SONDAJIMM-urile anunţă disponibilizări, din cauza schimbării impozitării contractelor part-time

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 2 august

IMM-urile anunţă disponibilizări, din cauza schimbării impozitării contractelor part-time

Măsura taxării contractelor de muncă part-time la nivelul contractelor pe o perioadă normată de opt ore, care a intrat în vigoare de ieri, 1 august, a afectat aproape jumătate din întreprinderile mici şi mijlocii din ţara noastră, conform unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), realizat în cursul săptămânii trecute pe un eşantion reprezentativ de 1179 respondenţi.

"47,4% dintre companiile care au fost chestionate au afirmat că au angajate cu contract part-time între unu şi patru persoane, iar dintre acestea, 59,7% arată că vor face disponibilizări în urma modificării Codului Fiscal. Doar 20% dintre firmele care folosesc contracte part-time afirmă că vor suporta plata contribuţiilor conform noii taxări, în timp ce 13,6% spun că vor trece angajaţii respectivi pe contracte cu normă întreagă", a declarat, pentru ziarul BURSA, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Situaţia este dramatică deoarece, aşa cum rezultă din sondajul citat, 47,5% din companiile care au declarat că vor face disponibilizări arată că vor da afară toţi angajaţii part-time ceea ce ar duce automat la o creştere a numărului de şomeri. 26,1% din firmele respective au spus că vor concedia un singur angajat part-time, în timp ce 22,5% susţin că vor angaja între 2 şi 5 persoane.

Supraimpozitarea contractelor part-time (cu jumătate de normă) la nivelul contractelor full-time (normă întreagă - 40 de ore pe săptămână) a intrat în vigoare la 1 august 2022. Conform deciziei guvernului, contribuţiile de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care obţin venituri în baza unui contract cu timp parţial nu pot fi mai mici decât în cazul salariului minim brut pe ţară. Astfel, o persoană care avea un contract de două sau patru ore pe zi va fi taxată ca una care are contract pentru opt ore pe zi. Prevederile nu se aplică elevilor sau studenţilor cu vârsta de până la 26 de ani, ucenicilor până la 18 ani, persoanelor cu dizabilităţi, pensionarilor sau celor care au un contract de muncă full time pe lângă cel part-time.

Ministrul de Finanţe a afirmat că prin decizia luată în guvern în privinţa contractelor part-time se va limita munca la negru, deoarece persoanele respective nu trăiau din două ore de muncă.

"Accentul trebuie pus pe lucrător pentru că oamenii, până la urmă, muncesc opt ore. Mulţi dintre ei stau în spatele unui contract de două ore. Este o realitate, este un fenomen pe care l-au recunoscut şi antreprenorii", a spus Adrian Câciu, în momentul adoptării modificărilor la Codul Fiscal.

"Este cea mai corectă soluţie, a mai funcţionat şi între 2018 şi 2020. Nu cred că există un om care să trăiască din două ore de muncă. Ceilalţi, care sunt colecţionari de contracte de câte două ore, vor plăti doar pentru un contract norma întreagă, nu pentru patru contracte", a declarat recent social-democratul Adrian Solomon, preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor.

Menţionăm că în ţara noastră, la Registrul Comerţului sunt înregistrate peste 720.000 de IMM-uri.

Mărirea impozitului pe dividende determină jumătate din antreprenori să reinvestească o parte din profit

În ceea ce priveşte măsura în care antreprenorii au fost afectaţi de schimbarea regimului fiscal al microîntreprinderilor prin reducerea plafonului de la 1 milion euro la 500.000 euro, 35,8% din respondenţi au indicat în mare măsură, 26,8% în mică măsură, în timp ce o pondere de 37,4% dintre cei chestionaţi au declarat că nu au fost afectaţi. Dintre respondenţii la sondaj, 54,2% ar fi preferat aplicarea cotei de impozitare de 3% din venituri pentru toate microîntreprinderile indiferent de numărul de angajaţi în locul scăderii plafonului pentru microîntreprinderi, în timp ce 45,8 % nu ar fi preferat această alternativă. Referitor la această impozitare, 54% dintre respondenţii care aparţin domeniului HoReCa au arătat că, în urma modificării Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2023 vor opta pentru plata impozitului pentru veniturile microintreprinderilor 54%, în timp ce 46% s-au pronunţat pentru plata impozitului pe profit.

Referitor la majorarea impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, 28,3% dintre companiile sondate vor reinvesti profitul realizat pentru a beneficia de scutirile prevăzute de Codul Fiscal, 16,2% vor plăti dividende cu aplicare noului impozit, în timp ce 55,5% vor folosi ambele măsuri, în sensul că o parte din profit va fi reinvestit, iar cealaltă parte va fi acordată ca dividende cu plata impozitului aferent. Faptul că profitul reinvestit este scutit de impozit îi determină pe 41,9% dintre antreprenori să reinvestească profitul companiei la nivelul anului precedent, în timp ce 38,2% vor mări nivelul profitului alocat pentru investiţii, iar 19,9% vor reinvesti tot profitul.

71% dintre antreprenorii chestionaţi de CNIPMMR susţin că este echitabilă introducerea unei "taxe de solidaritate" pentru companiile cu o cifră de afaceri de 100 milioane euro în vedere creşterea fiscalităţii pentru IMM-uri, spre deosebire de 29% dintre aceştia care au dat un răspuns nefavorabil privind această taxă.

Antreprenorii din ţara noastră oferă în sondajul citat şi soluţii pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat. 87,4% consideră că măsura cea mai eficientă de creştere a veniturilor bugetare este o reformare din temelii a aparatului bugetar prin reducerea drastică a numărului de angajaţi din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice, 76,6% susţin că este nevoie de eliminarea pensiilor speciale, 70,7% vor o colectare mai eficientă din partea ANAF, 74,9% doresc reducerea evaziunii fiscale, în timp ce 68,1% cred că veniturile bugetare pot creşte prin realizarea de investiţii publice în economia reală.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Nu poti trăi in Romania dintr un jumătate de salariu minim adică din acel part time care 90 la sută este folosit pentru evaziune,cum sa trăiești din 600 lei numai dacă faci ceva la negru pe lângă asta, vrajeala asta cu disponibilizări în masă e o prostie ce faci dai afară pe femeia de serviciu stai in mizerie femeia oricum va găsi de lucru e o lipsă uriașă de femei de serviciu, celelalte joburi de part time de ex livrator după masă al doilea job sau pensionar, student nu sunt impozitate mi se pare ca patronii ăștia șmecheri plâng degeaba și marea lor majoritate făcea evaziune cu acest part time și băteau joc de angajați

    1. Nu va da nimeni pe nimeni afara, angajatii respectivi vor fi platiti la negru si statul va incasa praful de pe toba, asa cum merita.

      Pe de alta parte, daca la salariul minim gasesti destul de greu oameni sa munceasca, la 4 ore nu gasesti nici atat, daca trimiti oamenii acasa.

      Companiile aeriene si-au furat-o rau cu "angajatii platiti numai cand au nevoie de ei" 

    Motto:

    „Noi suntem ţara lui Impozit Vodă, 

    La noi, tot perceptorii sunt la modă, 

    Ne zbatem în impozite şi-n lanţuri, 

    Sub grele ministere de finanţuri.” 

    (Adrian Păunescu- Ţara lui Impozit Vodă) 

    Pentru a face rost la buget de banii necesari intretinerii unui aparat birocratic lacom si ineficient, actualul guvern de coalitie PSD-PNL-UDMR a adoptat măsuri aberante prin care jecmăneste fără scrupule tot ce prinde începând cu mediul de afaceri si până la dublarea impozitului pe proprietate (inclusiv de garsonieră) prin tot felul de biruri si taxe noi. Cea mai idioata măsură este cresterea contribuției la Stat pentru munca part-time, cât pentru normă întreagă. 

    Nimic insă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum: 

    -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania; 

    -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală; 

    -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte; 

    -Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare; 

    – Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online. 

    De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume: 

    -Reforma pensiilor; 

    -Reforme în politica fiscală; 

    -Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat; 

    -Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică; 

    –Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare; 

    –Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice; 

    -Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție; 

    -Transport fără emisii de carbon;

    -Energie Regenerabilă. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro