea formală a miniştrilor afacerilor externe a statelor membre NATO, se arată într-o informare emisă de Secretariatul general al Camerei Deputaţilor. Astfel, în perioada 29 - 30 noiembrie, în zona intrării C1, parcarea şi staţionarea autovehiculelor vor fi permise doar delegaţiilor participante la evenimentul NATO, iar in zona Izvor S2 şi în zona S1 accesul şi parcarea se vor efectua fără restricţii.

În perioada 29 - 30 noiembrie, prin intrarea C1 accesul va fi permis exclusiv delegaţiilor participante la evenimentul NATO, iar accesul personalului Camerei Deputaţilor, Senatului sau altor instituţii ce îşi au sediul în Palatul Parlamentului se va efectua pe la intrările B3, A3I (vizite) şi S1. Pe intrarea A3S2 accesul se va face în condiţii normale, fără restricţii, în paralel cu accesul reprezentanţilor mass-media acreditaţi la evenimentul NATO.

Tot în perioada 29 - 30 noiembrie accesul personalului Camerei Deputaţilor la nivelurile P, P1, S1 şi S2 va fi restricţionat. Oprirea ascensoarelor din zona C4 va fi permisă exclusiv la etajele P şi P1 doar participanţilor la evenimentul NATO.

"Pe perioada desfăşurării evenimentului NATO, având în vedere nivelul de securitate ridicat, accesul pe spaţii va fi restricţionat tuturor angajaţilor serviciilor Camerei Deputaţilor, Senatului şi altor instituţii cu sediul în Palatul Parlamentului. (...) În cazul urgenţelor medicale accesul echipajului SMURD se va efectua fără restricţii, conform procedurilor în vigoare", se mai arată în documentul Secretariatului general.

NATO, reuniune, Jens Stoltenberg, ministrii de externe, Rusia, Ucraina, Moldova, Bogdan Aurescu, Klaus Iohannis, Georgia, Parlament

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Alarma ce trebuia trasa inaintea izbucniri ostilitatiolr armate.Nu s-a facut nmic pentru reintampinarea evenimentelor.Poate unii membrii NATO si-au frecat miinile :acum e momentul nostru, sa ne incordam muschii.

    1. S-au tot tras alarme. Drept dovada, inainte de prima invazie a Ucrainei din 2014, tarile nato de pe flancul estic au tot cerut intarirea frontierei estice si un pic cate un pic a tot fost intarita, binenteles nu suficient.

      Sa spui acum ca asta isi doreau membrii Nato, e parsivitate ruseasca. 

      Rusia este stat terorist asa cum a fost declarat de parlamentul european . In acese condititii se impune ca toate tarile democratice sa sprijine masiv UKRAINA.

      In alta ordine de idei rusia trebuie sa restituie romaniei tezaurul adica 120 tone aur .

      Votantilor AUR care tin cu rusii si sunt impotriva NATO si UE le reamintesc ca trebuie sa aiba CIOCUL MIC , HA 

    ne scoate si noua viza? cand intram in schengen?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro