România atrage investiţii străine pentru activităţi economice complexe

România înregistrează 109 proiecte de investiţii străine directe în anul 2025, în creştere anuală cu 16%, în timp ce Europa scade cu 7%, potrivit unei analize realizate de EY România remisă redacţiei.

Locurile de muncă asociate acestor investiţii cresc cu 39%, la un nivel de 5.710, comparativ cu o scădere europeană de 25%. Proiectele de extindere reprezintă 55% din total, iar în anul 2025 acestea se împart în producţie cu 33 de iniţiative, logistică cu 11, servicii pentru afaceri cu şase şi cercetare cu cinci, informează compania.

Motivaţiile capitalului străin indică o schimbare, deoarece accesul la pieţe şi clienţi noi ocupă prima poziţie cu 44%, urmat de condiţiile fiscale cu 39%, oportunităţile din tehnologii noi cu 37% şi accesul la competenţe cu 37%. Costurile reduse se clasează mai jos, la 27%, calitatea forţei de muncă atrage 36% dintre investitori, iar competitivitatea fiscală se situează la 35%. Operaţiunile planificate includ servicii suport pentru afaceri în proporţie de 41%, producţie cu 34%, cercetare şi dezvoltare cu 29% şi lanţuri de aprovizionare cu 27%, transmite sursa citată.

Investiţiile planificate nu se concretizează automat, deoarece 52% dintre companii doresc alocări în servicii suport pentru afaceri, dar acestea reprezintă doar 17% din proiectele efective. În sectorul cercetării, intenţiile ating 41%, iar realizările rămân la 8%, excepţia fiind producţia, unde 43% dintre intenţii se transformă în proporţie de 47% în proiecte. Acest decalaj provine din cauze precum reglementarea, infrastructura deficitară, procedurile administrative şi subfinanţarea, conform datelor menţionate.

Exporturile României cumulează 140 de miliarde de dolari şi combină producţia tradiţională cu vânzări externe de vehicule, produse electronice, utilaje şi servicii bazate pe tehnologie. Statul român deţine cea mai diversificată bază cu valoare ridicată din regiune şi depăşeşte celelalte state balcanice. Bulgaria rămâne ancorată în agricultură şi metale, Serbia combină agricultura cu electronicele, dar depinde de asamblare, produsele din Macedonia de Nord necesită importuri masive, în timp ce Albania şi Moldova se bazează pe textile şi procesare agricolă. Experţii recomandă utilizarea ajutorului de stat pentru consolidarea lanţurilor interne, automatizare şi digitalizare, potrivit comunicatului de presă.

Inteligenţa artificială sporeşte atractivitatea României pentru 53% dintre respondenţi, dar 44% prioritizează o infrastructură tehnologică optimă, 41% solicită competenţe solide, iar 40% cer acces la capital pentru companiile din domeniu. Adoptarea acestor tehnologii necesită conectivitate de mare capacitate, granturi, credite fiscale pentru cercetare şi parteneriate între universităţi şi mediul de afaceri, informează compania.

Peter Latos, Partener, liderul EY-Parthenon România, subliniază evoluţia pieţei locale. „Ţara trece de la execuţia eficientă din punctul de vedere al costurilor către o propunere hibridă, care combină amploarea producţiei cu serviciile pentru afaceri, cercetare şi dezvoltare, infrastructură digitală şi proiecte intensive în tehnologie. Schimbarea este reală, dar inegală: anul 2025 a rămas puternic orientat către producţie, astfel încât evoluţia centrală este sofisticarea şi diversificarea propunerii investiţionale, nu simpla înlocuire a fabricilor de asamblare cu laboratoare sau centre de servicii”, transmite sursa citată.