Sechestrul pe activele Lukoil, menţinut după zece ani de proces

Tribunalul Prahova a menţinut sechestrul instituit asupra acţiunilor, conturilor şi altor active ale rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploieşti, în cadrul verificării anuale a legalităţii măsurilor preventive din dosarul Lukoil, aflat pe rol de aproape un deceniu, potrivit HoNews, de la care relatăm cele ce urmează.

Măsura, aplicată în 2015, vizează active evaluate la sute de milioane de euro, după ce procurorul Mircea Negulescu, cunoscut drept „Portocală”, a trimis cauza în judecată pentru un prejudiciu estimat la aproape 1,8 miliarde de euro. Sechestrul instituit depăşeşte, potrivit documentelor, 2 miliarde de dolari. Dosarul se află la a doua rejudecare şi priveşte acuzaţii de utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani.

Prin decizia pronunţată la 1 aprilie 2025, Tribunalul Prahova a constatat legalitatea şi temeinicia măsurilor asigurătorii adoptate în 2015 şi a dispus menţinerea lor în forma iniţială. Sechestrul priveşte 176.840.629 de acţiuni Petrotel Lukoil, evaluate la 442,1 milioane lei, prime de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings BV Olanda în valoare de 1,88 miliarde lei, precum şi mai multe conturi bancare ale Petrotel Lukoil SA şi ale companiei-mamă, până la concurenţa a sute de milioane de euro. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore.

Situaţia juridică a entităţii vizate ridică însă semne de întrebare: Lukoil Europe Holdings BV, acţionarul vizat iniţial, a fost radiată din Registrul Comerţului din Olanda în 2022, iar acţionarul majoritar al rafinăriei Petrotel Lukoil este, din 2021, Litasco SA Elveţia, traderul grupului Lukoil, cu o participaţie de 99,7676% din capital.

Instanţa nu explică de ce a menţinut sechestrul asupra unei entităţi radiate juridic şi nu a adaptat măsura la noua structură acţionarială. Întrebat de G4Media.ro despre fundamentarea deciziei, Tribunalul Prahova a transmis doar că „judecătorii sunt independenţi şi se supun doar legii” - poziţie confirmată şi de Curtea de Apel Ploieşti, care a validat hotărârea.

Specialiştii consultaţi explică faptul că sechestrul urmează activul, nu titularul. Tranzacţionarea unui bun grevat de măsuri asigurătorii este posibilă, însă cumpărătorul îşi asumă riscul confiscării în cazul unei condamnări definitive, situaţie similară achiziţiei unui imobil cu sarcini. În consecinţă, rafinăria poate fi vândută, dar noul proprietar riscă pierderea activului la finalul procesului penal.

Menţinerea sechestrului intervine şi în contextul sancţiunilor americane impuse grupului Lukoil. Ministerul Afacerilor Externe a lansat în noiembrie un proiect legislativ care permite Guvernului să desemneze observatori în companiile vizate, cu acces la documente şi la şedinţele organelor de conducere. Sancţiunile aplicabile rafinăriei din Ploieşti sunt active din 21 noiembrie 2025, iar cele pentru lanţul de benzinării Lukoil România vor intra în vigoare la 13 decembrie. Grupul deţine şi 87% din perimetrul Trident din Marea Neagră, operat împreună cu Romgaz.

Dosarul Lukoil a fost trimis în judecată în august 2015. Inculpaţii sunt acuzaţi că au cumpărat ţiţei şi au livrat carburanţi către alte companii ale grupului la preţuri sub cost, generând pierderi rafinăriei şi transferând sume importante în Olanda sub forma rambursării unor împrumuturi considerate fictive. Acuzaţiile includ folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani, schema presupusă vizând decapitalizarea rafinăriei din Ploieşti şi exploatarea tranzacţiilor intra-grup.