Abonament gratuit

REVISTA PRESEI 02.05.2018

D.I.
Revista Presei /

REVISTA PRESEI 02.05.2018

ADEVĂRUL 

Război între cine te-aşteptai mai puţin: "Ficusul" şi "Neconflictuala". Ce spun specialiştii

O relaţie de maximă tensiune s-a instalat între două personaje politice care păreau total lipsite de apetit războinic: preşedintele Klaus Iohannis (poreclit Ficusul de unii critici ai săi pentru stilul calm de abordare a crizelor) şi premierul Viorica Dăncilă (etichetată de Liviu Dragnea drept o persoană "neconflictuală").

Disputa survine în condiţiile în care în care în 2019 au loc două rânduri de alegeri, printre care şi prezidenţialele, iar PSD începe să-şi pregătească propriul candidat şi vrea să-i taie din elan şefului statului. Preşedintele Klaus Iohannis a recunoscut în mod public faptul că între el şi prim-ministrul Viorica Dăncilă nu mai poate exista o colaborare în momentul în care a ieşit în conferinţă de presă vineri şi a anunţat că nu mai sprijină actualul Guvern. "Doamna Dăncilă a preferat să execute ordinele venite de la partid. Având în vedere acestea, eu retrag încrederea doamnei Dăncilă. Aceasta nu face faţă poziţiei de prim-ministru al României şi transformă astfel guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea, solicit public demisia doamnei Dăncilă din funcţia de prim-ministru al României", a fost anunţul sec al lui Iohannis, după ce Dăncilă îl anunţase că nu va veni la întrevederea programată pentru vineri dimineaţă.

"Categoric nu voi demisiona. Aprecierile şi modul de exprimare al preşedintelui m-au jignit", a fost prima reacţie a Vioricăi Dăncilă după ce Iohannis i-a cerut demisia. Ulterior, în cursul unui interviu la România TV, şefa de la Palatul Victoriei a subliniat că ea va fi mai atentă mai degrabă la programul politic al PSD, nu la solicitările preşedintelui, continuând tendinţa de a igora solicitările venite de la Palatul Cotroceni. "Categoric, pentru mine viaţa merge înainte şi duc mai departe implementarea programului de guvernare", a afirmat Dăncilă, prim-ministru care a subliniat că nu pune la suflet faptul că liderii din Opoziţie şi o parte a societăţii civile o cataloghează "marionetă a lui Dragnea".

De altfel, în momentul de faţă, preşedintele nu are nicio pârghie constituţională pentru a forţa demisia prim-ministrului. Schimbarea acesteia s-ar putea realiza doar prin trecerea unei moţiuni de cenzură în Parlament, fapt puţin probabil în condiţiile în care Opoziţia strânge cu greu aproape de 40% din voturile necesare, iar pentru a trece moţiunea sunt necesare 50% plus unul din voturi. O a doua variantă ar fi demisia de bunăvoie a Vioricăi Dăncilă, ori decizia PSD de a-i retrage încrederea şi de a o da jos tot prin moţiunea de cenzură, ceea ce e puţin probabil. Aşadar, Iohannis va trebui să colaboreze cu Dăncilă şi de acum înainte.

"Adevărul" a stat de vorbă cu mai mulţi specialişti pentru a încerca să traducă modul cum va evolua relaţia între cei doi capi ai Executivului, Iohannis şi Dăncilă, în contextul în care în 2019 sunt două rânduri de alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale, iar în prima jumătate a anului România va deţine şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene . "Ambele părţi se pregătesc de campania electorală, adică Iohannis şi PSD-ul. În primul rând, Liviu Dragnea încearcă să-şi facă un culoar pentru a se legitima drept candidat la prezidenţiale împotriva lui Iohannis. Încearcă să găsească nod în papură din orice motiv, iar Iohannis nu poate sta pasiv pentru că mai este un an şi jumătate până vin alegerile. Confruntarea va rămâne între Iohannis şi Dragnea, nu Iohannis şi Dăncilă. Din disputa Iohannis-Dăncilă, vor avea de câştigat atât Iohannis, cât şi Dragnea. Le convine amândurora situaţia", a precizat sociologul Alfred Bulai.

De asemenea, o cooperare deficitară între palate e văzută şi de analistul Geoerge Rîpă, care subliniază însă că nu se va ajunge la dispute dure cum au fost cele între Victor Ponta şi Traian Băsescu "Relaţia dintre cei doi va fi contondentă instituţional, dar este exclus să amintească de conflictul clasic Băsescu - Ponta, căci discutăm de personalităţi diferite. Băsescu şi Ponta erau spontani şi inovativi, fiind doi politicieni care îşi aparţineau, spre deosebire de doamna Dăncilă, care este dependentă total de punctajele pe care le primeşte de la consilieri. Pe de altă parte, Klaus Iohannis înţelege că este dator propriului electorat după ce în primii ani de mandat a părut mai degrabă atent să nu deranjeze grupările politico-mediatice care i s-au opus. Tocmai de aceea ne aşteptăm să fie mai activ în a critica derapajele PSD, pe orice zonă s-ar produce", a declarat Rîpă pentru "Adevărul.

Pe de altă parte, analistul Radu Delicote consideră că situaţia ar putea fi considerată mai degrabă o "răcire" între cei doi şefi ai Executivului. "O criză politica imediată în sensul în care preşedintele este suspendat sau premierul este înlăturat este foarte puţin probabilă. Din punct de vedere instituţional, asistăm la o răcire accentuată a relaţiei dintre cele doua palate (Cotroceni şi Victoria), iar din punct de vedere electoral asistăm la o mutare directă pe tabla viitoarelor candidaturi din alegerile prezidenţiale. Istoric, România a mai avut parte de acest tip de coabitare preşedinte-premier. Cu toate acestea, este nevoie de o poveste de succes la nivelul Bruxelles-ului în contextul anului 2019, iar acest deziderat poate fi atins cu instituţii funcţionale şi sincronizate în extern", a declarat Radu Delicote pentru "Adevărul".

BANCHERUL

Legalitatea creditelor cesionate de banci unor firme off-shore este analizata de Protectia Consumatorilor; conform legii, cesiunea se poate face doar catre alt creditor

Comisariatul Judetean Pentru Protectia Consumatorilor Constanta analizeaza legalitatea cesionarii de catre banci a unor credite in valuta, in special in franci elvetieni (CHF), catre firme tip SPV (Special Purpose Vehicle) off-shore din paradisuri fiscale, precum Olanda, controlate de bancile-mama din Ungaria sau Grecia.

Este cazul OTP Bank, Bancpost sau Credit Europe Bank, care au cesionat o mare parte din creditele in franci acordate inainte de izbucnirea crizei din 2008, pentru a evita restrictiile impuse de BNR prin rezervele minime obligatorii.

Problema cesionarii creditelor in strainatate a reizbucnit odata cu preluarea Bancpost de catre Banca Transilvania, cand s-a descoperit ca cea mai mare parte dintre creditele in franci elvetieni ale Bancpost au fost cesionate la o firma din Olanda controlata de banca-mama a Bancpost din Grecia, Eurobank.

Banca Transilvania nu a cumparat si creditele cesionate, astfel incat detinatorii respectivelor imprumuturi nu vor putea beneficia de oferta anuntata de BT privind conversia in lei, cu o reducere a datoriei.

In urma unei reclamatii primite de la un client al OTP Bank cu privire la cesionarea creditului sau, Protectia Consumatorilor i-a raspuns ca "aspectele sesizate de d-voastra privind legalitatea cesionarii catre persoane juridice din afara tarii, altele decat institutiile de credit, de contracte de credit clasificate in categoria "credite standard", conform regulamentului Bancii Nationale a Romaniei in vigoare, sunt deja in curs cercetare in cadrul Comisariatului Judetean Pentru Protectia Consumatorilor Constanta", conform documentului publicat pe site-ul Contrabanci.com.

In document se mentioneaza ca respectivul credit a fost cesionat de doua ori: o data catre banca-mama a OTP Bank din Ungaria, OTP Bank Nyrt, iar ulterior catre OTP Financing Solutions B.V. Cu sediul in Amsterdam, Olanda, care are obiectul de activitate (CAEN 6420) activitati ale holdingurilor, si nu un cod CAEN corespunzator unei institutii de credit sau unei societati comerciale ce are ca obiect activitatea de recuperare creante.

