Scandal la Bruxelles: FPO denunţă finanţarea obscură a ONG-urilor de către UE

Partidul Libertăţii din Austria (FPO) a depus o plângere penală în legătură cu subvenţiile acordate de Comisia Europeană organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri), acuzând oficialii de la Bruxelles de deturnare de fonduri şi lipsă de transparenţă, au anunţat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al FPO pe probleme constituţionale, Michael Schilchegger, împreună cu europarlamentarul Roman Haider.

Potrivit televiziunii ORF şi site-ului de ştiri Vindobona, cei doi au acuzat Comisia Europeană că a risipit banii contribuabililor pentru a finanţa ONG-uri care influenţează din culise politica UE. Haider a declarat cu fermitate că „acest lucru este absolut necesar”, referindu-se la cererea FPO ca toate organizaţiile finanţate de UE să fie înregistrate într-un registru public care să includă informaţii despre finanţări şi contracte. El a adăugat că „Comisia a fost extrem de neglijentă în verificarea sa”. Potrivit FPO, în perioada 2019-2023, Comisia Europeană a distribuit nu mai puţin de 17 miliarde de euro către 37.000 de beneficiari, dintre care unii ar fi participat la grupuri de lucru influente la nivelul UE, ridicând suspiciuni cu privire la un posibil conflict de interese.

Liderii FPO mai acuză Comisia că procedează la fel ca anumite state terţe, precum China, care sunt frecvent criticate tocmai pentru utilizarea ONG-urilor ca instrumente de influenţă politică. Prin această paralelă, FPO încearcă să amplifice impactul acuzaţiilor şi să stârnească neîncredere faţă de structurile europene, susţin sursele citate. Deşi plângerea formulată de politicienii austrieci a ajuns în atenţia unui grup de lucru, Haider a spus că ar fi preferat înfiinţarea unui comitet de anchetă, salutând totuşi votul recent din Parlamentul European prin care, cu sprijinul fracţiunilor conservatoare şi patriotice, s-a decis crearea unui astfel de organism de monitorizare.

Criticii acestei plângeri au susţinut pentru ORF că FPO duce o campanie agresivă împotriva societăţii civile, încercând să reducă la tăcere vocile critice şi să favorizeze interesele marilor corporaţii. Andreas Schieder, liderul delegaţiei SPO în Parlamentul European, a condamnat acţiunea drept „o veritabilă vânătoare de vrăjitoare împotriva organizaţiilor societăţii civile”. La rândul său, eurodeputata ecologistă Lena Schilling a denunţat „atacurile coordonate care durează de luni de zile ale unor deputaţi FPO şi OVP împotriva ONG-urilor” catalogându-le drept „un atac absolut nejustificat asupra societăţii civile”. Mai mult, ea şi-a exprimat îngrijorarea că FPO urmăreşte impunerea unor „reguli de hărţuire pentru organizaţiile societăţii civile à la Orban sau Putin”.

Potrivit surselor citate strategia FPO, în linie cu tendinţele tot mai vizibile ale dreptei alternative europene, nu se limitează la contestarea unor finanţări punctuale, ci vizează o respingere sistematică a paradigmelor liberale şi globaliste, în favoarea unui naţionalism identitar care promovează valorile tradiţionale, protecţionismul economic şi restrângerea imigraţiei. În acest context, Uniunea Europeană este folosită nu doar ca ţintă politică, ci şi ca platformă de propagare a unei retorici bazate pe opoziţia dintre „popor” şi „elită”, alimentată de acuzaţii privind „risipa banilor publici” şi presupuse proiecte „absurde”, precum finanţarea ONG-urilor africane. Scopul final al acestei retorici este clar: subminarea încrederii în instituţiile europene şi întărirea influenţei politice a forţelor populiste printr-o polarizare accentuată a discursului public.