Prim-ministrul slovac Robert Fico a declarat că va încerca să menţină Slovacia în afara oricărui conflict militar declanşat în temeiul clauzei de apărare colectivă a NATO, contestând public necesitatea trimiterii de trupe pentru apărarea aliaţilor, relatează publicaţia Kyiv Post.
În cadrul unei intervenţii susţinute în faţa studenţilor şi a personalului medical dintr-un spital din oraşul estic Presov, şeful executivului de la Bratislava a criticat ceea ce a descris drept un discurs din ce în ce mai beligerant al liderilor din Europa, pe care i-a acuzat că folosesc ameninţarea unui război pentru a abate atenţia de la migraţia ilegală, declinul competitivităţii economice şi preţurile ridicate la energie, notează publicaţia citată.
„Pentru numele lui Dumnezeu, cu cine vrem să ne luptăm? Cu cine?”, a afirmat Robert Fico, fără a desemna Federaţia Rusă drept o sursă directă de risc militar.
Liderul slovac a adus în discuţie ipoteza activării mecanismului colectiv de securitate al Alianţei Nord-Atlantice, exprimându-şi opoziţia faţă de mobilizarea soldaţilor naţionali pe fronturi externe.
„Vă puteţi imagina, doamnelor şi domnilor, că s-ar invoca Articolul 5 din Tratatul NATO? Îşi poate imagina cineva că ni s-ar spune: «Pregătiţi 5.000 de soldaţi, 10.000 de soldaţi, şi aceştia vor pleca undeva să lupte?» Şi noi nici măcar nu am avea habar cu cine, de ce sau pentru ce?”, a declarat prim-ministrul Slovaciei.
Deşi Articolul 5 stipulează că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat o agresiune împotriva tuturor, tratatul aliat nu impune cote automate de trupe, ci oferă fiecărui guvern libertatea de a alege măsurile considerate adecvate, inclusiv asistenţă militară directă, arată analiza de context prezentată de Kyiv Post.
„Nu vreau ca Slovacia să fie implicată într-un conflict militar din cauza unui anumit Articol 5. În calitate de prim-ministru, voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a mă asigura că Slovacia nu va fi niciodată antrenată într-un conflict militar”, a conchis Robert Fico.
Poziţia premierului vine în continuarea liniei sale politice de la revenirea la putere, perioadă în care Slovacia a sistat sprijinul militar de stat acordat Ucrainei - menţinând însă exporturile comerciale realizate de industria locală de armament - şi a cerut constant demararea de negocieri cu Moscova, în timp ce restul statelor europene îşi majorează bugetele de apărare pe fondul atacurilor hibride şi al riscurilor de securitate regională, menţionează sursa citată.



























































Opinia Cititorului