"S-a constatat ca OTP Bann Nyrt (OTP Ban Plc. Denumirea in limba engleza) este o institutie de credit si figureaza in registrul BNR reprezentand "Lista privind bancile care au notificat BNR pentru furnizarea de servicii in mod direct pe teritoriul Romaniei", dar OTP Financing Solutions BV nu este institutie de credit si nu figureaza in registrele BNR", arata Protectia Consumatorilor.

Institutia mentioneaza ca cercetarea privind creditele cesionate a fost initiata "ca urmare a primirii unor reclamatii in care au fost sesizare cesionari de contracte de credit de catre Bancpost catre EFG New Europe Funding II BV (actuala ERB New Europe Funding II BV), cod CAEN 6420 "activitati ale holdingurilor", de asemenea societate comerciala cu raspundere limitata fara a fi institutie de credit."

Protectia Consumatorilor spune ca in 22 ianuarie 2018 a solicitat BNR un punct de vedere scris privind legalitatea acestei cesionari, insa aceasta nu a raspuns, motiv pentru care "a fost sesizat Guvernul Romaniei, cu solicitarea de a dispune conform prevederilor legale."

Consumatorului i se promite in adresa din 13 aprilie 2018 ca i se va comunica concluzia legalitatii cesionarii contractului, in urma finalizarii cercetarii.

Este interesant ca BNR nu a raspuns la solicitarea Protectiei Consumatorilor privind legalitatea cesionarii creditelor, in conditiile in care in urma cu trei ani, in 2015, seful Directiei de supraveghere a bancilor din cadrul BNR, Nicolae Cinteza, a declarat, citat de ziarul Bursa, ca "imprumuturile performante nu pot fi vandute".

BNR a mentionat insa ca cesiunea creditelor nu este reglementata de BNR ci de Codul Civil si de OUG 50/2010 privind contractele de credit, lege pe care o aplica ANPC:

"Astfel, Codul Civil instituie principiile generale în materie de cesiune de creanţă, potrivit cărora, ca regulă, consimţământul debitorului cedat nu este necesar, întrucât acesta nu este parte în contractul de cesiune. Notificarea debitorului nu este o condiţie pentru valabila încheiere a contractului de cesiune, ci o formalitate ulterioară care are rolul asigurării opozabilităţii transferului faţă de debitor, în acest sens a se vedea art.1573 alin.(1) din Codul Civil.

În ceea ce priveşte efectele cesiunii între cesionar şi debitorul cedat, acestea sunt statuate de art.1582 alin.(1) din Codul civil : "debitorul poate să opună cesionarului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut invoca împotriva cedentului. Astfel, el poate să opună plata făcută cedentului înainte ca cesiunea să îi fi devenit opozabilă, indiferent dacă are sau nu cunoştinţă de existenţa altor cesiuni, precum şi orice altă cauză de stingere a obligaţiilor survenită înainte de acel moment".

Principiile anterior enunţate au fost preluate şi circumstanţiate la nivel de legislaţie specială în Capitolul VI - Cesiunea de drepturi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările ulterioare, potrivit căruia cesiunea individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanţe, se notifică de către cedent consumatorului, în termen de 10 zile de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Cesiunea devine opozabilă consumatorului prin notificarea adresată de către cedent, post cesiune.

De asemenea, prevederile actului normativ stabilesc faptul că, în cazurile în care drepturile creditorului în temeiul unui contract de credit sau contractul însuşi se cesionează unei terţe persoane, consumatorul are dreptul să invoce împotriva cesionarului orice mijloc de apărare la care putea recurge împotriva creditorului iniţial, inclusiv dreptul la compensare".

COTIDIANUL

Liderii Europei se întorc din SUA cu mâna goală

Preşedintele Donald Trump încearcă să atragă Europa pe două mari fronturi: îndiguirea extinderii economice a Chinei şi reconfigurarea Orientului Mijlociu, cu Iranul în prim-plan. Trump va pune presiune pe mai departe pe Europa, pentru reducerea deficitului comercial, va renunţa la acordul nuclerar cu Iranul şi va insista ca marile puteri europene să plătească mai mult pentru NATO.

Majorarea tarifelor la exporturile europene de aluminiu şi oţel în SUA şi retragerea Americii din acordul nuclear cu Iranul, temele majore ale vizitelor recente ale cancelarului Germaniei şi preşedintelui Franţei în SUA, sunt direct legate de cele două bătălii pe care le are în vedere administraţia Trump, iar Emmanuel Macron şi Angela Merkel s-au întors cu mâna goală de la Washington.

Cu puţin înainte de expirarea termenului limită dincolo de care SUA ar fi urmat să aplice noi tarife pentru oţelul şi aluminiul din UE, Mexic şi Canada, Trump a anunţat că va amâna cu 30 de zile această măsură. Nu este deloc o victorie pentru Merkel şi Macron, scrie Berliner Zeitung, care consideră că acest conflict este doar amânat. Comisia Europeană a anunţat de altfel că pregăteşte taxarea suplimentara a bunurilor americane, ca măsură de retorsiune. Păsuirea Europei oferă un răgaz SUA şi aliaţilor lor pentru a construi o "coaliţie împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în China şi a altor aspecte sensibile", explică Financial Times. Aici, SUA, Germania şi Franţa pot găsi un teren comun. Deşi schimburile comerciale dintre Germania şi China sunt deja mai importante decât cele dintre Germania şi SUA, Berlinul este îngrijorat de strategia chineză "Made in China 2025", pentru dezvoltarea industriei de vârf, care ar ameninţa marile companii germane de profil. Or, un obiectiv al SUA este tocmai împiedicare aplicării acestei strategii chineze.

"Frontul" iranian nu se va bucura de amânări din partea SUA. Majoritatea publicaţiilor internaţionale consideră că Trump va anunţa pe 12 mai retragerea din acordul nuclear cu Iranul, semnat în 2015 de SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania. Încercările lui Merkel şi Macron de a opri această decizie au eşuat. Iar exerciţiu de PR prin care premierul israelian Benjamin Netanyahu a expus probele ce dovedesc încălcarea acordului de către Teheran a fost cu siguranţă coordonat cu Washingtonul, pentru a argumenta o dată în plus decizia lui Trump.

Administraţia Trump nu joacă după reguli, sugerează presa germană. Trump acuză Iranul că ar destabiliza regiunea prin continuarea dezvoltării programului rachetelor balistice, însă acesta nu este cuprins în acordul nuclear din care SUA ameninţă cu retragerea. La fel, Trump este deranjat de automobilele germane importate cu taxe mici, însă aceste tarife au fost acceptate de SUA şi stabilite la nivel internaţional. În plus, aşa cum arată comisarul european Guenther Oettinger, "faptul că Porsche, Audi, BMW şi Mercedes-Benz se vând într-o nebunie în SUA are de-a face cu designul şi motoarele, cu calitatea; spre deosebire, nu avem motive să aducem maşini americane în Germania."

Preşedintele Franţei i-a dăruit lui Trump un vlăstar de stejar crescut pe un fost front al Primului Război Mondial, unde soldaţii americani au murit luptând împotriva germanilor. Cancelara Merkel i-a dăruit lui Trump o veche hartă a Palatinatului, regiunea din care se trag strămoşii preşedintelui SUA. Însă nici Macron, nici Merkel nu au reuşit în încercarea de a face respiraţie transatlantică gură la gură. Pentru Rump, lucrurile sunt limpezi: Germania trebuie să îşi reducă surplusul comercial cu SUA, Franţa şi Germania trebuie să decidă repede dacă vor trece în tabăra economică americană sau chineză, dacă vor participa alături de SUA şi Israel la reconfigurarea Orientului Mijlociu, iar SUA nu vor mai furniza securitate prin intermediul NATO decât contra cost.

Care va fi viitorul relaţiei transatlantice? Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie: "Pentru securitatea lor, naţiunile europene bogate ar trebui să poată avea grija de ele însele". Dar naţiunile mai puţin bogate? Pentru acestea din urmă se profilează posibilitatea alegerii între un ţărm şi celălalt al Atlanticului, mergând de la susţinerea politicii UE, respectiv a SUA faţă de Iran, Israel şi până la schimbările climatice şi migraţie.

