Seceta poate amplifica scumpirea facturilor de electricitate

Astăzi este ultima zi cu facturi plafonate la electricitate. De mâine, o locuinţă care consuma 150 de kwh pe lună şi plătea un preţ plafonat de 0,8 lei/kwh, va plăti cel puţin 1,5 lei/kwh. Adică, valoarea facturii va creşte de la 120 de lei la cel puţin 225 de lei. Plafonarea preţurilor a început în 2021, dar subvenţionarea consumatorilor consideraţi vulnerabili în faţa liberalizării tarifelor va continua. 2,1 milioane de gospodării vor primi un sprijin lunar de 50 de lei până pe 31 martie 2026 pentru a compensa scumpirea facturilor de electricitate. Pentru acest ajutor, Guvernul a alocat puţin peste 1 milion de lei pentru cele nouă luni de sprijin. Chiar dacă persoanele singure sau cu venituri mici vor primi aceşti bani, este foarte posibil ca scumpirea facturilor să erodeze valoarea sprijinului. Unul dintre motive ar fi o posibilă explozie a preţurilor dintr-un cumul de factori: Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România şi furnizorul cu cele mai mici preţuri ofertate de la 1 iulie, este într-o situaţie critică din cauza secetei.

• Ofertele ieftine dispar din comparatorul ANRE

Vineri, 27 iunie, am repetat cererea de ofertă pe comparatorul de pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din săptămâna anterioară şi rezultatele mi-au dat fiori în plină caniculă. În săptămâna 16-20 iunie, am primit 16 oferte de la tot atâţia furnizori de electricitate. Cea mai bună ofertă era a companiei Hidroelectrica, care promitea o scumpire a facturii de numai 21,35 de lei începând cu 1 iulie, la un consum de 100 de kwh/lună. În cererea din 27 iunie, cu aceleaşi coordonate, cea mai bună ofertă a devenit cea a companiei Dacia Energy Solutions (vezi foto), dar scumpirea era triplă faţă de cea propusă de Hidroelectrica. Astfel, în doar trei zile, cea mai mică scumpire sărise de la 21 de lei peste factura cu preţ plafonat, până la 60 de lei peste factura cu preţ plafonat. În structura costului, energia achiziţionată de Dacia Energy era de 0,93 de lei/kwh, faţă de 0,6 lei/kwh, cât oferea cu trei zile mai devreme Hidroelectrica.

În plus, Hidroelectrica dispăruse din lista furnizorilor, iar Dacia Energy apăruse drept cel mai ieftin furnizor, deşi nu se regăsea în lista celor 16 oferte iniţiale despre care am scris săptămâna trecută. Nici compania Electrica Furnizare, care se afla printre furnizori la prima cerere de ofertă, nu mai era printre ofertanţi vinerea trecută. Chiar dacă ANRE ne recomandă comparatorul de preţuri drept principala armă a consumatorului în faţa scumpirilor, realitatea ne arată altceva: furnizorii cu oferte apropiate de preţurile plafonate au dispărut din piaţă, iar consumatorii se văd obligaţi să aleagă dintre cei rămaşi, care afişează scumpiri cu mult peste nivelul de toleranţă al consumatorilor.

• Debitului Dunării, la minim istoric

Motivele pentru care oferta Hidroelectrica a dispărut din comparatorul ANRE pot fi: suprasaturarea companiei cu cereri din partea consumatorilor şi diminuarea producţiei sale viitoare din cauza secetei. În condiţiile în care debitul Dunării a scăzut până la 2.500-2.200 de metri cubi pe secundă (o treime din nivelul normal pentru această perioadă - de exemplu, anul trecut era un debit de 7.000 mc/secundă, în aceeaşi perioadă a anului), compania se va vedea obligată să cumpere de pe bursa de energie electricitate la preţuri mari pentru a-şi onora avalanşa de contracte semnate la preţuri mici până în perioada secetoasă.

George Niculescu, şeful ANRE, a spus, citat de o televiziune de ştiri: ”Am pornit o analiză pe care am anunţat-o acum aproximativ o săptămână, pentru a vedea exact de ce o parte dintre furnizori s-au grupat în jurul valorii de 1,5 lei pe KW/H, detaşându-se de acestea un furnizor care vine cu o ofertă aproximativ de 1 leu. Între timp, comportamentul furnizorilor a început să se îmbunătăţească în relaţia cu clienţii lor. Am observat că în ultima perioadă mai mulţi furnizori au început să facă oferte de retenţie a consumatorilor, în încercarea lor de a-şi proteja portofoliile de clienţi, au venit cu oferte considerabil mai bune. Îndemnul meu, sfatul meu este ca furnizorii să nu se lupte doar pentru a-şi păstra portofoliile de clienţi şi trebuie să vină cu oferte avantajoase, competitive din punct de vedere al preţului şi pentru clienţii care sunt la alţi furnizori, în aşa fel încât nu doar să-şi securizeze portofoliu de clienţi, ci şi ci să-şi mărească migraţia”.

În săptămâna care a trecut, producţia în hidrocentrale a oscilat puternic, de la 500 şi 600 de MWh, în intervalul 13.00-16.00 pe data de 24 iunie şi peste 3.000 de MWh seara, în vârful de consum din 26 iunie. Curbele de producţie din surse hidro şi fotovoltaică s-au compensat reciproc în această perioadă, însă dacă seceta va persista, producţia în bandă va avea de suferit, cu atât mai mult cu cât producţia în reactoarele nucleare este la jumătate, odată cu intrarea unităţii 1 în procedură de retehnologizare. Producţia în centralele pe cărbune se menţine constantă, între 700 şi 850 de MWh, însă nevoia de import creşte şi se apropie de 2.000 de MWh, odată cu consumul, care depăşeşte la vîrf 8.000 de MWh din cauza zilelor caniculare.