Scandalul legumelor otrăvite

Primele informaţii legate de otrăvirea legumelor cu substanţe neomologate au fost date publicităţii de IPJ Buzău, care, printr-un comunicat de presă, a anunţat, săptămâna trecută, că a făcut şase percheziţii în Ilfov şi Glodeanu Sărat, iar trei bărbaţi, dintre care doi cultivatori din Buzău şi un bărbat din Ilfov sunt cercetaţi pentru că ar fi folosit substanţe interzise cu scopul de a forţa coacerea legumelor.

"În urma activităţilor, au fost descoperite şi ridicate 204 kilograme şi 356 de litri de substanţe toxice şi de protecţia plantelor neomologate, din care 16 kilograme şi 58 de litri de produse cu termenul de valabilitate expirat. În baza mandatelor de aducere, persoanele bănuite - un bărbat din Ilfov şi doi bărbaţi din Buzău, cu vârste cuprinse între 21 şi 52 de ani - au fost conduse la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău pentru continuarea cercetărilor", a informat IPJ Buzău.

Cercetările anchetatorilor au continuat şi au mai dezvăluit faptul că bărbatul din Ilfov ar fi ascuns în curtea unui lăcaş de cult o autocamionetă încărcată cu sute de kilograme de substanţe toxice, neomologate în România, pe care le aduce ilegal în ţară pentru a le revinde producătorilor agricoli din ţara noastră, printre care şi celor doi cultivatori din Glodeanu Sărat, judeţul Buzău. Poliţiştii au ridicat, în vederea continuării cercetărilor, 400 de litri şi 144 de kilograme de produse.

Dezvăluirile au continuat, iar luni, 8 mai, surse apropiate anchetei au spus că aceasta se va extinde în bazinul legumicol de la Glodeanu, unde ar fi indicii că practica de a stropi legumele cu substanţe interzise ar fi folosită de mai mulţi cultivatori, nu doar de cei doi vizaţi în primele audieri.

Între timp, au început să curgă reacţii atât din partea cultivatorilor, cât şi dinspre instituţiile responsabile de calitatea legumelor şi a fructelor româneşti.

• Primarul din Glodeanu Sărat - prima reacţie publică, după dezvăluirea Poliţiei

Cultivatorii din Glodeanu Sărat, care iniţial au fost reţinuţi în declaraţii, au avut prima ieşire publică, prin vocea primarului comunei. Neculai Stoica a dat publicităţii, luni, un comunicat de presă în care spune că toate afirmaţiile din ultimele zile referitoare la practica utilizării substanţelor toxice nu sunt probate, în condiţiile în care autorităţile nu au identificat legume nesănătoase, tratate excesiv, în urma unor analize de laborator. În plus, spune primarul din Glodeanu Sărat, depăşiri ale limitelor admise de substanţe chimice nu ar fi fost descoperite nici în urma analizelor efectuate de marile lanţuri de magazine cu care legumicultorii au contract.

Primarul subliniază, în comunicatul citat: "Având în vedere multitudinea articolelor difuzate în mass-media, referitoare la legumele produse în sere şi solarii, comunitatea legumicultorilor din comuna Glodeanu Sărat transmite următoarele: În cele patru sate ale comunei Glodeanu Sărat, sunt sute de legumicultori oneşti, cu conştiinţă, care produc de zeci de ani legume sănătoase şi de calitate, în spaţii protejate, încălzite în sezonul rece. De asemenea, vă spun că producătorii cu suprafeţe importante au contracte cu supermaketuri bine cunoscute din ţară, dovadă că legumele sunt sănătoase fiind faptul că acestea sunt verificate din punct de vedere fito-sanitar, în laboratoare avizate. Afirmaţiile conform cărora legumele ar fi tratate excesiv nu sunt probate, autorităţile cu competenţe în domeniu neidentificând astfel de cazuri la legumele testate. Legumele din Glodeanu Sărat, în special roşiile, s-au bucurat de-a lungul timpului de aprecierea consumatorilor, fiind foarte căutate, întrucât sunt gustoase şi sănătoase".

• Claudiu Breazu, legumicultor: "Noi nu am mai folosit pesticide de 6-7 ani şi se aduc acuze întregii comunităţi, ceea ce nu este corect"

Claudiu Breazu, legumicultor cunoscut din Glodeanu Sărat, care a spus că informaţiile apărute în spaţiul public au lovit în toţi cultivatorii din comună şi nu numai, chiar dacă aceştia sunt corecţi, a declarat: "Mă afectează foarte mult acest scandal. Şi pe colegii mei, la fel. Noi muncim cinstit, este o muncă asiduă şi noi vrem să hrănim populaţia cu legume cât mai sănătoase. Noi nu am mai folosit pesticide de 6-7 ani şi vă daţi seama că se aduc acuze întregii comunităţi, ceea ce nu este corect. Eu nu ştiu dacă există acele cazuri, dar noi ieşim cu primele roşii abia peste trei săptămâni şi nu cred că este cineva din comuna noastră să folosească aceste substanţe, pentru că noi nu am scos legume pe piaţă şi deci nu văd de ce s-ar folosit. Noi avem contracte cu supermarketuri şi ni se fac analize în fiecare săptămână. Din fiecare lot se iau analize. Noi nu putem scoate la vânzare fără a face, în prealabil, analize. Cei vinovaţi să răspundă pentru ce au făcut! Eu nu am la cunoştinţă că ar fi astfel de practici la Glodeanu Sărat".

Şi alţi legumicultori din Buzău spun că sunt afectaţi de acest scandal, chiar dacă nu sunt din bazinul Glodeanu Sărat. Mircea Tatu, primul buzoian care a scos pe piaţă anul acesta roşiile româneşti, spune că a fost deja verificat de Oficiul Fitosanitar Buzău. Analizele au arătat că produce legume sănătoase, însă de când a izbucnit acest scandal au fost situaţii în care clienţii l-au întrebat dacă are analize la produsele pe care le vinde în piaţa din Râmnicu Sărat.

"Noi seminţele le-am pus din octombrie, iar din decembrie am plantat primele răsaduri, şi cu căldură peste iarnă, în martie am putut scoate pe piaţă primele tomate coapte. Putem să producem sănătos şi în România. Noi am fost verificaţi de Oficiul Fitosanitar Buzău şi analizele au arătat că nu avem nicio substanţă în legumele noastre. Noi nu folosim nicio substanţă de grăbire a coacerii, niciun hormon de creştere, pentru că folosim combatere biologică, cu bondari şi prădători. Nu-i normal să ne includă şi pe noi, care producem corect, la un loc cu cei care, poate, folosesc practici incorecte şi ilegale", a spus Mircea Tatu, legumicultor din Cochirleanca.

• Oficiul Fitosanitar Buzău va prelua 18 probe, prin sondaj, de la cei 900 de producători din Buzău

În acelaşi timp, Oficiul Fitosanitar Buzău, prima instituţie cu rol de control pentru legumele româneşti, a anunţat că a început derularea programului de monitorizare a legumelor, iar pentru tomate, anul acesta, sunt obligaţi să ia 18 probe, prin sondaj, de la cei 900 de producători din Buzău. Cu alte cuvinte, doar 2% din producătorii de legume din Buzău vor fi verificaţi de Oficiul Fitosanitar Buzău. Deşi directorul Nicolae Coman recunoaşte că numărul probelor este prea mic, acest plan nu poate fi depăşit pentru că Buzăul nu are un laborator propriu de analiză, astfel că toate probele sunt trimise la Bucureşti, acolo unde se fac toate analizele din ţară, iar dacă ar fi luate mai multe probe ar fi depăşită capacitatea laboratorului.

Astfel, până acum, a fost verificat doar Mircea Tatu, fiind primul care are roşii coapte pe piaţă. În Glodeanu Sărat au mers în zilele de joi, vineri şi luni, însă nu au fost prelevate probe. Explicaţia ar fi aceea că roşiile din aceste solarii n-au ajuns încă pe piaţă.

"Am început în februarie cu mere, o probă, am continuat cu cartofi, fasole, usturoi, morcov, ceapă verde, spanac, salată, ridichi, pătrunjel, căpşuni şi o probă de tomate, prima care a ieşit pe piaţă, la Cochirleanca. Din datele pe care le-am primit de la laboratorul naţional fitosanitar, nu s-a găsit peste limita admisă la legumele respective", a declarat directorul Oficiul Fitosanitar Buzău, Nicolae Coman.

Nicolae Coman a explicat, de altfel, că fructele şi legumele testate până acum au fost prelevate de pe piaţa locală şi nu din sere şi solarii.

Pe de altă parte, Nicolae Coman a precizat că instituţia pe care o conduce are în monitorizare mai mulţi producători agricoli, beneficiari ai Programului "Tomata", conform unei liste puse la dispoziţie de Direcţia Agricolă, iar aceştia vor fi verificaţi în perioada următoare.

DSV anunţă că vor decala controalele cu două săptămâni.

A doua instituţie cu rol de monitorizare şi control este Direcţia Sanitar-Veterinară Buzău. Instituţia face nişte verificări standard, stabilite de superiorii de la Bucureşti. Ca urmare a dezvăluirilor făcute de IPJ Buzău, DSVSA Buzău a anunţat că anul acesta vor merge în controale mai devreme decât de obicei. Mai exact, dacă până acum făceau verificările după data de 1 iunie, anul acesta vor începe cu data de 15 mai. Potrivit purtătorului de cuvânt al DSVSA Buzău, Iulian Moca, verificările din anii anteriori nu au indicat că ar fi probleme.

• Petiţie online pentru legume şi fructe sănătoase

O reacţie în scandalul legumelor stropite cu substanţe interzise pentru a le grăbi coacerea a venit şi din partea senatorului Vlad Pufu. Parlamentarul a postat pe Facebook faptul că a iniţiat o petiţie online prin care cere introducerea testelor rapide în pieţe. În plus, a cerut autorităţilor responsabile controale ferme la producători şi în pieţe.

Vlad Pufu a menţionat: "În ultimii ani, românii au înţeles că legumele şi fructele autohtone sunt mai sănătoase. Tendinţele de pe piaţă arată că numărul celor care aleg produse autohtone este în creştere. Sunt însă ele cu adevărat sănătoase? Există la ora actuală o îngrijorare în rândul buzoienilor, după ce o anchetă a poliţiei a scos la iveală că doi legumicultori din Glodeanu Sărat ar fi folosit substanţe interzise pentru dezvoltarea mai rapidă a legumelor. Chiar dacă nu este o practică a celor mai mulţi dintre legumicultori, care muncesc onest şi cu mari cheltuieli pentru a avea producţii sănătoase şi de calitate, această situaţie scoate la iveală hibele sistemului.

(...) Sunt prea puţine probe prelevate în pieţe, iar pentru cele care ajung în laboratoare, rezultatele analizelor vin prea târziu, când produsele sunt consumate de mult de cumpărători. Nu au existat, până acum, probe care să indice depăşiri ale valorilor maxime admise. Dar de ce să nu prevenim şi să testăm mai mult? Este nevoie ca Primăria Buzău să introducă teste rapide pentru depistarea produselor neconforme din pieţe! Este o măsură esenţială pentru protejarea sănătăţii buzoienilor, care elimină, în acelaşi timp, şi suspiciunile ce pot plana asupra producătorilor oneşti, care nu folosesc substanţe periculoase pentru creşterea producţiilor. În acelaşi timp, i-ar descuraja pe cei care folosesc asemenea substanţe să o mai facă. Aceste teste pot depista în doar câteva minute dacă există suspiciuni privind depăşirea nivelului maxim admis de substanţe nocive într-o legumă sau un fruct. Ulterior, probele vor fi trimise la laborator pentru o analiză amănunţită. Dar folosirea testelor rapide poate stopa vânzarea unui produs suspect către consumatori, până la confirmarea sau infirmarea prezenţei unor factori toxici prin analize, protejându-le, astfel, sănătatea".

• Cercetătorii buzoieni, despre efectele pesticidelor

Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice din Buzău au explicat ce înseamnă pentru organism folosirea acestor substanţe toxice. Oamenii de ştiinţă confirmă că folosirea unor pesticide poate conduce la accelerarea coacerii unor legume, scurtând intervalul de ajungere la maturitate cu până la două săptămâni. Costurile acestor practici se regăsesc însă în sănătatea consumatorilor.

"Se acumulează o concentraţie extrem de mare inclusiv în plantă, unde au loc dezvoltări, poate chiar anomalii. În organismul uman pot fi foarte nocive, acumulându-se, şi pot duce la degenerescenţa anumitor celule şi la dezechilibre hormonale", a explicat Bianca Muşat, cercetător la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău.

• Daea: "Cei prinşi că folosesc substanţe interzise vor fi tăiaţi de la plata subvenţiilor acordate prin programul Tomata"

Ministrul Agriculturii Petre Daea a avut o reacţie dură pe subiect, anunţând că cei prinşi că folosesc substanţe interzise vor fi tăiaţi de la plata subvenţiilor acordate prin programul Tomata. Oficialul a cerut Oficiilor Fitosanitare să monitorizeze cu atenţie beneficiarii care iau subvenţii de la stat pentru legumele crescute în spaţii protejate: "În primul rând, le-am spus-o foarte clar specialiştilor din Autoritatea Fitosanitară să urmărească fiecare producător care are programul acesta de legume şi sunt obligaţi prin actul acesta normativ să verifice. Acesta este primul lucru pe care trebuie să îl facă. În al doilea rând, sfătuiesc fermierii să nu folosească aceste proceduri, întrucât ele vor fi monitorizate, iar cei care folosesc aceste mijloace nu vor mai beneficia în viitor de sprijin din partea statului. Monitorizăm şi asemenea situaţii trebuie să le scoatem din practica acelora care urmăresc, prin mod artificial, să mărească viteza de desfăşurare a proceselor biologice şi să câştige prin timpurietate, cu mijloace artificiale pe care le folosesc, cu substanţe care nu sunt permise. Lucrurile nu le poţi controla în momentul în care ele pleacă pe reţelele de distribuţie, dar noi trebuie să urmărim lucrurile la producător şi o facem, motiv pentru care aceste măsuri pe care le-am luat le vom păstra printr-o monitorizare exactă a tuturor producătorilor din România".

• Mircea Tatu: "Vom face analize complexe şi vom publica la tarabă buletinele cu rezultate"

Efectele scandalului legumelor stropite cu subtanţe toxice pentru a le forţa coacerea se văd în vânzările legumicultorilor care au ajuns deja cu tomatele româneşti la piaţă. Aceştia spun că se confruntă cu un val de întrebări din partea consumatorilor, ce au ajuns să pună la îndoială calitatea tuturor produselor româneşti după ce s-a aflat de ancheta de la Glodeanu Sărat. În plus, vânzările au scăzut, iar pentru a se apăra şi a-şi recâştiga încrederea clienţilor, unii sunt dispuşi chiar să facă analize, pe banii lor, şi să posteze buletinele cu rezultate pe tarabă.

Un astfel de anunţ a fost făcut de Mircea Tatu, legumicultorul din Cochirleanca, care a scos la vânzare primele tomate încă de la finalul lunii martie. Deşi a fost verificat de Oficiul Fitosanitar Buzău şi analizele au arătat că produce legume sănătoase, cultivatorul a comandat încă un set de analize, exact ca la culturile bio, pentru a arăta clienţilor că marfa sa este de încredere.

Cultivatorul este printre puţinii producători care au ales să combată bolile şi dăunătorii şi să ajute la polenizarea plantelor cu metodne biologice. Mai exact, foloseşte bondarii şi alte insecte care distrug tot ce face rău plantelor.

"Am trimis analize la Bucureşti, la un laborator, vom face analize complexe, ca la legumele bio, şi vineri sau săptămâna viitoare vom avea rezultatele. Le vom face publice. Pe noi ne cunoaşte lumea, dar oricât ne-ar cunoaşte, la un moment dat tot sunt reticenţi pentru că, dacă peste tot se spune că toată lumea foloseşte, ei sunt obişnuiţi să generalizeze. Pe noi ne afectează foarte mult. Nu mai are lumea încredere să cumpere. Până acum spuneau că vor produse româneşti pentru că sunt sănătoase, acum s-au sucit la 90 de grade", a spus Mircea Tatu.

Până îi vin analizele, Tatu a postat pe pagina de Facebook un scurt video în care explică cum îşi produce roşiile, dar şi dovada că Oficiul Fitosanitar Buzău a recoltat probe din serele sale.

La fel a făcut şi Pavel Petrişor Rădulescu, fostul primar din Colţi, care acum se ocupă de comercializarea legumelor. Filmul a fost postat pe pagina de socializare şi a fost realizat în solarul unui producător de unde urmează să ducă la piaţă roşii, iar scopul este acela de a le arăta cumpărătorilor cum arată roşiile în sere, că nu sunt copate forţat şi să aibă încredere în ce cumpără pentru că sunt legume sănătoase.

"De miercuri, vom mânca roşie adevărată. Suntem aici să vadă oamenii că roşiile nu se înroşesc toate odată. Scandalul le-a pătat imaginea acestor oameni care produc roşii sănătoase. Spun că pot fi duse la analiză, că sunt sănătoase", a spus Pavel Petrişor Rădulescu în clipul video postat pe Facebook.

• Direcţia Agricolă ia apărarea legumicultorilor

Prima reacţie a Direcţiei Agricole, instituţia care monitorizează programul "Tomata", în care Buzăul are înscrişi 900 de producători, a venit abia marţi. Directorul Cosmin Florea sare în apărarea legumicultorilor şi spune că nu are certitudinea că cei doi bărbaţi cercetaţi în ancheta Poliţiei ar fi cultivatori din Glodeanu Sărat. Domnia sa spune că a fost personal în comună şi a stat de vorbă cu legumicultorii şi că ar fi aflat că flagrantul celor doi bărbaţi a fost făcut pe raza localităţii Glodeanu Sărat, însă aceştia ar avea domiciliul într-un alt judeţ.

"Am făcut o cercetare la faţa locului. Domnii nu erau din Glodeanu Sărat. Au venit în bazinul legumicol, au intrat într-un bar, şi au fost urmăriţi din zona Giurgiului şi prinşi de poliţişti la Buzău. Deci nu au apucat să livreze, să distribuie nicio substanţă de genul care ar putea să influenţee chimic calitatea tomatelor", a spus Cosmin Florea.

Ca urmare a acestor suspiciuni, Cosmin Florea a anunţat că va cere procurorilor informaţii despre legumicultorii suspectaţi de practici ilegale, pentru a şti clar dacă este vorba despre producători înregistraţi în programul Tomata care aduceau pe piaţă legume neconforme. În acest sens, directorul Direcţiei Agricole Buzău urma să trimită, ieri, o solicitare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

"Vom trimite, astăzi, (n.r. ieri) o adresă la Parchetul e pe lângă Tribunalul Buzău ca să ne dea date cu privire la cei doi sau trei suspecţi care ar fi introdus substanţe interzice în bazinul Glodeanu Sărat. Vom cere acest lucru în regim de urgenţă şi în momentul în care vor veni aceste informaţii vom face noi, pe atribuţiile noastre, controale şi vom dispune măsurile necesare. Vom merge la faţa locului şi vom verifica dacă sunt producători, dacă au certificate de producător, dacă produc în regim hobby sau dacă şi comercializează, pentru că acum nu ştim acest lucru, şi în funcţie de ceea ce găsim vom dispune măsurile conform competenţelor de care dispunem", a declarat Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.

Acesta a mai anunţat că au fost vizitaţi deja 30-40 de cultivatori, atât din Glodeanu Sărat, cât şi din Movila Banului, o altă localitate recunoscută pentru numărul mare de legumicultori, şi care au acceptat să li se ia probe spre analiză. Deocamdată nu se cunosc rezultatele acestor probe.

Buzăul are 900 de producări înscrişi în Programul Tomata, dintre care 500 doar din Glodeanu Sărat. Anul trecut, Buzăul s-a clasat pe locul cinci în topul national, după sumele încasate prin Programul Tomata, de legumicultorii înscrişi pentru subvenţia plătită prin Ministerul Agriculturii. Este vorba despre 746 de legumicultori care au primit peste 11 milioane de lei, adică 4,34% din totalul fondurilor puse la bătaie de stat.

• Sorin Mierlea: "Laboratoarele ANSVSA, făcute din bani publici, să nu mai facă afaceri"

Un punct de vedere tranşant l-a avut în acest scandal de la Glodeanu Sărat şi Sorin Mierlea, preşdintele InfoCons, care a atras atenţia ANSVSA, despre care spune că ar face "afaceri pe bani publici". Domnia sa vorbeşte despre faptul că laboratorul ar accepa să facă, contra cost, analize oricui vine şi cere, când, subliniază Mierlea, ar trebui să se dedice exclusiv zonei de monitorizare a legumelor şi fructelor care ajung în farfuriile românilor, de la producătorii români sau din import.

"Vreau să felicit Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului , vreau să felicit Ministerul de Interne, care îşi fac treaba şi care au deschis o Cutie a Pandorei şi ar trebui să dăm un carton destul de roşu celor de la Autoritatea pentru Siguranţa Alimentului, care ar trebui să facă publice toate acţiunile şi activităţile de control, ca şi noi, în calitatea noastră de consumatori, să putem sancţiona dacă un producător, un produs sau un serviciu nu e conform, prin a nu-l mai cumpăra.

În primul rând ar trebui să înţelegem că ANSVSA e plătită din bani publici. Toată dotarea a fost făcută din bani publici, europeni sau naţionali, din punct de vedere al laboratorului, şi ar trebui să existe odată un T0 prin care aceste laboratoare să nu mai facă afaceri. Pentru că astăzi,contra cost, diferiţi producători, distribuitori, importatori pot să contracteze aceste laboratoare şi astfel acele laboratoare să fie exclusiv pentru zona de monitorizare, să nu fie 18 probe, să fie 188.000 de probe, să fie o monitorizare corectă, transparentă, reală şi aceste autorităţi ale statului să nu mai aibă activităţi comerciale. În acel moment vom putea să avem o zonă de trasabilitate şi o zonă de securitate şi siguranţă. Pe mine mă bucură faptul că o zonă cum este bazinul Buzăului are această problemă, ca problemă fundamentală, pentru că sunt convins că nu este doar o excepţie, este doar vârful icebeg-ului şi sper ca prin acţiunile celor care sunt nemulţumiţi, ale fermierilor corecţi care muncesc cinstit de dimineaţa până seara, să se ia măsura să se dea la o parte aceşti aşa zici producători care fac mai mult rău decât bine, aceste produse care nu sunt sănătoase să nu mai ajungă pe tarabă, iar autorităţile publice ale statului plătite din bani publici să-şi facă treaba.

Avem atâtea instituţii de control încât se calcă pe picioare şi până la urmă nu vedem rezultate. Cred că trebuie o coordanare şi o corelare clară, iar prefecţii să-şi ia în serios atribuţiile şi să corodoneze acţiunile de control şi să se facă publice rezultatele în fiecare zi, în fiecare lună",a spus Sorin Mirlea, într-o intervenţie la un post de televiziune din Buzău.