Sondaj INSCOP: 77% dintre români sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului

Mai mult de trei sferturi (77%) dintre români sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, altele decât cele cu angajaţii, conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, în perioada 26 - 30 mai, cu privire la diversele soluţii de reducere a deficitului bugetar, relatează Agerpres.

Conform studiului publicat pe site-ul inscop.ro, întrebaţi în ce măsură ar fi de acord cu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului (altele decât cele cu angajaţii), 58,4% dintre respondenţi spun că ar fi total de acord cu o astfel de măsură, 18,8% că ar fi oarecum de acord (în total, 77,1%), 5,2% oarecum împotrivă, iar 13,7% total împotrivă, iar 4% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului în special votanţii PNL şi ai USR (aproximativ 90% dintre alegătorii acestor partide, dar şi peste 65% dintre votanţii PSD şi AUR), bărbaţii, persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat, locuitorii din Bucureşti sau din urbanul mare şi angajaţii la stat.

Privitor la măsura reducerii personalului din sectorul bugetar ca soluţie de reducere a deficitului bugetar, 46,7% dintre români spun că ar fi total de acord, 20,7% oarecum de acord (în total, 67,3%), 7,8% oarecum împotrivă, iar 21,3% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.6%.

Sunt de acord cu reducerea personalului din sectorul bugetar în special votanţii PNL şi ai USR (aproximativ 80% dintre votanţii acestor partide, dar şi 68%, respectiv 63% dintre votanţii PSD şi ai AUR), bărbaţii, persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat, locuitorii din urbanul mare şi angajaţii la privat.

Cât priveşte reducerea salariilor în sectorul bugetar, 29,9% dintre respondenţi spun că ar fi total de acord cu reducerea acestora, 18,5% că ar fi oarecum de acord (în total, 48,4%), 12,5% oarecum împotrivă, iar 35,1% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 4,1%.

Potrivit sursei, sunt de acord cu reducerea salariilor în sectorul bugetar în special votanţii USR şi ai AUR, bărbaţii, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani. Sunt împotriva unei astfel de măsuri mai ales tinerii sub 30 de ani şi angajaţii la stat.

În privinţa reducerii investiţiilor, 15,4% dintre români spun că ar fi total de acord cu reducerea investiţiilor, 11,5% că ar fi oarecum de acord (în total, 26,8%), 13,3% oarecum împotrivă, iar 54,5% total împotrivă, 5,4% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu reducerea investiţiilor în proporţii ceva mai mari decât media în special votanţii AUR, persoanele cu educaţie primară şi locuitorii din rural. Sunt împotriva unei astfel de măsuri mai ales votanţii PNL, USR, PSD, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din urban şi angajaţii la privat.

Dezacordul faţă de creşterea taxelor pentru firme este puternic (aproximativ 70%) în rândul tuturor categoriilor de populaţie.

Conform sursei, doar 12,4% dintre cei chestionaţi spun că ar fi total de acord cu majorarea taxelor pentru firme, 13% că ar fi oarecum de acord (în total, 25,4%), 18,5% oarecum împotrivă, iar 51,7% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 4,4%.

'Sprijinul populaţiei pentru diverse măsuri de reducere a deficitului bugetar variază în funcţie de expunerea personală, de percepţia impactului direct asupra veniturilor proprii şi de modul în care este înţeles impactul asupra economiei. Reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, altele decât cele cu angajaţii este măsura cea mai populară, 77% dintre respondenţi fiind de total de acord sau oarecum de acord cu această măsură', a afirmat Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research.

Potrivit acestuia, reducerea personalului din sectorul bugetar întruneşte acordul total sau parţial a 67% dintre participanţii la sondaj, iar reducerea salariilor în sectorul bugetar întruneşte acordul a puţin sub jumătate dintre respondenţi (48%).

El a evidenţiat că opoziţia cea mai puternică a populaţiei se manifestă faţă de reducerea investiţiilor (doar aproximativ 27% sunt de acord cu această măsură), înţeleasă probabil şi ca o sursă de blocare a dezvoltării economice, respectiv faţă creşterea taxelor pentru firme (doar aproximativ 25% sunt de acord total sau parţial cu această măsură).

'Creşterea taxelor pentru firme este probabil interpretată atât ca o frână pentru economice, cât şi ca o sursă de scădere a veniturilor şi mărire a preţurilor, ceea ce ar avea un impact direct asupra unor părţi largi din populaţie', a explicat Ştefureac.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.