Himalaya se apropie de un punct critic: topirea gheţarilor ameninţă securitatea apei

Gheţarii din Himalaya se topesc mai rapid decât în urmă cu un deceniu, iar regiunea se apropie de un punct critic pentru securitatea aprovizionării cu apă, potrivit unui studiu publicat în această lună. Cercetătorii avertizează că „volumul maxim” al apei provenite din topirea gheţarilor ar putea fi atins până la jumătatea secolului, după care debitele râurilor ar urma să înceapă să scadă, informează Reuters. Studiul a fost realizat de Systemiq, firmă de consultanţă în domeniul sustenabilităţii, împreună cu Integrated Mountain Initiative, Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Integrată a Munţilor (ICIMOD) şi G.B. Pant National Institute of Himalayan Environment din India. Cercetarea a fost prezentată în contextul prăbuşirii, la sfârşitul lunii august, a unui gheţar din zona graniţei dintre Nepal şi Tibet. Evenimentul a provocat alunecări de teren în cascadă şi viituri în văile din aval, soldate cu cel puţin 1.300 de morţi confirmaţi şi peste 5.300 de persoane dispărute în Nepal şi în regiunea Tibet din China, potrivit Reuters.

• Gheţarii lasă în urmă lacuri instabile

Pe măsură ce gheţarii se retrag, în urma lor rămân lacuri glaciare instabile, ţinute în loc de formaţiuni de rocă şi gheaţă care se pot prăbuşi. Aceste acumulări de apă se află deasupra unor văi în care locuiesc milioane de oameni, ceea ce amplifică riscul de inundaţii şi viituri devastatoare. Pierderile de masă ale gheţarilor din Himalaya s-au accelerat în ultimele decenii. În prezent, sunt monitorizaţi la sol doar 21 de gheţari din cei aproximativ 40.000 estimaţi în regiunea Hindukuş-Himalaya, un vast sistem muntos care se întinde pe teritoriul a opt ţări, din Afganistan până în Myanmar.

• Aproape 200 de lacuri glaciare, cu risc ridicat în India

În India, aproape 200 de lacuri glaciare au fost identificate ca prezentând un risc ridicat. Dintre acestea, 56 sunt încadrate în categoria „risc foarte ridicat”, milioane de persoane din aval fiind expuse unor eventuale revărsări. Raportul avertizează că regiunea se apropie de aşa-numitul „peak water” - momentul în care cantitatea de apă furnizată de râuri atinge un maxim, după care debitele încep să scadă. Această evoluţie ar putea avea consecinţe majore asupra alimentării cu apă, agriculturii, producţiei de energie şi activităţilor economice din statele dependente de resursele hidrologice ale Himalayei.

• Un rol esenţial pentru economia Indiei

Regiunea Himalaya susţine peste 20% din produsul intern brut al Indiei şi reprezintă o componentă importantă a infrastructurii economice naţionale, de care depind sute de milioane de persoane. Deşi zona himalayană reprezintă aproximativ 18% din teritoriul Indiei, aceasta a fost afectată de circa 35% dintre dezastrele naturale produse în ţară, potrivit raportului. Systemiq arată că raportul, intitulat „Prosperous and Resilient Himalayas”, fusese pregătit înaintea dezastrului din august şi a fost publicat într-o formă prescurtată, în perspectiva lansării versiunii complete în luna octombrie. Documentul propune un model de dezvoltare orientat spre protejarea sistemelor naturale, consolidarea rezilienţei şi susţinerea prosperităţii durabile. Cercetătorii subliniază necesitatea unor investiţii mai mari în monitorizarea gheţarilor, identificarea lacurilor glaciare periculoase şi dezvoltarea unor sisteme eficiente de avertizare timpurie. Avertismentul privind apropierea „volumului maxim” al apei evidenţiază faptul că topirea accelerată a gheţarilor nu înseamnă doar o creştere temporară a debitelor râurilor. Pe termen lung, diminuarea rezervelor de gheaţă poate conduce la reducerea cantităţii de apă disponibile pentru comunităţile şi economiile din aval.