Schimbări europene în mobilitatea muncii: Ce trebuie să ştie companiile

Noile iniţiative de la nivel european privind mobilitatea forţei de muncă şi calitatea locurilor de muncă vor aduce modificări în modul în care companiile gestionează resursele umane, controlul costurilor şi coordonarea funcţiilor interne.

Pachetul pentru mobilitatea echitabilă a forţei de muncă („Fair Labour Mobility Package”) se află în prezent în fază de iniţiativă şi proiect pilot, propunerile legislative fiind aşteptate în cursul anului 2026, urmate de o implementare etapizată. În paralel, Actul privind locurile de muncă de calitate („Quality Jobs Act”) este în fază de consultare, cu obiectivul de a fi lansat tot în 2026, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Pilonii principali ai noilor reglementări

Conform analizei realizate de Claudia Sofianu, Partener şi liderul departamentului People Advisory Services în cadrul EY România, pachetul legislativ vizează următoarele componente majore:

Paşaportul european de securitate socială („ESSPASS”): Un proiect prin care Comisia Europeană intenţionează să digitalizeze documentele de securitate socială utilizate în mobilitatea transfrontalieră pentru a permite verificarea lor în timp real. În fazele pilot, atenţia a fost îndreptată către documentul portabil A1, care atestă statul în care un lucrător mobil rămâne asigurat pe perioada activităţii în alt stat membru UE.

Autoritatea Europeană a Muncii („ELA”): Agenţie creată cu scopul de a sprijini aplicarea regulilor privind mobilitatea transfrontalieră şi coordonarea sistemelor de securitate socială. Rolul acesteia include facilitarea accesului la informaţii, sprijinirea cooperării între statele UE prin inspecţii comune şi asistenţă în soluţionarea dificultăţilor transfrontaliere.

Iniţiativa privind portabilitatea competenţelor: Urmăreşte recunoaşterea simplificată a competenţelor şi a calificărilor între statele membre pentru a accelera procedurile administrative.

Actul privind locurile de muncă de calitate („Quality Jobs Act”): Această iniţiativă vizează actualizarea normelor europene privind organizarea muncii. Discuţiile actuale includ utilizarea algoritmilor şi a inteligenţei artificiale la locul de muncă, actualizarea normelor de sănătate şi securitate (pentru riscuri ergonomice şi psihosociale), conformarea SSM în subcontractare, gestionarea restructurărilor şi aplicarea drepturilor lucrătorilor.

Implicaţii practice pentru companii

Pentru organizaţii, noile reglementări implică o digitalizare sporită a proceselor şi o necesitate crescută de integrare între departamentele de HR, payroll, taxe, juridic şi business.

În România, impactul direct vizează companiile cu mobilitate regională sau structuri de subcontractare. În materia detaşărilor transfrontaliere, cerinţele de conformitate vor viza cu precădere baza juridică, documentarea, remunerarea, regulile statului gazdă şi consistenţa raportării datelor. Implementarea eficientă a acestor măsuri necesită definirea clară a responsabilităţilor executive, o evaluare a proceselor interne actuale şi o abordare integrată între funcţiile de suport şi cele de business.