CURENTUL

Pentru că nu mai găsesc specialişti, firmele încep să îi crească singure

Să găseşti un angajat profesionist, care să ştie meserie, să aibă abilităţi de comunicare şi să lucreze eficient în echipă este, în România anului 2018, o adevărată provocare. După ce s-au războit pe salarii şi facilităţi, mare parte dintre companii a trecut la o altă strategie -îşi pregătesc singure viitorii angajaţi, încă de pe băncile şcolii.

Vă mai amintiţi de 1 Mai-ul de pe vremea ,,Epocii de Aur''? Televiziunea ne prezenta reportaje cu batalioane de muncitori, în salopete, specializaţi în diverse industrii, focusaţi pe îndeplinirea planului cincinal stabilit de Nicolae Ceauşescu. Dincolo de propagandă, cert este că România acelor ani nu ducea lipsă de forţă de muncă. Toată lumea era obligată să aibă un loc de muncă, iar şcolile profesionale scoteau absolvenţi pe bandă rulantă.

30 de ani mai târziu, 1 Mai nu mai e deloc privită drept Ziua Internaţională a Muncii. A devenit mai mult o sărbătoare turistică, în care Litoralul, pensiunile de la munte, ieşirile la grătar în pădure au ajuns să fie în prim-plan. Muncitorii de odinioară fie s-au pensionat, fie au plecat în Occident în căutarea unei vieţi mai bune.

Aşa s-a ajuns ca România să treacă prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă. Firmele vor să se extindă, economia îşi turează motoarele însă riscă să le caleze, pe fondul accesului tot mai scump la bani - ,,benzina economică'', şi a lipsei acute de forţă de muncă.

Potrivit unei analize realizată de KeysFin, recrutarea în România a devenit o adevărată provocare. Interesul în creştere al angajatorilor a făcut ca piaţa de HR să crească semnificativ în ultimii ani, de la 2,06 miliarde de lei în 2012 la 3,6 miliarde de lei în 2017.

Numărul firmelor de recrutare (CAEN 7810, 7820, 7830) a avansat susţinut, cu aproape 20%, de la 2685 în 2012 la 3192 de companii în 2016, iar profitul net al acestora aproape s- a dublat în acest interval, la 222,8 milioane de lei. În 2017, potrivit datelor preliminarii, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei.

Creşterea interesului pentru acest segment economic a dus totodată şi la cresterea cu peste 40% a numărului de angajaţi din companiile de recrutare, între 2012-2017, la 61.800 angajaţi.

,,Recrutarea de personal s-a profesionalizat în ultimii ani, iar piaţa a devenit tot mai matură. Vremurile în care firmele îşi căutau angajaţii prin anunţuri în ziare sau pe internet au trecut. Firmele şi-au externalizat această importantă misiune către specialiştii în domeniu, cei care văd dincolo de CV-uri şi care radiografiază piaţa în căutarea mixului optim de experienţă, profesionalism şi iniţiativă", afirmă experţii de la KeysFin.

Analiza KeysFin arată că principalii jucători din piaţa românească de HR sunt, potrivit datelor financiare, ADECCO RESURSE UMANE SRL, cu afaceri de 285 milioane de lei în 2016, LUGERA&MAKLER SRL (239 mil. lei), MANPOWER HR SRL (105 mil. lei), BARNETT MCCALL RECRUITMENT SRL (100 mil. lei) şi IHM TOTAL CONSULT SRL (87,5 mil. lei)

Analiza arată, totodată, că cele mai multe companii de HR sunt concentrate în jurul polilor de creştere economică, precum Bucureşti-Ilfov (1073 firme), zona Cluj-Sibiu (415), zona de Nord-Est (399), Constanţa-Dobrogea (390) şi Timişoara-Banat (340).

"'Reprezentarea regională a business-ului în HR urmează, inerent, dezvoltarea economică a României. Investiţiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Capitală, Cluj, Sibiu, Constanţa şi Timişoara, astfel că şi necesarul de forţă de muncă a urmat această tendinţă. Radiografia acestui sector vine să susţină semnalul de alarmă privind evoluţia discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România creşte cu mai multe viteze, iar acest lucru poate duce la consecinţe extrem de grave din punct de vedere social", au declarat experţii Keysfin.

Nu întâmplător este faptul că zonele unde întâlnim cele mai puţine firme de HR sunt cele de unde a plecat şi cea mai mult populaţie, în special în Occident - Moldova, Oltenia şi Muntenia.

Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%, Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din ţările occidentale. De ce acest lucru?

,,Câştigul salarial reflectă, în mare parte, realităţile economice. Chiar dacă in prezent se înregistrează o creştere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabila pe termen lung" afirmă analiştii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajaţi. Prin creşterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piaţa, însă având în vedere cadrul economic instabil, prea puţini investitori au urmat acest trend. În absenţa unor condiţii investiţionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, România rămâne totuşi atractivă în ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forţa de muncă.

Pentru ca această tendinţă să se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de susţinerea investiţiilor cu dezvoltare pe orizontală. Abia atunci când economia nu va mai fi atât de fragilă, vom vedea o creştere reală a veniturilor angajaţilor români", au explicat analiştii de la KeysFin.

Cu aceste cuvinte simple putem caracteriza cel mai simplu evoluţia pieţei muncii în 2018. După ce s-au războit pe salarii, pachete de beneficii şi alte facilităţi, multe dintre firme şi-au schimbat strategiile de resurse umane, investind in formarea profesioniştilor. Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionaţi au identificat drept principală tendinţă pe piaţa forţei de muncă - politica de internship.

,,Bătălia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vânzări a ajuns să coste 3-4000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu excepţia multinaţionalelor, nu îl pot garanta. Astfel că mulţi investitori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultăţii şi oferirea de programe de training, în cele mai multe cazuri plătite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificaţi, nu pentru funcţii de conducere, au ales să-şi dezvolte propriile şcoli de meserii, calificarea la locul de muncă devenind o componentă esenţială în business-ul actual", spun analiştii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experţi pe baza discuţiilor cu firmele de HR, indică o focusare tot mai puternică către angajaţii flexibili, cu spirit antreprenorial.

,,Ideea de parteneriat pe proiect a ajuns să reprezinte o practică tot mai semnificativă în piaţa muncii. Firmele preferă să îşi externalizeze proiecte către specialişti independenţi, pe PFA sau microîntreprinderi, beneficiile fiind multiple - de la reducerea costurilor cu forţa de muncă, la cele logistice (birou, transport, etc.). Dincolo de costurile mai reduse, firmele au astfel garanţia că proiectele se realizează la timp, acest lucru fiind condiţionat de plata facturii. Este un trend avantajos şi pentru specialişti, de exemplu dezvoltatorii software, care pot accesa astfel mai multe proiecte simultan", au mai spus analiştii de la KeysFin.

Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piaţa muncii se anunţă destul de sumbru. Scăderea nalităţii, ieşirea la pensie în următorii ani a unei întregi generaţii de angajaţi şi mai ales exodul forţei de muncă către Occident va face ca România să se confrunte în următorii ani cu o criză tot mai adâncă de forţă de muncă.

,,Sistemul de educaţie, aşa cum este el croit în prezent, este complet inutil în faţa provocărilor din piaţa muncii. Încă se scot pe bandă rulantă generaţii de şomeri cu diplomă, de absolvenţi de liceu şi universitate care nu sunt conectaţi la realităţile economice", afirmă experţii.

Potrivit acestora, statul român trebuie să investească semnificativ în reorientarea sistemului educaţional către necesităţile economiei. "Avem nevoie de şcoli de meseriaşi, în toate domeniile, de la auto la agricultură, de la prelucrarea materialelor la meşteşugărie. Este necesară, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal şi financiar pentru firmele care angajează forţă de muncă tânără, abia ieşită de pe băncile şcolilor. Fără astfel de măsuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi să aducem muncitori din ţările sărace, din Africa şi Asia, cu consecinţe sociale inerente, vezi cazul Germaniei', au mai declarat experţii de la KeysFin.

JURNALUL NAŢIONAL

Maculatură pentru regenerabile şi eoliene transformate în clădiri

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) vrea înlocuirea schemei de sprijin pentru cei circa 800 de producători de energie regenerabilă prin certificate verzi cu un nou sistem de subvenţionare. Promisiunea este că prin modificarea schemei de sprijin impactul asupra preţului final al energiei electrice plătite de consumatori nu se va modifica. Una dintre soluţiile luate în calcul este introducerea unei scheme de tipul feed-in tariff, ceea ce înseamnă introducerea unor tarife minime reglementate pentru energia produsă din aceste surse.

Anul acesta, excesul de certificate verzi în piaţă este de circa 11 milioane, în condiţiile în care cantitatea necesară anual este de 14.9 milioane. Pentru anii 2017 şi 2018, din totalul certificatelor verzi aflate în piaţă, doar jumătate sunt acoperite de cotă şi au cumpărători.

Problemele au apărut pentru că statul nu a mai respectat Legea 220/2008 (republicată în 2010), lege în baza căreia s-au făcut toate investiţiile din sectorul regenerabilelor şi care stabilea o creştere în trepte a cotei obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi până la 20%. Astfel, în 2014 aceasta trebuia să fie de 15% şi a fost 11,1%, în 2015 de 16%, dar a fost de 11,9%, iar în 2016 de 17% şi a fost de 12,15%. Anul trecut a scăzut chiar la 8,3%, deşi ar fi trebuit să fie de 18%. Guvernul a justificat ultima reducere prin impactul prea mare pe care l-ar fi avut în facturi regenerabile menţinerea cotei din 2016 (un plus de 17 lei/MWh). În acest fel, pe piaţă au rămas de la an la an tot mai multe certificate verzi nevândute.

În timp ce ANRE gândeşte variante pentru sprijinirea regenerabilelor, Guvernul vrea includerea turnurilor de susţinere a eolienelor în categoria clădirilor. Modificarea ar permite autorităţilor locale pe raza cărora funcţionează centrale eoliene să impună taxe şi impozite, rotunjindu- şi astfel simţitor veniturile. Aceste modificări sunt prevăzute într-un proiect de lege adoptat miercuri de Senat, el fiind susţinut de Ministerul Finanţelor. Pentru aplicarea lor, proiectul mai stipulează că va fi modificat Codul Fiscal. În punctul său de vedere pe marginea acestui proiect, Ministerul Finanţelor arată că o astfel de taxă este justificată în urma eliminării taxei pentru construcţiile speciale, celebra "taxă pe stâlp". În vechiul Cod Fiscal, care a fost schimbat de la 1 ianuarie 2016, se prevedea că turnurile de susţinere a turbinelor eoliene sunt incluse în categoria clădirilor pentru care autorităţile administraţiei locale pot percepe taxe şi impozite. Ultimul cuvânt asupra acestui proiect îl va avea Camera Deputaţilor, care este for decizional.

În prezent, producătorii de energie regenerabilă primesc gratuit un număr de certificate verzi pe care le pot vinde pentru un câştig în plus faţă de energia propriu-zisă vândută. Furnizorii de energie sunt obligaţi să cumpere aceste certificate verzi, care sunt în final plătite de toţi consumatorii prin facturi

Se estimează că acest dezechilibru se va accentua în următorii ani, ajungându-se în situaţia ca din cinci certificate valabile în piaţă doar unul să fie achiziţionat, restul transformându-se în simplă maculatură.

1882 milioane de lei a fost suma de care a beneficiat energia regenerabilă în 2016 prin schema de sprijin cu certificate verzi, aceasta fiind cea mai mare din ultimii ani.

ZIARUL NAŢIONAL

SEAP, inlocuit cu Facebook!

Nici nu am declansat bine seria de dezvaluiri despre ce se intampla "in spatele cortinei" spectacolelor organizate de diverse primarii sau institutii culturale subordonate pe bani publici, ca panica i-a si cuprins pe cei care au pus la cale, in ultimii ani, o adevarata "retea suveica" prin care contractele ajung mai mereu la aceleasi societati "tampon", care apoi le redistribuie adevaratilor beneficiari. Fiecare avand de castigat din aceasta combinatie care a inlocuit "borduriada" si a carei valoare este estimata la nu mai putin de cateva sute de milioane de euro anual !

Si chiar daca multe dintre contracte erau atribuite printr-o excesiva incredintare directa pe ultima suta de metri, cel putin se mai incerca si salvarea aparentelor, chiar daca au existat licitatii ridicate pe SEAP pana si in "Vinerea Mare"... Iar asa cum insistam zilele trecute, desi in "suveica" sunt prinse mai multe firme precum Bivolul Advertising SRL, ASC Systems COM, SC Arena Events SRL, 360 Revolution SRL sau "comerciantii de legume-fructe" de la D&L Pro Business, "buboiul" anchetei declansate in urma contestatiilor repetate depuse la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor se va sparge cel mai probabil la Centrul Cultural si de Tineret "Stefan Iordache" al Primariei Sector 5.

Institutie careia, stranie coincidenta, "i-a picat" site-ul la doar cateva ore dupa dezvaluirile din "National". Insa probabil "foamea de bani" este atat de mare incat, paradoxal, ridicarea pe SEAP a unei noi licitatii sau barem incredintarea directa a fost inlocuita cu un banal anunt postat nici macar pe site-ul Centrului Cultural, ci pe pagina de facebook a institutiei, pe data de 26 aprilie, in jurul pranzului, privind organizarea unui Turneu Muzical National "Romania in Sarbatoare", care va incepe pe... 27 aprilie, la ora 17.00 !!!

Si o noua "belea" cu iz penal pe capul celor care "culturalizeaza" masele in ritm fortat si pe bani publici deloc putini este "eroarea" voita sau nu de a publica pe site contestatiile cu numele in clar al firmei care a contestat, dupa care l-au sters cu "marker"-ul, dupa semnalarea acestui fapt la CNSC !

ZIARUL FINANCIAR

Companiile private se revoltă împotriva statului: Noi putem fi amendaţi din cauza GDPR, statul nu! De ce statul român se absolvă de orice vină comparativ cu privatul? Răspunsul ministrului comunicaţiilor a fost o ridicare din umeri: Până acum nu ne-a întrebat nimeni nimic

"De ce statul român se absolvă de orice vină comparativ cu privatul?" l-a întrebat în Parlament deputatul PNL Pavel Popescu pe ministrul comunicaţiilor Petru Bogdan Cojocaru. Ministrul a ridicat din umeri: "Până acum nu ne-a întrebat nimeni nimic".

În cel mai fierbinte subiect care pune sub presiune toţi directorii generali, juridici şi de IT din marile companii private şi în special pe cele care lucrează direct cu zeci, sute de mii sau milioane de consumatori - noul regulament privind protecţia datelor personale, care va intra în vigoare la 25 mai la nivelul Uniunii Europene - a ieşit la iveală un paradox.

Statul şi com­paniile sale nu vor fi prac­tic obligate să respecte cu stricteţe noile reguli pen­tru că, spre deo­se­bire de mediul privat, sanc­ţiu­nile vor fi limitate dras­tic, la mustrări sau o amen­dă de cel mult 200.000 de lei. În schimb, regulamentul (general data protection regu­lation - GDPR) prevede că amen­zile pentru com­pa­niile private merg până la un maximum de 4% din cifra de afaceri globală a grupului sau 20 mil. euro în cazul abaterilor grave.

Tratamentul diferit aplicat companiilor private şi sectorului public, introdus prin aşa-numita "lege GDPR", un proiect de lege iniţiat de parlamentarii PSD Carmen Dan şi Şerban Nicolae, a fost abordat săptămâna trecută şi în contextul audierii ministrului comunicaţiilor Petru Bogdan Cojocaru în Comisia IT&C din Camera Deputaţilor. "De ce statul român se absolvă de orice vină comparativ cu privatul?" l-a întrebat deputatul PNL Pavel Popescu pe ministrul comunicaţiilor Petru Bogdan Cojocaru.

"Companiile subordonate ministerelor, cum este Poşta Română, vor fi exceptate de aceste sancţiuni comparativ cu mediul privat. O firmă de curierat poate primi o amendă de până la 20 mil. euro, în timp ce Poşta nu va primi nimic pentru că aşa decide această lege. De ce statul vine şi face o astfel de modificare?", a insistat el.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Revista presei inseamna mai multe articole dintr_un ziar si nu cate unul integral !

    Justiția" LE ,, permite ducă/aducă " APA,, cu ciurul .

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS