"România poate fi poarta de est a Iranului pentru accesul la UE"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Internaţional / 25 octombrie

Parvin Neginraz, Consilier economic şi cultural al Ambasadei Republicii Islamice Iran

Parvin Neginraz, Consilier economic şi cultural al Ambasadei Republicii Islamice Iran

România poate fi poarta de est a Iranului pentru accesul la Uniunea Europeană, iar Iranul, cu o populaţie de 85 de milioane de locuitori, nu este doar o piaţă bună pentru mărfuri şi produse româneşti, ci poate fi şi o bună rută de tranzit şi acces la piaţa ţărilor vecine cu Iranul şi la piaţa Asiei Centrale pentru companiile româneşti, ne-a spus, într-un interviu, Parvin Neginraz, consilier economic şi cultural al Ambasadei Republicii Islamice Iran.

(Interviu cu Parvin Neginraz, consilier economic şi cultural al Ambasadei Republicii Islamice Iran)

Reporter: Care este starea actuală a comerţului dintre Iran şi Europa?

Parvin Neginraz: Potrivit statisticilor vamale iraniene, exporturile Iranului către Europa în perioada martie-iunie 2021 au crescut cu 28%, iar importurile cu 33%. Germania şi Elveţia au fost printre importatorii de top în Iran, în această perioadă.

Aceasta, în situaţia în care la sfârşitul anului 2020, comerţul Iran-Europa a scăzut cu peste 78% faţă de 2017. În ultimii 20 de ani, de când Centrul de Statistică al Comisiei Europene (Eurostat) a publicat statistici complete despre comerţul a 27 de ţări din UE, volumul schimburilor comerciale dintre Iran şi Europa nu a fost niciodată la fel de scăzut ca în 2020. Dar, aşa cum am spus, această tendinţă s-a schimbat. Desigur, în 2020, au existat ţări europene precum Germania, al căror comerţ cu Iranul nu numai că nu a devenit negativ, ba chiar a devenit pozitiv.

Reporter: Cum a evoluat comerţul dintre România şi Iran?

Parvin Neginraz: În 2021, asistăm la o tendinţă ascendentă a comerţului dintre cele două ţări, iar cifrele se apropie de un nivel acceptabil - exporturile României către Iran au ajuns la 138,3 milioane de dolari, în creştere cu 396%, în timp ce importurile României din Iran s-au cifrat 42,5 milioane de dolari, mai mari cu 181,8%. Pe parcursul perioadei 2007-2017, tendinţa valorii comerţului dintre cele două ţări a fost ascendentă în majoritatea anilor, astfel încât aceasta a crescut cu o medie de 4,4%, anual. Cea mai mare creştere valorică a exporturilor s-a înregistrat în 2016 şi apoi în 2017, dar, din păcate, în 2018 şi 2019, precum şi în 2020, această tendinţă a fost descendentă. Cu toate acestea, datorită relaţiilor comerciale istorice pe care cele două ţări le împărtăşesc, acest decalaj a fost redus prin intermediul unei politici corecte de piaţă, iar în 2021 asistăm, până acum, la o creştere semnificativă a relaţiilor comerciale dintre cele două ţări şi sperăm că aceasta va continua, prin menţinerea politicilor comerciale corecte.

Reporter: Care sunt principalele industrii ale Iranului?

Parvin Neginraz: Date fiind capabilităţile existente, industriile legate de petrol şi gaze sunt cele mai mari industrii din Iran. Alte industrii majore includ produse petrochimice, fabricarea îngrăşămintelor, fabricarea automobilelor, produse farmaceutice, telecomunicaţii, energie, materiale de construcţii, textile, ciment, metale şi prelucrarea alimentelor.

Reporter: Care sunt principalele produse exportate de Iran şi care este ponderea României în aceste exporturi?

Parvin Neginraz: Principalul produs exportat al Iranului este petrolul. Desigur, exporturile de produse non-petroliere, care includ produse petrochimice, chimicale, maşini, fructe, nuci şi covoare, au crescut semnificativ, în ultimii ani.

Cele mai importante produse importate de România din Iran sunt produsele petrochimice şi cele conexe, fructele comestibile, materialele de construcţii precum piatra, sticla şi ceramica, combustibilil petrolieri şi produsele alimentare. Desigur, produsele fabricate în Iran au o diversitate ridicată, iar România importă multe dintre aceste produse din alte surse decât din Iran. Dacă există persoane interesate în ambele ţări, cu siguranţă pot intra în multe dintre aceste schimburi comerciale. Printre aceste produse se numără diverse tipuri de uleiuri şi minerale, materiale plastice, fier şi oţel, cupru, produse din polietilenă etc.

Importanţa şi poziţia Iranului în Orientul Mijlociu, în regiunea Golfului Persic şi a Mării Caspice şi, pe de altă parte, poziţia României în Balcani, în regiunea Mării Neagră, a fluviului Dunărea şi importanţa portului Constanţa, oferă oportunităţi bune de cooperare. România poate fi poarta de est a Iranului pentru accesul la Uniunea Europeană, iar, pe de altă parte, Iranul, cu o populaţie de 85 de milioane de locuitori, nu este doar o piaţă bună pentru mărfuri şi produse româneşti, ci poate fi şi o bună rută de tranzit şi acces la piaţa ţărilor vecine cu Iranul şi la piaţa Asiei Centrale pentru companiile româneşti. În opinia mea, aceste fapte nu pot fi ignorate.

Reporter: Care este sugestia dumneavoastră pentru persoanele care doresc să se familiarizeze mai bine cu piaţa iraniană?

Parvin Neginraz: Iranul are capacităţi bune de a opera în România în diverse domenii, inclusiv în cel al materialelor şi produselor din plastic, fructe şi legume comestibile, produse din piatră, gips, ciment, ceramică, sticlă, diferiţi combustibili şi uleiuri minerale, alimente preparate din legume şi fructe, textile, aluminiu şi produse din aluminiu, precum şi mobilier. Chiar şi importul de echipamente medicale, ţevi din polietilenă, covoare ţesute manual şi maşini din Iran în România este în creştere.

În lumea de azi, identificarea informaţiilor despre diverse activităţi nu este atât de dificilă, dar persoanele interesate să cunoască Iranul pot avea întrebări la care noi, cei de la Ambasada Iranului la Bucureşti, şi companiile specializate cu care suntem în legătură suntem gata să răspundem.

De asemenea, sugerez comercianţilor interesaţi de o mai bună cunoaştere ca, în etapele ulterioare ale interacţiunii cu Iranul, să călătorească în această ţară pentru a participa la diferite expoziţii şi pentru a se familiariza cu capacităţile existente, dar şi pentru a folosi oportunităţile B2B.

O altă sugestie pe care o am este crearea unei Camere de Comerţ româno-iraniană: un grup de comercianţi interesaţi să coopereze cu Iranul, care pot stabili legături eficiente între comercianţii celor două ţări, mai ales prin informarea despre piaţa românească.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro