Miliarde de euro pentru agricultură, fermieri fără putere în faţa comercianţilor

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 16 septembrie

Mii de fermieri au protestat ieri în faţa Palatului Victoria, acuzând subfinanţarea agriculturii şi zootehniei româneşti. Protestul spontan fusese anunţat în prealabil de crescătorii de oi.

Mii de fermieri au protestat ieri în faţa Palatului Victoria, acuzând subfinanţarea agriculturii şi zootehniei româneşti. Protestul spontan fusese anunţat în prealabil de crescătorii de oi.

• Peste 8 miliarde euro au intrat în conturile fermierilor din România în perioada 2023-2026 • Suma respectivă reprezintă subvenţii şi alocări de la UE prin Politica Agricolă Comună, precum şi finanţări de la bugetul de stat pe diferite scheme de finanţare pentru fermieri

Primul reflex al fermierilor care primesc bani de la Uniunea Europeană este să se angajeze că vor realiza anumite ţinte sau obiective, să le realizeze şi, în prealabil, să îndeplinească totate condiţiile necesare pentru accesarea fondurilor respective. Se pare că fermierii români, indiferent că vorbim despre agricultură, legumicultură, pomicultură, viticultură sau zootehnie, au îndeplinit condiţiile respective, atât timp cât până la finalul lunii august 2026 au primit, potrivit datelor de la Comisia Europeană, de la Ministerul Agriculturii, de la AFIR şi APIA, din partea UE, pe actualul cadru financiar multianual, 2021-2027, aproape 6 miliarde euro pe plăţi directe şi alte scheme de finanţare, din cele 9,8 miliarde euro rezervate plăţilor directe şi cele peste 2 miliarde euro alocate pentru investiţii în modernizarea fermelor din ţara noastră prin Politica Agricolă Comună. Cei 6 miliarde euro au intrat în conturile fermierilor din ţara noastră în ultimii trei ani, adică în perioada 2023-2025. La această sumă se adaugă şi plăţile efectuate în anul 2026, care se ridică la peste 500 milioane euro. La valoarea respectivă trebuie adăugate şi sumele alocate de la bugetul naţional, de către guvernările care s-au perindat la Palatul Victoria în ultimii trei ani pentru susţinerea diferitelor scheme dedicate fermierilor, adică 2 miliarde euro, valoare în care nu sunt incluse alocările pentru programul INVESTALIM şi alte scheme destinate procesării alimentare, sumele destinate reabilitării şi extinderii infrastructurii de irigaţii, precum şi despăgubirile acordate de autorităţi pentru animalele sacrificate pe timpul unor epidemii în domeniul zootehnic.

Practic, în ultimii trei ani vorbim despre cel puţin 8 miliarde euro care au ajuns la femierii români, acordaţi pentru păstrarea sau ridicarea competitivităţii acestora. Numai că, în ciuda sumelor primite, constatăm că aceştia sunt în stradă, au protestat ieri în faţa Palatului Victoria, acuzând subfinanţarea agriculturii şi zootehniei româneşti. Protest spontan anunţat în prealabil de crescătorii de oi, sector de activitate care, în cadrul producţiei totale anuale din agricultura şi zootehnia românească, reprezintă doar 2,4%, potrivit datelor existente pe site-ul Comisiei Europene.

Menţionăm că ţara noastră are la dispoziţie pentru actualul cadru bugetar multianual, prin PAC, aproape 15,8 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, din care 11 miliarde sunt pentru plăţi directe către producători şi pentru modernizarea fermelor. Cu toate acestea, importăm anual produse agroalimentare în valoare de aproximativ 13,7 miliarde de euro, sumă echivalentă cu aproape două treimi din valoarea întregii producţii agricole primare interne, estimată la circa 21,5 miliarde de euro pe an. Raportată numai la producţia care ajunge efectiv pe piaţă, valoarea importurilor reprezintă peste 70%, deşi statisticile oficiale nu permit calcularea unui procent exact. Paradoxul este amplificat de organizarea extrem de slabă a producătorilor: Planul Strategic PAC al ţării noastre estimează că doar 0,03% dintre ferme participă la forme de cooperare sprijinite şi că numai 1% din valoarea fructelor şi legumelor comercializate trece prin organizaţii sau grupuri de producători.

• Numai 2% din producţia anuală de fructe şi legume, comercializată de organizaţiile fermierilor

Datele estimate de autorităţile române se adaugă tabloului sumbru prezentat ieri de Curtea de Conturi Europeană (ECA), care a analizat cum se reflectă ajutorul financiar acordat de la bugetul comunitar pentru organizaţiile de producători din sectoarele legumicol şi fructifer din statele membre ale UE. Potrivit raportului ECA, România are una dintre cele mai slab organizate pieţe de fructe şi legume din Uniunea Europeană: deşi producţia naţională ajunge la 3,7 miliarde de euro, numai 2% din valoarea acesteia este comercializată prin organizaţii de producători, ceea ce îi lasă pe fermieri fragmentaţi şi vulnerabili în negocierile cu marile lanţuri de retail. Practic, majoritatea producătorilor de legume şi fructe preferă să vândă în piaţa liberă, către intermediarii care aduc produsele respective în pieţele agroalimentare din marile oraşe, iar producătorii foarte mici în târgurile locale sau în faţa porţilor propriilor gospodării situate pe marginea drumurilor naţionale sau judeţene.

Conform documentului citat, rata de organizare a fermierilor în ţara noastră este de 2%, comparativ cu 58% în Spania şi Italia, 62% în Ţările de Jos, 79% în Belgia şi 86% în Danemarca. Dintre statele cu o producţie de peste un miliard de euro, România se află la coada clasamentului european, sub Polonia, unde rata de organizare este de 11%, Grecia - 9%, Portugalia - 21%, Ungaria - 23%, Germania - 28% şi Franţa - 43%.

O altă comparaţie arată şi mai clar dezechilibrul. Potrivit auditorilor ECA, cele mai mari patru organizaţii de producători din România comercializau împreună doar 1% din producţia naţională de fructe şi legume, adică din 3,7 miliarde euro. În Belgia, primele patru organizaţii concentrau 63% din producţie, în Slovacia - 76%, în Ţările de Jos - 54%, iar în Danemarca - 86%. Practic, fermierii români intră în negocierile comerciale dispersaţi, în timp ce retailerii operează prin structuri puternic concentrate.

• Producătorii, pe poziţie inferioară în negocierile cu marii retaileri

Conform datelor aferente anului 2022, care se află în raportul citat, ţara noastră avea 23 de organizaţii de producători recunoscute, care comercializau produse în valoare totală de 151,46 milioane de euro. Producţia comercializată medie era de aproximativ 6,59 milioane de euro pentru fiecare organizaţie, dar numai 26% dintre acestea erau active, adică derulau programe operaţionale pentru accesarea fondurilor europene. Sprijinul mediu acordat de UE unei organizaţii active din România era de 216.028 euro, iar finanţarea totală primită în acel an ajungea la aproximativ 1,3 milioane de euro. Prin comparaţie, Spania avea 513 organizaţii, Italia - 299, Franţa - 195, iar Polonia - 163. Aproximativ 75% din întregul sprijin financiar european destinat acestor structuri se concentra în Spania, Italia şi Franţa. În 2022, organizaţiile spaniole au primit 288,9 milioane de euro, cele italiene - 252,8 milioane de euro, iar cele franceze - 127,5 milioane de euro.

Potrivit datelor existente pe site-ul Comisiei Europene, din totalul producţiei agricole şi zootehnice din ţara noastră, legumicultura şi horticultura reprezintă 16,6%, iar sectorul fructelor reprezintă 8,9%.

Situaţia României confirmă una dintre concluziile centrale ale raportului Curţii de Conturi Europene: finanţarea comunitară îi ajută pe fermieri să devină mai competitivi, dar nu reuşeşte să elimine dezechilibrul major de negociere dintre producătorii agricoli şi marile lanţuri comerciale.

• Situaţia la nivel european

Organizaţiile de producători pot concentra oferta, pot negocia volume mai mari, pot investi în comun şi pot reduce costurile, însă majoritatea lor rămân prea mici pentru a discuta de pe poziţii de forţă cu retailerii.

„Pentru ca organizaţiile de producători să îi ajute pe fermieri să ţină piept marilor cumpărători şi să le ofere consumatorilor o gamă variată de fructe şi legume europene, regulile trebuie simplificate, sprijinul naţional trebuie să fie mai coerent, iar aderarea la aceste organizaţii trebuie să devină mai atractivă”, a declarat doamna Keit Pentus-Rosimannus, membra Curţii responsabilă de acest audit, potrivit comunicatului de presă emis de ECA odată cu publicarea raportului.

Organizaţiile cultivatorilor de fructe şi legume au primit în 2023 un sprijin european de 1,06 miliarde euro. Banii au fost utilizaţi pentru modernizarea echipamentelor şi a infrastructurii, automatizarea producţiei, reducerea consumului de energie şi apă, obţinerea certificărilor de calitate, îmbunătăţirea ambalării şi logisticii, precum şi pentru dezvoltarea unor etichete de calitate recunoscute de consumatori.

Finanţarea europeană este legată de valoarea producţiei comercializate, astfel încât organizaţiile sunt stimulate să îşi mărească cifra de afaceri şi să planifice culturile, soiurile şi volumele în funcţie de cererea pieţei. Sprijinul oferă stabilitate şi le permite fermierilor să realizeze investiţii pe care le-ar implementa cu dificultate individual. De asemenea, vânzarea în comun reduce într-o anumită măsură riscurile generate de fluctuaţiile preţurilor. Cu toate acestea, avantajele nu au fost suficiente pentru a face organizaţiile mai atractive. La nivelul UE, numărul fermierilor care fac parte din asemenea structuri s-a redus cu 39% între 2012 şi 2023, coborând de la 312.823 la 191.310 membri. Rata europeană de organizare a crescut de la 43,6% în 2012 la 48,4% în 2017, dar a intrat ulterior pe o traiectorie descendentă şi a ajuns la aproximativ 42% în 2023.

Retragerea fermierilor nu poate fi explicată numai prin dispariţia exploataţiilor agricole şi prin lipsa schimbului între generaţii. Între 2013 şi 2020, numărul membrilor organizaţiilor de producători a scăzut cu 29%, în timp ce numărul fermelor din sectorul fructelor şi legumelor s-a diminuat cu 14%. Cu alte cuvinte, fermierii au părăsit organizaţiile într-un ritm de peste două ori mai rapid decât ritmul în care au dispărut exploataţiile. În 2024, în Uniunea Europeană existau 1.488 de organizaţii recunoscute în sectorul fructelor şi legumelor, cu 187.372 de membri, precum şi 69 de asociaţii ale organizaţiilor de producători. Totuşi, dimensiunea şi influenţa acestora diferă enorm între state. Ponderea producţiei comercializate prin organizaţii varia de la 0,8% în Slovenia la 86% în Danemarca, iar în unele ţări nu exista nicio organizaţie recunoscută.

• 80 miliarde euro - valoarea anuală a producţiei de fructe şi legume în cele două milioane de ferme din UE

Auditorii europeni consideră că diferenţele istorice şi culturale explică doar parţial această situaţie. Unele autorităţi naţionale colaborează activ cu organizaţiile, oferă consultanţă şi permit finanţarea unei game largi de investiţii, în timp ce altele impun reguli de eligibilitate restrictive şi acordă un sprijin administrativ redus. Aceste diferenţe creează condiţii inegale de concurenţă în piaţa unică şi îi pot descuraja pe fermieri să se asocieze sau să depună programe pentru accesarea fondurilor europene.

Nici măcar organizaţiile mari nu au eliminat dezechilibrul structural. Cele mai mari patru companii de retail generează între 30% şi 70% din cifra de afaceri comercială în pieţele europene analizate, în timp ce, în cele şase state care realizează împreună trei sferturi din producţia de fructe şi legume a UE, primele patru organizaţii de producători concentrează numai între 1% şi 13% din producţia naţională. În plus, caracterul perisabil al mărfurilor îi obligă pe cultivatori să vândă rapid şi le reduce capacitatea de a purta negocieri comerciale îndelungate. Sectorul are, totuşi, o miză economică şi socială uriaşă. Agricultura asigură hrana a 450 de milioane de europeni şi locuri de muncă pentru 30 de milioane de persoane. În 2024, agricultura a contribuit cu 532 de miliarde de euro, echivalentul a 1,2% din PIB-ul Uniunii Europene. Fructele şi legumele proaspete, produse de aproximativ două milioane de ferme, au reprezentat circa 80 de miliarde de euro, respectiv 15% din producţia agricolă totală.

În aceste condiţii, Curtea de Conturi Europeană solicită Comisiei Europene să formuleze recomandări pentru creşterea atractivităţii organizaţiilor de fermieri şi arată că, în lipsa unor reguli mai simple, a unui sprijin naţional coerent şi a concentrării reale a ofertei, alocările uriaşe de la bugetul UE pot să modernizeze producţia, dar nu le pot oferi fermierilor puterea comercială necesară pentru a rivaliza cu marile lanţuri de retail.

Opinia Cititorului ( 52 )

  1. Atât.

    1. Larvele sovietice sunt ținute pe ceai în salon la Obregia.

      Europa ne da Euro (dar degeaba, ca tot ca in Evul Mediu facem agricultura si apoi avem pretentii la venituri mari din agricultura), Rusia ne da drone, trolli, multa intoxicatie, golani, derbedei, simioni si georgesti vorbitori de limba extraterestra (si ca bonus ni-i mai da pe Oarecare si pe Vijeu ca sa ne "scoleasca" bine ca noi e prosti si trebuie votat haur si ei e docti pentru ca ei a absolvit scoala de stiinte politice fabricate la comanda "Zaharova").

      Îți dai seama când ajung alții mai analfabeți decât tine, sa facă confuzii...

      S-au strâns oierii și fermierii. Contactati-l pe fratele vostru Becali, latifundiarul... Amărâții ăștia analfabeți trăiesc din subvenții și contracte cu statul, și fac nefăcute...

      Undeo rfi ceilalți "ciobani" de la SRI?!! Sunt curios de unde-i aduna?!! :)

      Becali facem acum politica mare in partidul de tepari "nationalisti" hAUR.

      Prostul a luat o echipa de Campions League, a facut-o praf in cativa ani si acum are pretentia ca este destept si poate face politica benefica pentru tara (credea ca smenurile pe care le-a facut cu terenurile si MApN-ul lui Babiuc merg si la nivel de politica nationala). 

      Toti idiotii au ajuns sa faca politica tarii si apoi ne miram de ce avem atat de multe probleme.

      Uite de-asta, ca prostia, nesimtirea si hotia sunt generalizate. 

      Îl poți adauga și pe Dragomir... :)))

      Cred ca poamele au fantezii cu oierii cu blana pe ei... Adevărați feromoni... :))

      PARCAREA și closetul...

      Mereu pe INVERS... :)

      Ce radem de oierii evazioniști, dar ce radem de încălțații de prin institutiile statului, adevărate erori umane... Ăștia se ocupa cu altele... :))) Nu le iese, ei sunt obișnuiți între ei...:))

      Mulți sociopati și psihopați...

      Se chinuie mult sa fie PROSTI... :)

      Ce-i cu ei, dar ce-i cu tontii și toantele de prin justitie!!! Adevărate ERORI umane...

      Ei/ele se ocupa cu altele, au chef de conversații pe ușa din dos, și se converveseaza cu oierii. Se vede la ce nivel au ajuns...

      Sa încerce niște conserve!!! :)) Sa încerce cu minorii, încuiatele...

      Ce spune un reporter prezent in piata:

      „La ora 8 dimineața, protestatarii cereau drepturi pentru ovine. Seara cereau drepturi pentru Călin Georgescu. 

      „N-am văzut în viața mea atât de mulți ciobani tatuați” 

      El a considerat „un pic straniu” faptul că autoritățile nu au anticipat amploarea evenimentelor, în condițiile în care, spune el, de aproximativ două săptămâni circulau pe rețelele sociale îndemnuri explicite la violență.

      Concluzia este clara: AUR, Georgescu si Simion "lucreaza" guvernul dupa metode staliniste si naziste, cu bate, instigari si violenta, iar retelele sunt caile lor de comunicare si proaganda.  

      PROSTULE grija mare la DIRECȚIE... si pe ce TEREN joci!!! Valabil și pentru ceilalți prosti ai satului. La nivel MICRO, la nivel MACRO. Caută cu grijă, pe câmp ce cauti, nu incerca sa te extinzi prin alte zări, că ți se taie...

    Avem niste guvernanti prosti!

    1. sunt aleși dintre fermieri. :

      Ati vazut vreunul dintre PSDistii care s-au tot perindat pe la Ministerul Agriculturii sau vreun baron local PSDist sa faca un program de tara?

      Sa zica:  

      1. In Baragan avem cereale. Hai sa luam fondusi europene si sa facem acolo fabrici de faina si malai, langa ele punem niste solare ca tot dogoreste soarele toata vara (ca sa nu ne coste prea mult energia) si apoi sa vindem in Egipt faina, nu graul, la pret competitiv. 

      2. In satele Romaniei nu mai dam pomeni, ci dam puieti de meri, peri, pruni, ciresi, visini (ca sunt scumpe ciresele si visinele si aduc venituri mari) Nu costa mult, doar 10...15 lei bucata si astfel sa poata saracul de acolo sa isi asigure singur venitul prin munca si sa nu mai stea cu mana intinsa in timp ce drojdeste la barul din sat al "investitorului" PSDist cu mertan mai scump decat tot profitul bodegii si sa isi planga de mila si de saracie in timp ce trage fumul in piept si cinzeaca pe gat. Apoi, baronii psd din satele aflate in regiune, sa ia fondusi europene si sa construiasca depozite ca sa aiba fermierul roman unde sa isi depoziteze marfa, sa construiasca cate o fabricuta de gem, compot etc care sa preia marfa taranilor din toate comunele aflate in zona respectiva si apoi sa iasa cu productia pe piata interna si la export si astfel sa prospere comunele, sa poata sta pe picioarele lor si primarii sa nu mai intinda mana la guvern, adica la popor si la buzunarul lui. 

      la fel in ceea ce priveste zootehnia (programe similare se pot face si pe acest segment). 

      Daca comunele prospera, vor fi bani locali pentru asfaltari si astfel va deveni si turismul rural mai accesibil si implicit mai atractiv 

      In plus, mancare mai ieftina inseamna turism mai ieftin si implicit atractivitate mai mare a turismului autohton. Nu mai mergem vara la bulgari si la turci, ci ramanem la noi ca avem preturi bune (ceea ce acum nu este cazul). 

      A facut vreun PSDist (sau PNList) asa ceva? Au luat fonduri europene si de la buget pentru astfel de investitii? Nuuu! Au luat fonduri numai ca sa isi spoiasca sediile primariilor, sa schimbe borduri si sa isi umfle salariile si schemele de personal. 

      Asta a facut PSDul si acum Grindeanu ii cere lui Bolojan sa dea in continuare la toata lumea (bugetari, fermieri, oieri, saraci, bogati, magistrati pensionari etc), dar fara sa taie cumva din ratiile baronilor, sinecurilor, bugetarilor de lux, firmelor de partid si ale celor mufati la buget si fara alte credite (decat eventual pentru a le rostogoli pe cele existente). Cum sa fie posibil asa ceva, sa dai mai mult decat incasezi, fara sa maresti incasarile (taxele), fara sa iei credite, fara sa stopezi risipa si coruptia (care tot risipa este, dar in afara limitelor legale) si fara sa ie fonduri europene (ca si de astea a avut grija PSDul impreuna ca fratele si puiul mai mic hAUR sa le pierdem atunci cand au respins legea salarizarii pe motiv ca dadea in plus la bugetarii, dar nu atat de mult cat ar fi vrut mufatii din sindicate si din politica).

      Asa cum spuneam, problemele sunt la noi. Europa este bine intentionata, vrea sa ne ajute, ne pune fonduri la dispozitie, dar suntem prea idioti ca sa le folosim la capacitate maxima. Doar de cativa ani ne-am mai trezit cat de cat, dupa ce am pierdut zeci de ani fara sa avem inteligenta de a folosi eficient banii altora. Investitiile facute atunci (in agricultura, energie, infrastructura etc) ar fi dat roade acum si am fi fost intr-o situatie economica mult mai buna. 

      Daea

    2 miliarde de euro sprijin/an,

    peste 10 miliarde euro pierderi/an,

    asta da politica "a la Bruxelles". 

    1. hehehe, rușii tăi pociți furau 100 miliarde numai de la fermieri. :

      Bruxelles ne da, dar degeaba daca noi suntem gaura neagra si risipim tot ce primim (dupa metoda lover boy PSD, el ne ademeneste cu uleiul si zaharul si apoi ne scoate la produs pentru buget si baronii locali).

      Avem baroni cu ceasuri si mertanuri, dar nu avem irigatii. Agricultura o facem in continuare pe suprafete mici, cu sapa si caruta , scoatem productii mici, cu preturi mari pe bucata si apoi ne miram ca nu avem piata. 

      Cate fabrici de bulion, compoturi, zacusca, gemuri etc au construit baronii PSDului (ca ei sunt majoritari) in comunele noastre, ca sa mearga agricultura, sa se dezvolte comunele, sa aiba bani pentru asfaltari, gaze, canalizare si sa raman tinerii la tara si sa ne mearga bine? 

      Nici macar una, pentru ca ei au alte preocupari sau pur si simplu pentru ca sunt prea idioti ca sa ii duca mintea la asa ceva. Cum sa aiba aia diplome (si implicit cunostinte) cand la varful partidului nu se gasesc diplomele (teoretic toti le au, dar practic sunt de negasit)? 

      Problemel sunt la noi, nu la altii. 

      Am votat hoti si incompetenti (intre timp ne-am desteptat chipurile si acum votam derbedei si senili) si ne plangem ca ne saraceste Europa (care culmea, ea ne tot da, nu ne ia).  

      Daca nici atunci cand primim bani nu suntem in stare sa ne dezvoltam, ce vom face cand nu vor mai pica bani din cer (din Europa)? 

      Problemele sunt la noi, nu la Bruxelles. Primim bani si nu facem ceea ce trebuie cu ei (decat intr-o foarte mica masura).

      Vorbesti de PSD-istul ZAMFIR care a trecut mai intai prin PNL - ALDE... :)))

      Daca gura nu deschideai,

      prostia nu o spuneai. 

      Asa e... a mai trecut și prin PD-FSN. Esti fan Hazna Grup, sau ești din grup?!! Se vede ca ești PROST!!!

      Merge metoda?!! :)

      Traseismul spune multe despre el.

      Probabil ca la PNL si ALDE nu a gasit ce cauta (cutii de pantofi). 

      PNL-ul are mulți traseisti, nu prea știu unii de alții...

    S-au inchis si pietele din orase. Mare problema, ca erau un canal de vanzare si cumparare produse de la micii fermieri. Rezultatul: ce piete au ramas au mancare ca la Lidl, rosii coapte cu substante, inauntru gogonele , cartofi cu care poti sa spargi capul cuiva, conopida care nu fierbe, carne care i umflata cu hormoni, sunca "afumata" cu substante , cereale pline de chimicale.

    Rezultatele cantitati si cantitati si cantitati de mancare proasta nemuritoare aruncata ca nu o vrea nimeni, iar cine face mancare de calitate normala concureaza cu miere contrafacuta si lapte hormonat si pui crescuti cate 20/mp, "la sol", si tot restul, in plus nimeni nu te crede ca ai mancare curata intr-o mare de excroci practic.

    Efectele asupra populatiei le vedem, doar mergeti la orice ora la medicul de familie in sala de asteptare sau in spitale sa vedeti daca batranii din ziua de azi arata ca bunicii nostri care nici nu stiau ce-i aia farmacie. 

    1. Daca atat tineti la sanatatea poporului, mergeti in piata si cereti-le ciobanilor sa nu mai urle ca vor sa exporte oile, ci sa scada pretul ca sa poata cumpara orice roman si sa manance sanatos. Nu vedeti ca promovati un nationalism de cacat?

      N-am scris nimic de nationalism , nimic politic. Asa intelege lumea in ziua de azi. Exact ca si ciobanii care nu intelegeau de ce s-au bagat aurarii in mitingul lor.

      Sunt pro EU daca asta-i problema, in ce sens, am intrat in hora , acum sa jucam. Ne adaptam. Iar ciobanii, asta-i economia de piata, fac mancare curata, apreciata si pot vinde la pret bun si in alte tari, bravo lor. 

      produse de origine dubioasă, lipsă analize. :

      Băgați în voi saci de pesticide! : 

      Acum am rosii bio de la Lidl in frigider, nemuritoare, le voi arunca. Cand am taiat-o in jumate, portiuni verzi inauntru, gust specific apos- nicicum, de gogonele coapte cu substante. Deci acelasi rahat peste tot ,chiar si la cele cu eticheta bio, ce crezi?

      Loturile de legume de la supermarket sunt controlate. Poți merge pe marginea drumului să-ți iei saci de pesticide.... cum și când dorești! :

      Controlate sa nu mori pe loc, atat.

      Pentru că nu știi nimic despre nimic. Ca să intri pe raftul unui supermarket, trebuie să-ți iasă... analizele. :

      Altefel rămâi pe marginea drumului și otrăvești prostaleți. : 

      Am livada certificata bio, da nu stiu nimic exact.

      Și de ce faci apologia agricultura la sac de pesticide? :

      Ție nu-ți plac controalele.

