SPRE DEOSEBIRE DE VALUTELE REGIONALECursul euro/leu rămâne stabil, în ciuda tensiunilor financiare mondiale

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Cursul euro/leu a rămas stabil ieri, în ciuda tensiunilor financiare mondiale şi a aversiunii la risc din pieţele externe, spre deosebire de valutele regionale care s-au depreciat în medie cu 0,5%. Dobânzile pe termen lung ale statului au urcat, însă, pe fondul ieşirii unor investitori nerezidenţi, rata de dobândă la 10 ani urcând ieri la peste 3,4%, după ce săptămâna trecută a atins un minim al ultimilor patru ani.

La ora locală 11:30, cursul euro/leu se tranzacţiona la 4,8670, cu o depreciere de 0,1%. Înainte de cotarea oficială euro a fost împins, însă, sub maximul istoric de 4,8750 lei, fiind cotat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,8746 lei/euro. În acelaşi timp, ieri, la ora 11:30, cursul euro/zlot creştea cu 0,6%, iar forintul maghiar se deprecia faţă de euro cu 0,58%. La aceeaşi oră, faţă de coroana cehească, euro creştea cu 0,3%, iar principalii indici bursieri din Europa marcau scăderi importante, cuprinse între 2 şi 3 la sută.

În săptămâna precedentă, monedele din regiunea Europei Centrale şi de Est nu au înregistrat modificări semnificative în raport cu euro. De la începutul anului, leul a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, cu o depreciere de -1,7% faţă de euro, în linie cu regimul de flotare controlată aplicat de BNR. Celelalte monede din regiune au înregistrat deprecieri mai semnificative faţă de euro până la apariţia noului val de aversiune la risc: coroana cehească de -6,6%, zlotul polonez de -6,9% şi forintul unguresc de -9,5%.

De menţionat că volumul tranzacţiilor pe EUR/RON a crescut faţă de săptămânile anterioare, după cum notează analiştii BCR, care adaugă că în cadrul fiecărei zile de tranzacţionare s-a observat o lichiditate mai mare în timpul dimineţii şi în jurul prânzului.

Valul secund al pandemiei de Covid-19 ce a lovit Uniunea Europeană, mai cu seamă în această săptămâna şi în cea precedentă, a provocat reconsiderarea măsurilor mai relaxate de control a pandemiei. Astfel, potrivit unor informaţii pe surse publicate de presa franceză, Franţa lua ieri în considerare implementarea unui lockdown de o lună de zile (preşedintele Macron urma să facă declaraţii la ora 20:00 ora României), în timp ce cabinetul cancelarului german Angela Merkel avea de asemenea în vedere noi măsuri de restricţionare a activităţilor economice.

Numărul noi de cazuri de Covid-19, spitalizările şi decesele au crescut rapid în ultimele săptămâni (vezi grafic cu cazuri noi), iar noile măsuri de contracarare a crizei sanitare ar urma să aibă un impact puternic asupra revenirii economice cu posibilitatea în creştere a unei noi scăderi economice în trimestrul al patrulea din acest an.

Totodată, ieri, randamentele la bund-urile pe 10 ani ale Germaniei scădeau la ora 11:45 cu peste 5% la minus (-) 0,638%, minimul ultimelor şapte luni, indicând presiune la cumpărare din partea investitorilor în contextul vânzărilor de acţiuni de pe burse. Un nivel de -0,850% a fost atins în luna martie, vârful crizei Covid pe pieţele financiare. În acelaşi timp, randamentele titlurilor americane de stat se tranzacţionau la 0,756%, în scădere cu 2,83%.

În ceea ce priveşte piaţa titlurilor de stat în lei, rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a României a urcat ieri la 3,4% de la 3,36% cu o zi înainte şi . Dobânda pe 10 ani în lei scăzuseră luni la minimul din noiembrie 2016 încoace, 3,325%, evoluţie venită pe fondul scăderii graduale a inflaţiei, a politicii monetare relaxate aplicate de BNR şi BCR şi a percepţiei că de anul viitor va începe o consolidare fiscală, consolidare ce presupune şi majorarea pensiilor cu doar 14%.

După cum scrie analistul Călin Rechea, în BURSA, de la sfârşitul lui 2016 până la sfârşitul lui 2018, randamentele au înregistrat creşteri semnificative pentru toate maturităţile. Aceste creşteri au variat între 131 de puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani şi 254 de puncte de bază pentru maturitatea de un an. În următorii doi ani şi jumătate, curba randamentelor a coborât şi s-a aplatizat, în ciuda unei creşteri considerabile a datoriei publice. Declinul a fost între 61 de puncte de bază, pentru maturitatea de 6 luni, şi 143 de puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani.

De notat că statul s-a împrumutat marţi cu 1,6 miliarde de euro de pe piaţa internă, printr-o emisiune de titluri în valută scadente în noiembrie 2022, la un cost mediu anual de 0,39%. Suma atrasă a fost peste volumul programat de 700 de milioane de euro şi reprezintă cel mai mare împrumut în valută luat vreodată de statul român din sistemul bancar. De asemenea, la începutul săptămânii, MFP a emis obligaţiuni scadente în octombrie 2030 în valoare de 415,5 milioane lei, peste suma planificată de 300 de milioane de lei, la un randament mediu/maxim de 3,56/3,57%.

Totodată, trebuie menţionat că statul a atras în octombrie 6,2 miliarde de lei din piaţa internă, cu 21,9% peste volumul programat. Octombrie a fost prima lună din ultima jumătate de an în care Ministerul Finanţelor Publice a furnizat lichiditate în piaţă prin emisiunea netă de obligaţiuni, pe fondul scadenţelor foarte ridicate de obligaţiuni de stat în lei, de 9,3 miliarde lei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie