STEVEN VAN GRONINGEN, PREŞEDINTELE CONFEDERAŢIEI PATRONALE CONCORDIA:"Este foarte important să dăm drumul investiţiilor publice şi private"

Alina Vasiescu
Ziarul BURSA #Companii / 15 mai 2020

"Este foarte important să dăm drumul investiţiilor publice şi private"

Federaţiile patronale care fac parte din confederaţia Concordia îşi exprimă speranţa că scăderea economică "destul de puternică" ce ne va afecta ca urmare a măsurilor impuse de pandemia de coronavirus va fi una pe termen scurt, iar întreprinzătorii vor putea reporni repede motoarele, conform domnului Steven van Groningen, preşedintele Concordia, reprezentant al Federaţiei FinBan.

Domnia sa a declarat ieri, într-o videoconferinţă: "Vă asigur că societăţile pe care le reprezentăm în această confederaţie fac tot posibilul să sprijine procesul de repornire a economiei. Este foarte important să dăm drumul investiţiilor publice şi private. Lucrăm cu toate industriile noastre şi identificăm acele investiţii importante care ar putea debloca economia".

Liderul Concordia a adăugat: "În perioada următoare, în starea de alertă, companiile trebuie să aibă flexibilitatea să se poată adapta la restricţiile care ar putea fi impuse sau care pot apărea pe parcurs. Avem nevoie de un cadru simplu, în care oamenii să poată lucra în continuare de acasă, să putem ajusta programul de lucru, să putem folosi un program redus de muncă, similar cu cel din alte ţări europene, să digitalizăm cât mai repede relaţiile de muncă. Suntem preocupaţi de siguranţa angajaţilor şi clienţilor. Am luat şi vom lua în continuare măsuri pentru a-i proteja".

În plus, domnia sa a precizat că industria bancară este bine poziţionată în prezent, bine capitalizată, însă acest lucru nu înseamnă că resursele din domeniu sunt nelimitate, drept pentru care trebuie păstrat un echilibru.

Christophe Dridi, Federaţia Patronatelor din Industria Auto: "Şi fondurile publice trebuie îndreptate către infrastructrură"

Industria auto trece prin momente foarte dificile, în condiţiile în care peste tot în UE fabricile au fost închise, spune Christophe Dridi, reprezentantul Federaţiei Patronatelor din Industria Auto, menţionând: "Oprirea activităţii a generat costuri mari pentru români, deoarece industria auto reprezintă 14% din PIB-ul ţării şi peste 26% din exporturi. Costurile pentru o pe zi, în perioada în care industria auto nu a fucţionat, au fost 124 de milioane de euro. Reluăm producţia cu toate măsurile adecvate, implementate pentru a asigura sănătatea angajaţilor, care este prioritatea noastră".

Cu toate acestea, domnia sa atrage atenţia că piaţa nu dă semne că şi-ar reveni foarte repede, spunând: "Credem că e foarte important să fie luate toate măsurile necesare şi să se facă investiţii care vor reporni creşterea economiei. Considerăm că şi fondurile publice trebuie îndreptate către investiţiile foarte necesare în infrastructrură. Înaintea crizei generate de pandemia de coronavirus, majoritatea asociaţiilor de business din România convenisem asupra priorităţilor de infrastructură pe care le dorim implementate. Acesta este momentul potrivit pentru a ne consulta asupra lor: infrastructura rutieră, feroviară şi maritimă. Semnarea, în această săptămână, a contractului afarent secţiunii 5 a autostrăzii Piteşti-Sibiu este un semn bun şi trebuie să mergem în această direcţie. Infrastructura este un catalizator pentru economie".

Dan Şucu, Federaţia Patronală a Reţelelor de Comerţ: "Banii daţi de stat pentru şomaj vor trebui plătiţi de noi, prin taxe şi impozite"

Dan Şucu, reprezentantul Federaţei Patronale a Reţelelor de Comerţ, a adus în atenţie provocările cu care se confruntă industria de retail, în principal magazinele mici, medii sau mari de pe segmentul non-alimentar, amplasate în principal în centrele comerciale: "Majoritatea afacerilor noastre sunt închise administrativ de două luni, angajaţii noştri sunt în şomaj tehnic. În momentul de faţă, conform statisticilor, circa 170.000 de angajaţi din domeniul nostru au contractele de muncă suspendate. Numai în industria prelucrătoare sunt mai multe contracte suspendate, dar majoritatea lor sunt suspendate tocmai pentru că nu funcţionează comerţul. Nu poţi produce îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă etc. şi să nu ai unde să distribui produsele. Sigur că în ultima vreme vânzările online au accelerat, iar ponderea acestora va creşte în continuare, dar asta nu poate suplini lipsa de activitate în magazinele fizice".

Domnia sa a adăugat: "Şomajul tehnic rezolvă problemele de supravieţuire, dar şomajul este plătit de stat, iar statul suntem noi. Aceşti bani vor trebui plătiţi de noi, prin taxe şi impozite, într-un viitor nu foarte îndepărtat. Cu toţii dorim să ne întoarcem la treabă, ne-am pus la punct toate elementele de siguranţă în ce priveşte clientul şi angajatul. Vrem să contribuim la reluarea activităţii economice".

Dan Şucu mai atrage atenţia: "La momentul la care am închis magazinele, clientul nostru era optimist, însă acum o mare masă de clienţi îşi pun problema zilei de mâine sau preferă să economisească decât să cheltuiască. Este datoria noastră să reuşim să le aducem optimismul înapoi".

Domnul Şucu recomandă ca, după reluarea activităţii centrelor comerciale, clientul să pună accent pe produsele fabricate în România. "Clienţii noştri caută deja din ce în ce mai multe produse autohtone. Majoritatea magazinelor mari deschise acum insistă deja pe promovarea produselor fabricate în România", spune Dan Şucu, menţionând: "Astfel, vor fi locuri de muncă în ţara noastră".

Pe de altă parte, domnia sa a atras atenţia asupra dobânzilor mari practicate de bănci: "Există o problemă: preţul creditării este mult prea mare în acest moment. La veniturile din martie ale clienţilor, rata unui credit imobiliar putea fi de 40% din venit. Acum, salariile sunt diminuate, dar dobânzile au rămas la acelaşi nivel. Această rată poate urca spre 60% din venit şi devine prohibitivă. Soluţia pe care o vedem noi nu este amânarea ratelor, ci micşorarea substanţială a dobânzii la împrumuturi".

În concluzie, patronatele consideră că cel mai mult contează optimisnul şi încrederea clientului, care "sunt lucruri greu de obţinut".

Radu Căprău, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze: "România are o oportunitate unică - a resurselor de gaze de la Marea Neagră"

Industria de petrol şi gaze se confruntă cu cea mai profundă criză din ultimii 100 de ani, spune Radu Căprău, reprezentant al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze, care menţionează că acest lucru s-a văzut cel mai evident atunci când preţul de referinţă al ţiţeiului din SUA a coborât în teritoriu negativ.

"Este o criză fără precedent, care se manifestă pe trei nivele: gestionarea situaţiei generate de pandemie, scăderea rapidă a preţului, peste care se suprapune declinul drastic al cererii", a declarat domnul Căprău, adăugând: "Măsurile de carantinare au avut un impact major în dezvoltarea economică globală, au dus la o scădere masivă a cererii de produse şi servicii. Mobilitatea s-a oprit, graniţele s-au înschis, lanţurile de aprovizionare, în general, au suferit un şoc puternic.

Marii jucători din piaţa de petrol şi gaze au anunţat tăieri semnificative de chetuieli, în contextul în care au nevoie de lichidităţi pentru a funcţiona normal. Unii şi-au tăiat cu 25-30% costurile, dar sunt şi diminuări cu 50%, la care se adaugă reduceri de personal".

Oficialul Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze subliniază că, în

România, începând cu a doua jumătate a lunii martie, s-a resimţit semnificativ acest impact, iar în aprilie am văzut o scădere a retailului în domeniu cu aproximativ 45%, faţă de perioada similară a anului trecut. "Cel mai elocvent este exemplul din aviaţie, unde scăderea cererii a fost de 90%", a spus domnul Căprău, precizând: "Pentru acest an, estimăm că cererea de produse energetice va fi cu cel puţin 15-20% sub cea din 2019. Totuşi, în pofida acestei crize fără precedent, sectorul energetic are un potenţial semnificativ în a sprijini revenirea economiei naţionale".

Conform domniei sale, România are o oportunitate unică, respectiv cea a resurselor de gaze de la Marea Neagră: "Investiţiile necesare pentru deblocarea rezervelor din Marea Neagă s-ar traduce în beneficii pentru România în privinţa taxelor şi a locurilor de muncă, ar asigura pentru bugetul de stat, venituri de circa 1,2 miliarde de euro pe an, conform unui studiu Deloitte din 2018, şi ar susţine aproape 30.000 de locuri de muncă".

Radu Căprău a mai spus că autorităţile ar trebui să se ocupe urgent de liberalizarea pieţei gazelor, cu protejarea consumatorului vulnerabil, eliminarea taxelor suplimentare şi modificarea Legii off-shore. "Avem nevoie de un cadrul fiscal mult mai competitiv, care să stimuleze investiţiile", a conchis domnia sa.

Silvia Vlăsceanu, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie: "Este momentul să regândim o strategie de industrializare viabilă"

Sectorul energetic, la prima vedere, nu pare să fi fost atât de afectat de actuala criză, dar tot personalul din domeniu a avut ca prim obiectiv continuitatea asigurării cu energie electrică şi gaze naturale în această perioadă dificilă, respectiv confortul necesar lucrului la distanţă, a declarat Silvia Vlăsceanu, din partea Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie. Domnia sa a adus în atenţie faptul că pentru acest sector este foarte importantă digitalizarea, astfel încât să fie redus la minimum contactul fizic între clienţi şi perosnalul ooeratorilor.

"Constatăm o reducere a consumului de energie electrică, o mutare din zona industrială spre zona casnică", a afirmat Silvia Vlăsceanu, adăugând: "Este de înţeles de ce s-a întâmplat acest lucru".

În noul context, doamna Vlăsceanu a atras atenţia: "Cred că este momentul ca autorităţile, indiferent de culoarea politică, să îşi dea mâna şi să regândim în sfârşit o strategie de industrializare viabilă, astfel încât să stimulăm consumul de resurse. Este momentul ca autorităţile să regândească o industrie puternică, o reindustrializare a României, astfel încât toate sectoarele să benficieze şi să fim pregătiţi pentru un alt moment care să nu ne afecteze la fel de mult ca această pandemie".

Ramona Jurubiţă, Consiliul Investitorilor Străini: "Perspectiva unui deficit bugetar mare transmite o incertitudine mediului de afaceri"

Ramona Jurubiţă, reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini (CIS), a adus în atenţie, ieri, deficitul bugetar în creştere al ţării noastre, subliniind că nu este importantă doar sursa finanţării acestuia, ci şi destinaţia sumelor care contribuie la creşterea deficitului. "În ceea ce priveşte costurile de finanţare, una este să finanţezi un deficit conform prognozei estimate de Ministerul Finanţelor la -6,7%, şi alta să finanţezi un deficit de -9%, cum este estimarea dată de organismele internaţionale", a afirmat domnia sa, adăugând: "Trebuie să înţelegem că acest cost de finanţare devine mai scump în funcţie de volum, iar creşterea nu e liniară, ci exponenţială, în funcţie de suma cu care ne finanţăm".

Potrivit Băncii Mondiale, ţara noastră înregistrează cel mai mic spor din regiune la eficienţa autorităţilor sau atunci când ne referim la riscul politic, conform oficialului CIS, care a precizat: "Perspectiva unui deficit bugetar mare pentru următorii 1-2-3 ani transmite o incertitudine mediului de afaceri, pentru că o soluţie foarte probabilă de reducere a acestuia rămâne creşterea taxelor. Potenţial, acest lucru s-a făcut în cele mai multe cazuri în mod imprevizibil".

Soluţiile pe care CIS le vede în această situaţie sunt investiţiile, pentru că acestea pot crea premisele solide pentru repornirea creşterii economice.

Investiţiile străine noi în România au fost relativ constante ca procent în PIB, în ultimi ani: circa 2,4-2,6% din PIB, însă ele sunt preconizate să se reducă semnificativ în viitorul apropiat, potrivit doamnei Jurubiţă.

În acest context, oficialul CIS spune că soluţia se îndreaptă către atragerea şi încurajarea investiţiilor străine directe şi stimularea investiţiilor publice, care ar avea un impact pozitiv imediat şi crearea premiselor pentru creştrea economică viitoare. "Acest lucru se poate realiza prin revizuirea cadrului legislativ, care poate fi mai prietenos pentru atragerea investiţiilor, dublat de eliminarea birocraţiei prin digitalizare, eficientizare", a spus Ramona Jurubiţă, subliniind că şi predictibilitatea deciziilor privind impozitarea şi coeziunea politică pentru continuarea susţinerii investiţiilor sunt elemente cheie care "pot descuia creşterea economică".

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Trăiască Capitalismul Extractiv... multilateral dezvoltat.

    1. Trebuie publicate și opiniile asasinilor economici ai României... Așa este deontologic.

    In Romania se castiga cel mai gras

    Dobanzi mari la credite, poate cele mai mari din Europa, mici la depozite. 

    Depozite mult mai mari decat credite deci fac afaceri grase pe banii nostrii. 

    Si tot nu le convine si nu vor sa riste nimic. 

    Acum vor sa riste statul.

    Mai bine pleaca la ei acasa sa faca afaceri la ei. 

    1. Din păcate așa este, au oamenii lor la butoane acum.

      De ce credeți ca protesta acum ceva timp specimenul de CEO din articol sa răstoarne PSD-ul?! 

      Politicul de astăzi in special PNL-UL si Guwernerul este "convins" de corporațiile străine și bănci.

      Nu învățăm noi corporațiile și specimenul de CEO din articol ce este corupția si traficul de influență. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro