Se apropie noaptea polară pentru modelul suedez?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional / 5 decembrie 2014

Se apropie noaptea polară pentru modelul suedez?

Pentru o Europă care nu mai ştie cum să găsească cea mai puţin dureroasă cale către faliment, evenimentele politice recente din Suedia nu au fost suficient de interesante pentru a fi descrise pe larg în presă.

Punct de reper al bunăstării economice şi sociale din Europa timp de mai multe decenii, ţara nordică trece acum prin cea mai mare criză politică din ultimii cincizeci de ani.

În urma alegerilor generale din septembrie 2014, s-a format un guvern de coaliţie în jurul Partidului Social Democrat, al cărui preşedinte, Stefan Loefven, a devenit prim-ministru.

Hotărât să relaxeze o serie de măsuri economice ale guvernului anterior, considerate a fi de austeritate, Loefven, fost sudor şi lider sindical, a prezentat un buget pe măsură în Parlament.

În urma votului negativ venit din partea Partidului Democrat (n.a. 13% din voturi la alegerile din septembrie 2014 şi locul al treilea în Parlament), care se pronunţă pentru o reducere drastică a numărului imigranţilor, bugetul nu a trecut şi au fost anunţate alegeri anticipate în luna martie a anului viitor.

Influenţa Partidului Democrat, caracterizat de multe ori drept extremist în presa suedeză, arată că, dincolo de titlurile din ziare şi emisiunile televiziunilor, ceva nu este în regulă cu modelul de toleranţă şi deschidere promovat de autorităţi.

Mai multe informaţii se găsesc pe bloguri, cum este Swedish Surveyor. O ştire recentă arată că "un sat cu 50 de locuitori a fost forţat să primească 76 de imigranţi". Satul Kall se află în apropierea graniţei cu Norvegia, iar imigranţii vor fi găzduiţi într-un hotel administrat de Hmo Omsorg AB, o firmă specializată în asigurarea celor mai bune condiţii pentru cei cărora le este acordat azil în Suedia. Banii vin, bineînţeles, de la bugetul statului.

Faptul că oraşele şi satele din apropierea centrelor de primire se confruntă cu o creştere exponenţială a violenţei nu pare să intereseze autorităţile.

Astfel s-a ajuns în situaţia în care poliţia a publicat harta "zonelor interzise", unde "instituţiile care trebuie să apere legea au cedat controlul bandelor", după cum arată blogul Sweden Report.

Acolo nici măcar ambulanţele nu mai îndrăznesc să intre, personalul medical solicitând dotarea cu echipamente militare de protecţie, inclusiv măşti de gaze.

Americanul, rezident în Suedia, care publică Sweden Report mai scrie că "situaţia din Malmö (n.a. al treilea oraş din Suedia) a devenit explozivă la propriu", în urma detonării unei bombe artizanale în faţa Centrului de Justiţie, clădire în care se află atât judecătoria, cât şi biroul procurorului regional.

În bugetul propus de Stefan Loefven era prevăzută creşterea sumelor alocate găzduirii imigranţilor. Oare aceasta va fi considerată cea mai bună soluţie până când se va ajunge la conflictul deschis dintre localnici şi imigranţi?

Şi de unde vor veni banii, când sunt necesare sume importante pentru repararea infrastructurii feroviare, care cedează tot mai des?

Trafikverket, compania de stat care ar trebui să asigure întreţinerea căilor ferate, pe baza contribuţiilor de la firmele de transport, a pierdut controlul, conform unor declaraţii preluate de Sweden Report, iar situaţia căilor ferate este considerată "un simptom al gravelor probleme din societatea suedeză".

Când este vorba de găsirea responsabililor, autorităţile din Suedia, deşi ţara se află pe locul patru în ultimul clasament al percepţiei corupţiei de la Transparency International, se comportă similar cu cele de la noi: nimeni nu este vinovat.

Sub presiunea efectelor crizei globale, Suedia s-a confruntat în ultimii ani cu o creştere semnificativă a şomajului, până la 7,9% în octombrie 2014, pe fondul problemelor din sectorul industrial şi a unei bule imobiliare fără precedent.

Aceasta a fost susţinută atât prin măsuri fiscale (n.a. cum este deducerea de până la 30% a cheltuielilor cu dobânzile ipotecare din venitul impozitat), cât mai ales prin politica ultrarelaxată a băncii centrale, a cărei dobândă de intervenţie este zero în prezent.

În condiţiile în care pentru majoritatea creditelor ipotecare se plăteşte doar dobânda, fără amortizarea principalului, indicele preţurilor de pe piaţa imobiliară rezidenţială a crescut accelerat, ajungând la o valoare de aproape trei ori mai mare faţă de vârful înregistrat la începutul anilor "90 (vezi graficul 1), vârf care a fost urmat de o criză financiară majoră şi naţionalizări de bănci.

Bula speculativă de pe piaţa imobiliară a fost şi este, încă, alimentată de creşterea susţinută a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, pentru care nu s-a observat niciun recul în 2009 (vezi graficul 2), odată cu manifestarea efectelor crizei globale la nivelul economiei Suediei.

De la începutul lui 2009, creditul acordat gospodăriilor populaţiei a crescut cu aproape 42% până în octombrie 2014, pe fondul unei creşteri anuale medii de peste 6%. În aceeaşi perioadă, creditul acordat companiilor nefinanciare a crescut cu 9,8%, în condiţiile unei creşteri medii anuale de 2,3% şi a unor contracţii anuale între septembrie 2009 şi septembrie 2010.

Acum Suedia încearcă să urmeze exemplul Danemarcei, după cum scrie Bloomberg, pentru a reduce povara datoriilor de la nivelul gospodăriilor populaţiei. Printre măsurile considerate se află restrângerea facilităţii de deducere a cheltuielilor cu dobânzile din venitul impozitat, precum şi forţarea plăţii graduale a principalului.

Anul trecut, datele de la Autoritatea pentru Supervizare Financiară a Suediei arătau că "în condiţiile actuale de amortizare, durata medie de rambursare a unui credit ipotecar este de 140 de ani", iar FMI a tras un semnal de alarmă cu privire la implicaţiile asupra stabilităţii financiare.

Datele din ultimul raport asupra stabilităţii financiare, publicat de Riksbank (n.a. banca centrală a Suediei), arată că raportul dintre datoriile gospodăriilor şi venitul disponibil a depăşit 175% şi va creşte peste 180% în 2016, în condiţiile în care criza bancară de la începutul anilor "90 s-a declanşat pe fondul unui raport între datorii şi venitul disponibil de 135%.

Va fi acum altfel? A descoperit Suedia calea prosperităţii pe datorie? Şi ce se va întâmpla când relaxarea cantitativă promovată de marile bănci centrale va lua sfârşit?

Riksbank recunoaşte că "situaţia prezentă este rezultatul deliberat al politicilor monetare relaxate" şi îşi manifestă îngrijorarea faţă de capitalizarea insuficientă a băncilor din ţară, mai ales pe fondul dependenţei excesive a acestora de finanţarea de pe pieţele de capital. Un nivel al dobânzilor considerat normal înainte de criză ar fi acum devastator pentru economia şi sistemul bancar din Suedia.

Dobânzile scăzute din prezent reprezintă pentru Riksbank un mediu favorabil pentru luarea măsurilor de reducere a gradului de îndatorare al populaţiei, însă deciziile vor fi amânate din nou, de data aceasta din cauza crizei politice.

Fereastra de oportunitate pentru acţiune pare să se închidă rapid în faţa unei clase politice depăşite de evenimentele interne şi externe. Se vor deschide, în schimb, tot mai larg ferestrele şi uşile prin care va intra frigul polar în economia Suediei, iar atunci va "îngheţa" şi speranţa bunăstării pe datorie.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Nea Cata, se apropie zorii rosii.Daca dormim pe noi in continuare ne trezim cu organizatiiile de baza pe casa scarii si cu listele de reactionari via Gherla gata facute.Gherla e un oras istoric sediul miscarii Arte Bulanoux, daca vreti sa-l vizitati...20-25 de ani.

    Sunt criminali. S-a spus in articol dar trebuie subliniat: ipoteca se lasa mostenire. In fapt, chiar nepotul o va termina pe cea facuta de bunic. Ca sa nu vorbim de faptul ca si copiii si nepotii acelor bunici aveau la randul lor nevoie de alte case si deci alte ipoteci.

    Apartament de 69 mp intr-o cladire din 1970 in Stockholm a inceput licitatia la 623 de mii de $ si a terminat-o aproape de 700 de mii.

    Pe langa creditul iresponsabil de facil mai exista si oferta limitata de locuinte, impiedicate de reglementari excesive. In 2012 s-au construit doar 20 de mii de locuinte in timp de populatia a crescut cu 67 de mii. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1379
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1954
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5513
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8751

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro