Sectorul financiar-bancar: Decizia Consiliului Concurenţei privind manipularea ROBOR este un abuz inexplicabil

Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzaţiile privind presupusa manipulare a ROBOR şi avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenţei cu privire la adoptarea unei decizii de sancţionare a participanţilor la piaţă - cu atât mai mult cu cât lipseşte orice argumentare a faptelor săvârşite sau a normelor legale încălcate - riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară şi credibilitatea investiţională a României, se arată într-o scrisoare comună deschisă trimisă astăzi autorităţilor şi liderilor de opinie de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi de Federaţia Patronală a Serviciilor Financiare din România (FinBan).

„Am luat act, cu indignare profundă faţă de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenţei privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanţii la piaţă. (...) Evoluţia ROBOR trebuie înţeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani - inflaţie, incertitudine, dezechilibre fiscale şi creşterea costului finanţării - şi nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de Bogdan Neacşu, preşedintele ARB, şi de Sergiu Manea, preşedintele FinBan.

Cei doi fac un apel la prudenţă instituţională, rigoare juridică, predictibilitate şi dialog responsabil, astfel încât funcţionarea unei pieţe reglementate şi rolul esenţial al băncilor în economie să nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publică de natură să alimenteze neîncrederea.

Cele două organizaţii patronale din sistemul financiar-bancar arată că instituţiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate şi obligaţiile faţă de clienţi, fără a-şi compromite reputaţia pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment.

„Vrem să fie foarte clar: nu băncile au produs inflaţia. Nu băncile au produs pandemia, războiul, criza energetică, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finanţarea statului. În toate aceste crize, băncile au rămas un factor de sprijin pentru economie, companii şi populaţie. Un partener esenţial pentru stabilitatea economică a ţării a fost transformat în ţintă publică pentru probleme macroeconomice pe care nu sistemul bancar le-a cauzat. Rezoluţia Consiliului Concurenţei este, în opinia noastră, o eroare instituţională majoră”, se afirmă în documentul citat.

Autorii acestuia precizează că transferarea presiunilor macroeconomice, fiscale şi sociale asupra unui sector solvabil, vizibil şi suprareglementat, în locul găsirii unor soluţii sustenabile pentru cauzele reale ale dezechilibrelor economice, nu va rezolva problema, ci o va adânci.

„A pune sub semnul întrebării cele 10 bănci de importanţă sistemică din România, a sugera că băncile funcţionează împotriva oamenilor, a alimenta suspiciunea generalizată că instituţiile financiare sunt un adversar al societăţii reprezintă o formă foarte periculoasă de populism financiar, exact când România nu îşi permite niciun alt fel de nou derapaj economic”, se menţionează în textul scrisorii deschise.

De aceea, sistemul financiar-bancar reiterează că autorităţile statului au obligaţia de a acţiona cu prudenţă, echilibru instituţional şi rigoare juridică, mai ales atunci când sunt abordate teme cu impact direct asupra încrederii publice, stabilităţii financiare şi dezvoltării economice a României, iar comunicarea publică ar trebui să nu alimenteze percepţii de incertitudine, suspiciune generalizată sau adversitate faţă de un sector esenţial pentru funcţionarea economiei.

„Nu serveşte interesului public şi nici interesului clienţilor ca, înainte de clarificarea definitivă a situaţiei de fapt şi de drept de către instanţele competente, să fie create sau întreţinute aşteptări nerealiste cu privire la existenţa unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperării acestora. (...) Populismul financiar lasă note de plată grele în economie. Clienţii şi statul nu câştigă nimic dacă autorităţile statului îşi subminează partenerii financiari de care depind pentru funcţionarea economiei”, susţin reprezentanţii sistemului bancar, care arată că ROBOR a crescut într-un context marcat de inflaţie ridicată, incertitudine globală, presiune pe lichiditate, creşterea costului banilor, dezechilibre fiscale şi deteriorarea condiţiilor macroeconomice din România. Mai mult, nivelul ROBOR a reflectat inflaţia, incertitudinea, dezechilibrele şi crizele din ultimii ani.

„A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovăţii, nu drept un indicator al crizei, înseamnă a nega şi a inversa realitatea economică, a găsi în bănci un ţap ispăşitor şi a vinde oamenilor iluzia unor bani uşor de obţinut, în timp ce problema reală derivă din inflaţie şi politicile inflaţioniste care au scumpit costul vieţii”, se mai arată în documentul citat.

Sistemul bancar aminteşte că statul român se finanţează într-o piaţă în care băncile joacă un rol central, iar în momentul în care apare o decizie de acest gen a Consiliului Concurenţei, guvernul nu poate cere încredere de la pieţele internaţionale, în timp ce atacă public, fără dovezi clare, una dintre principalele sale surse de credibilitate financiară.

„Problema nu este doar impactul asupra băncilor. Problema este semnalul transmis către investitori, parteneri financiari, agenţii de rating, companii şi pieţe”, susţin autorii scrisorii deschise, care mai arată că, atunci când statul îşi încalcă propriile reguli, nota de plată va ajunge inevitabil în economie, care va resimţi lipsa finanţării necesare din cauza scăderii încrederii investitorilor.

Reprezentanţii sistemului financiar-bancar arată că în lumea financiară matură, mecanismele se reglează prin reguli, tranziţie şi instituţii, nu prin linşaj public sau prin declaraţii publice ale conducerii Consiliului Concurenţei prin care s-a antepronunţat cu privire la concluzii, înainte chiar ca echipa de control să fi primit şi analizat observaţiile entităţilor vizate de raport sau ale celorlalte instituţii publice implicate în procesul de determinare a ROBOR.

În finalul scrisorii deschise, reprezentanţii sistemului financiar-bancar susţin că orice afirmaţie sau interpretare publică trebuie să se întemeieze pe fapte, rigoare juridică şi respect pentru procesul legal, iar cei care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea încrederii să îşi asume consecinţele generate, adică să plătească pentru daunele produse acestui sistem, care sunt reale.

Menţionăm că în 7 iunie Consiliul Concurenţei a anunţat printr-un comunicat de presă că a amendat cu 3,7 miliarde lei (710 milioane euro) zece bănci din România pentru că s-ar fi înţeles cu privire la stabilirea indicelui ROBOR. Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, investigaţia a demarat în anul 2022, dar monitorizarea efectivă a cotaţiilor respective a început în noiembrie 2018.