Reuters: Războiul din Ucraina stimulează cererea europeană pentru arsenale de rachete mai mari şi mai ieftine

Forţele armate europene iau tot mai mult în calcul rachete şi interceptoare mai ieftine, după ce conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu au scos la iveală limitele stocurilor reduse de arme de înaltă performanţă, potrivit unei analize Reuters.

În Europa de Est, atacurile zilnice cu drone şi rachete ale Rusiei asupra Ucrainei arată că războaiele moderne pot consuma armele mai repede decât le pot înlocui multe ţări, relatează Reuters.

„Dacă crezi că ai suficiente rachete de croazieră în stoc, probabil că nu le ai”, a declarat Douglas Barrie de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice, scrie Reuters.

Sectorul european de apărare s-a concentrat timp de ani de zile pe producţia în serii mici a unor sisteme sofisticate, mai degrabă decât pe producţia la scară necesară în timp de război, iar guvernele caută acum sisteme mai puţin costisitoare, care să poată fi utilizate în număr mare alături de armele avansate produse de companii precum Lockheed Martin, MBDA şi Rheinmetall, notează Reuters.

Reprezentanţii industriei spun că principala provocare nu mai este proiectarea rachetelor, ci construirea capacităţii de producţie necesare pentru susţinerea unui conflict modern, conform Reuters.

„Războaiele de amploare se câştigă prin cifre, nu prin arme miraculoase”, a declarat Markus Schiller, cercetător la Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, potrivit Reuters.

Noile companii din sectorul apărării susţin că pot răspunde cererii prin dezvoltarea unor rachete şi interceptoare mai ieftine, concepute pentru producţia la scară largă, relatează Reuters.

În iunie, Olanda a comandat 700 de rachete de croazieră Ruta Block 2 de la compania europeană Destinus pentru Ucraina, într-un contract de 250 de milioane de euro (288 de milioane de dolari), în timp ce Ministerul britanic al Apărării a atribuit primele contracte pentru interceptoarele Skyhammer companiei Cambridge Aerospace, scrie Reuters.

„Având în vedere modul în care a evoluat câmpul de luptă de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, dezvoltarea unor sisteme de arme eficiente, dar cu costuri reduse, este importantă”, au declarat Forţele de Apărare ale Estoniei pentru Reuters.

MATEMATICA RĂZBOIULUI MODERN

Ucraina a construit deja un răspuns pe mai multe niveluri, doborând multe dintre miile de drone cu rază lungă de acţiune lansate de Rusia în fiecare lună cu mitraliere montate, drone interceptoare şi război electronic, pentru a păstra interceptoarele mai avansate pentru ameninţările mai complexe, potrivit Reuters.

Steven Barrett, directorul executiv al Cambridge Aerospace, a declarat că Rusia ar putea lansa până la 900 de drone de tip Shahed într-o singură noapte, relatează Reuters.

Încercarea de a le doborî cu interceptoare tradiţionale, aşa cum au făcut uneori Statele Unite în Orientul Mijlociu, „ar costa miliarde de dolari pe noapte ... ceea ce este pur şi simplu imposibil de susţinut pentru oricare dintre aliaţii noştri”, a spus el, scrie Reuters.

Andreas Bappert, directorul tehnic al companiei producătoare de rachete Frankenburg, a declarat că sistemele viitoare trebuie să reducă preţul unei interceptări reuşite de la până la 20 de milioane de euro la aproximativ 1-2 milioane de euro, notează Reuters.

Compania ucraineană Fire Point spune că urmăreşte să construiască un interceptor pentru rachete balistice cu un cost mai mic de 1 milion de euro, aproximativ un sfert până la o şesime din costul unui interceptor de apărare antiaeriană Patriot fabricat în SUA, conform Reuters.

Lockheed Martin a prezentat în acest an o variantă mai ieftină a rachetei Patriot, relatează Reuters.

Dar chiar şi la mai puţin de jumătate din costul unui Patriot PAC-3, aceasta ar rămâne peste obiectivele companiilor nou-înfiinţate şi nu este de aşteptat să intre în producţie înainte de 2028, potrivit Reuters.

Spre deosebire de PAC-3, conceput pentru a distruge rachete balistice şi aeronave avansate, multe dintre sistemele mai ieftine aflate în dezvoltare sunt destinate în principal dronelor, rachetelor de croazieră sau altor ameninţări de nivel inferior, scrie Reuters.

Reprezentanţii industriei şi analiştii spun că acestea sunt menite să completeze, nu să înlocuiască sistemele de apărare antiaeriană de înaltă performanţă, notează Reuters.

POATE EUROPA SĂ PRODUCĂ SUFICIENT?

Investitorii sprijină tot mai mult companiile emergente producătoare de rachete, în timp ce acestea încearcă să extindă producţia, relatează Reuters.

Cambridge Aerospace a strâns 300 de milioane de dolari luna trecută pentru extinderea producţiei, în timp ce Destinus caută finanţare suplimentară înaintea unei oferte publice iniţiale planificate, potrivit Reuters.

„Provocarea pentru Europa nu este că tehnologia nu există”, a declarat pentru Reuters fondatorul Destinus, Mikhail Kokorich.

„Provocarea mai mare este capacitatea industrială sau capacitatea de a produce, certifica şi reface sistemele la scara necesară conflictelor moderne”, a mai spus Mikhail Kokorich, citat de Reuters.

Cambridge Aerospace investeşte masiv pentru a-şi asigura motoare de rachetă şi alte componente esenţiale, integrând în acelaşi timp tehnologii comerciale, precum cipurile radar utilizate în industria auto, scrie Reuters.

Fire Point foloseşte o reţea de parteneri de producţie, în timp ce Destinus s-a integrat în infrastructura industrială a Rheinmetall printr-o societate mixtă anunţată la începutul acestui an, notează Reuters.

Cambridge Aerospace urmăreşte să producă 2.500 de interceptoare pe lună până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor, în timp ce Frankenburg vizează o producţie de până la 100 de rachete pe zi şi 1.500 de rachete în 2026, conform Reuters.

Reprezentanţii industriei spun că extinderea producţiei depinde nu doar de finanţare, ci şi de asigurarea componentelor, obţinerea autorizaţiilor şi extinderea proceselor de fabricaţie, relatează Reuters.

Fire Point speră să demonstreze o interceptare reuşită a unei rachete balistice până la jumătatea anului 2027, comprimând astfel un proces despre care directorul executiv Iryna Terekh spune că altfel ar dura zeci de ani, potrivit Reuters.

Directorul executiv al Frankenburg, Kusti Salm, a declarat că însăşi capacitatea de producţie ar putea deveni un factor de descurajare dacă adversarii ar ajunge la concluzia că Europa poate înlocui rapid rachetele consumate în luptă, scrie Reuters.

„Dacă inamicul ştie că putem produce în masă ... această ecuaţie îi transmite că nu-şi va atinge obiectivele”, a declarat el pentru Reuters.