      Nu consum niciodată așa-zisele produse bio. : 

      Ma da esti in stare sa intelegi un text scris? Ma plangeam ca s-au inchis pietele unde totusi mai veneau mici producatori, iar in pietele putine ce au ramas gasesti produse chimizate exact ca la Lidl.

      Nici eu nu cumpar nimic bio, decit daca e la acelasi pret cu cele non-bio. Adica la fel de ieftine.

      Cred ca e clar de ce: nu am incredere in "certificarile" bio. 

      Nu cumpar brinza de la "ciobanii" din piata. Nu cumpar legume si fructe "de tara, maica" din piata. Nu tin minte cind am cumparat ultima oara "de la taranul producator". 

      Organizati-va! Faceti cooperative, lanturi logistice, trasabilitate, scoateti intermediarii si dubiosii din peisaj.  

      Amenintati-va parlamentarii ca le dati cu flit, daca nu va sustin interesele. Pichetati-le sediile de partid si cabinetele din teritoriu, nu doar Palatul Victoria.

      Pina atunci, ne vedem la casa de marcat din supermarket. 

      Stai linistit, ca mancarea cu adevarat bio din Romania pleaca la export in vest, au achizitori, numai te suna si te intreaba, cate tiruri poti livra pe an? Sau vezi oile romanesti crescute cu iarba si apa in Retezat, Fagaras, muntii si dealurile tarii, inca nepoluate, le cumpara araboii nici nu stau pe ganduri. Noi mancam de la Lidl carcasa de porc din China, sau refuzata la export de altii.

      Ce vine bio la noi din import in supermarket, de acord, ma mir si eu ce accepta astia la bio. Dar tot ceva mai bun decat conventional. 

      Aici trebuie sa-ti dau dreptate. Cam tot ce e bun in Romania pleaca in vest.

      Numai patriotii adevarati, nu si nu. Ramin pe baricade sa ne salveze de satanisti si corporatisti.

      Eu sint pentru conventional. Ma sacrific si las ce e bio valorilor. Macar atit sa fac pentru Romania. 

      nu era postare politica, si sa nu facem politica din mancare ca si georgescu.

      la americani am vazut ca nu e prostie ce fac eu, merele alea mari si toate la fel erau 1 dolar poundul si merele mici , mai cu pete si chiar si cate un vierme erau 3 dolari poundul. Ce gasesti la noi in piete, mere mai mici, rosii mai inegale dar lumea trece pe langa, americanii mai instariti de alea iau. Poate intr-o zi se trezeste lumea si la noi. 

      La magazinul de bogati a lui bezos wholefoods gaseai numai bio aproape exclusiv, la preturi de 3-4-5 ori mai mari ca la saraci la Aldi de ex.

      La noi inca lumea nu intelege ca , cumperi sanatate nu doar mancare, si de-aia merita bani in plus. 

    CE FACE MINISTRUL DE DOMENIU? NU MA INTERESEAZA DIN CE PARTID E, NICI CV-UL LUI POLITIC. CE PREGATIRE PRACTICA (NU DOAR TEORETICA) ARE?

    Unde-i Bogos?!! Îți dai seama ca Secretarul General Adj al Guvernului și-a dat demisia din cauza unui analfabet ca Bogos, căruia ii fac reclama cei din mass media...

    A iesit pana la urma Mutulica sa vorbeasca cu ciobanii? Macar sa vorbeasca ciobanii cu Digi, ei ii transmit lui Mutulica care le da raspunsul tot prin Digi.

    1. Mutulica de Cumpana, ai auzit?!! :)) Mutulica, vezi ca se uita ăștia, ei te știu de multa vreme... din vedere, trebuie doar sa te racoleze/salte dupa IMEI, în funcție de ce vor sa facă cu/din tine... :))) Sa le dam o sursa de inspirație sa te găsească mai repede... se mișcă în RELUARE...

      Sa nu-ti cada TAVANUL în cap, ai grija...

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
Conferinţa BURSA “Energia în priză”
rominsolv.ro
conpet.ro
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Oct. 2026
Euro (EUR)Euro5.3306
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7569
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7358
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.2894
Gram de aur (XAU)Gram de aur635.9834

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
roenergy.eu
bio-circle.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
immromania.eu
greenenergyexpo-romenvirotec.ro
energyexpo.eu
hartconsulting.eu
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb