Rusia: Alegeri parlamentare, cu final previzibil

Ruşii au început vineri să voteze în cadrul alegerilor parlamentare desfăşurate pe parcursul a trei zile, un scrutin pe care preşedintele Vladimir Putin l-a prezentat inclusiv ca pe un indicator al susţinerii populaţiei pentru războiul din Ucraina, relatează Reuters.

Este primul scrutin parlamentar organizat după declanşarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Alegătorii vor decide componenţa celor 450 de locuri din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.

Rusia Unită, formaţiunea aflată la putere şi care îl susţine pe Vladimir Putin, este aşteptată să îşi păstreze poziţia dominantă într-un sistem politic caracterizat de un control strict asupra competiţiei electorale.

Spaţiul rezervat opoziţiei faţă de război este limitat. Cei mai mulţi candidaţi ai partidului liberal Iabloko, care susţine încheierea unui armistiţiu în Ucraina, au fost eliminaţi din cursă după ce Curtea Supremă a decis că formaţiunea a încălcat regulile electorale. O parte dintre reprezentanţii partidului participă totuşi în circumscripţii individuale.

Într-un discurs televizat înaintea deschiderii urnelor, Putin a legat participarea la vot de sprijinul pentru militarii ruşi şi de capacitatea ţării de a rezista presiunilor externe. Liderul de la Kremlin a susţinut că votul trebuie să demonstreze unitatea societăţii şi să contribuie la victoria Rusiei în Ucraina.

Kremlinul afirmă, la rândul său, că menţinerea unităţii naţionale este esenţială în condiţiile în care serviciile ucrainene de informaţii şi alţi adversari ai Moscovei ar încerca să provoace instabilitate în interiorul Rusiei.

Alegerile au loc însă într-un moment în care efectele războiului sunt resimţite tot mai puternic şi în interiorul ţării. Unele sondaje indică o creştere a îngrijorării populaţiei în privinţa impactului conflictului, în timp ce autorităţile urmăresc inclusiv să determine amploarea oboselii acumulate în societate după mai mulţi ani de război.

Atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice au provocat probleme în aprovizionarea cu carburanţi în anumite regiuni, în timp ce companiile ruseşti se confruntă simultan cu dobânzi ridicate, lipsa forţei de muncă şi efectele sancţiunilor occidentale.

Primele rezultate parţiale sunt aşteptate duminică, începând cu ora 18:00 GMT, iar o imagine aproape completă a rezultatului scrutinului ar urma să fie disponibilă luni.

• Economia, una dintre marile probleme din fundalul scrutinului

Pentru numeroşi ruşi, alegerile se desfăşoară pe fondul unor dificultăţi economice care afectează atât gospodăriile, cât şi mediul de afaceri. Inflaţia persistentă, costurile mari ale creditării, stagnarea producţiei şi problemele de pe piaţa carburanţilor au devenit elemente importante ale climatului economic.

În condiţiile în care candidaţii care se opun războiului au fost în mare parte îndepărtaţi de pe buletinele de vot, scrutinul este considerat puţin probabil să producă o schimbare majoră a echilibrului politic. Pentru Kremlin, însă, alegerile oferă şi posibilitatea de a evalua starea de spirit a populaţiei în raport cu un conflict intrat deja în al cincilea an.

Economia Rusiei a încetinit puternic după perioada de creştere înregistrată în primii ani ai războiului. Ritmul de creştere a PIB a coborât la 1% în 2025, de la 4,9% în anul precedent, iar începutul lui 2026 a adus o nouă contracţie uşoară.

Guvernul estimează pentru întregul an 2026 o creştere economică de numai 0,6%. Prin comparaţie, Banca Centrală Europeană estimează o expansiune de aproximativ 0,9% pentru zona euro în acest an.

Perspectivele pe termen mai lung sunt, de asemenea, mai slabe decât anticipau anterior autorităţile de la Moscova. Ministerul Economiei şi-a redus în cursul acestui an prognozele până în 2029, invocând aşteptări privind încetinirea producţiei industriale, investiţiilor de capital şi consumului.

O altă problemă majoră rămâne inflaţia. Deşi aceasta a coborât faţă de nivelurile de două cifre înregistrate anul trecut, rata de peste 6% continuă să exercite presiuni asupra economiei.

Pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, Banca Centrală a Rusiei menţine dobânda de politică monetară la 14%. Nivelul ridicat al costului banilor face însă împrumuturile foarte scumpe atât pentru companii, cât şi pentru populaţie, limitând investiţiile şi consumul.

Vladimir Putin i-a criticat pe oficialii responsabili pentru economie pentru incapacitatea de a accelera redresarea, în timp ce Kremlinul a încercat să calmeze temerile privind noi măsuri fiscale. La începutul lunii septembrie, autorităţile au transmis că nu iau în calcul o nouă majorare a taxelor pentru a acoperi deficitul bugetar, care a depăşit nivelurile planificate.

Astfel, scrutinul parlamentar din 18-20 septembrie se desfăşoară într-un context în care Kremlinul încearcă să proiecteze continuitate politică şi unitate în jurul războiului, în timp ce presiunile economice, sancţiunile occidentale, atacurile asupra infrastructurii energetice şi costurile ridicate ale finanţării se resimt tot mai puternic în economia rusă.