Cercetătorii de la Buzău caută gustul autentic al roşiei româneşti prin ameliorare

Gustul roşiei din grădina bunicii este una dintre direcţiile urmărite de cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, care testează noi creaţii printr-un proces de ameliorare participativă, în care consumatorii şi cultivatorii devin parte din procesul de selecţie.

Concluzii importante au fost colectate în cadrul Zilei Porţilor Deschise organizate de staţiunea buzoiană, eveniment ajuns la a treia ediţie şi în cadrul căruia zeci de participanţi au avut ocazia să deguste tomate cultivate în câmpurile experimentale ale unităţii de cercetare. Pe lângă soiurile deja cunoscute şi omologate, vizitatorii au putut testa şi linii aflate încă în evaluare, care nu sunt disponibile pe piaţă.

Atracţia evenimentului a fost o tomată bicoloră, aflată în testare, care aminteşte ca formă de celebrul soi „Inima de bou”. Fructul are o culoare aparte, cu partea superioară roşie şi un „capac” mov închis, aproape negru, element care a stârnit interesul participanţilor. Tomata se află în testare din 2023.

Ion Scurtu, profesor în cadrul ASAS, a declarat: „Este un soi foarte gustos şi foarte rezistent la crăpare. Şi planta este foarte rezistentă la dăunători şi boli. Deci este un soi care merită să fie pus pe piaţă”.

În total, 15 linii de tomate au fost supuse degustării, dintre care cinci tomate de tip cherry, iar restul tomate clasice. Participanţii au acordat note de la 1 la 5 pentru aspect, culoare, gust şi, cel mai important pentru cercetători, au răspuns dacă ar cumpăra sau nu respectivele tomate.

Deşi rezultatul final al evaluării urmează să fie anunţat după centralizarea tuturor punctajelor, participanţii au recunoscut că alegerea a fost dificilă, multe dintre tomate rememorând gustul legumelor cultivate odinioară în gospodăriile ţărăneşti.

Elena Barcanu, directorul Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău, a declarat: „Ceea ce facem noi acum se numeşte ameliorare participativă, adică facem ameliorare cu ajutorul consumatorilor şi al grădinarilor, cultivatorilor şi, bineînţeles, împreună cu noi. Pentru că cercetarea nu se poate face peste noapte şi nu avem rezultate într-un singur an. Uneori, pentru a obţine un soi nou, procesul poate dura chiar şi 10 ani. Noi avem aceste linii de tomate şi vrem să aflăm dacă le păstrăm şi continuăm dezvoltarea lor, dacă sunt apreciate de consumatori sau nu. (...) Ne dorim să readucem gustul autentic al roşiilor din grădina bunicii şi, în acelaşi timp, să obţinem o producţie mai bună şi o toleranţă crescută la factorii climatici”.

Rezultatele degustării vor fi analizate de cercetători, iar liniile care vor obţine cele mai bune punctaje vor avea şanse mai mari să fie păstrate pentru etapele următoare de testare şi, ulterior, pentru omologare. În cazul în care vor trece toate etapele de evaluare, acestea ar putea ajunge în viitor la cultivatori sub formă de seminţe şi răsaduri produse de staţiunea buzoiană.

Prezent la eveniment, profesorul Ion Scurtu, din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, a atras atenţia asupra necesităţii dezvoltării agriculturii ecologice.

„Ar trebui să promovăm mai mult legumicultura ecologică. Nu neapărat soiurile, este foarte greu ca să introduci toate rezistenţele la toţi agenţii patogeni sau la dăunători. Dar, în afară de chimicale, există şi posibilitatea de protecţie ecologică, adică sunt agenţi care combat dăunătorii, bacterii, virusuri, insecte care consumă dăunătorii şi aşa mai departe. Trebuie să ştim cum să promovăm lupta asta biologică. Şi sunt foarte multe rezultate şi de acum aş investi. De exemplu, sunt spaţii protejate în Olanda sau în Belgia, în care nu se întrebuinţează deloc chimicale. Dar nu este peste tot, pentru că toate aceste produse care sunt ecologice, de obicei, sunt mult mai scumpe. Pentru că şi activitatea de producere este mult mai dificilă”, a mai declarat profesor Ion Scurtu.

Prin astfel de proiecte, cercetătorii de la Buzău încearcă să găsească echilibrul între tradiţie şi performanţă agricolă: păstrarea gustului apreciat de consumatori, dar şi obţinerea unor plante mai rezistente şi mai adaptate condiţiilor climatice actuale. În prezent, Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău are disponibile aproximativ 20 de soiuri de tomate.