Lipsa de transparenţă tot mai accentuată din piaţa petrolului, alimentată de factori geopolitici, face dificilă evaluarea adevăratului echilibru dintre cerere şi ofertă, ceea ce reprezintă o reţetă sigură pentru volatilitate, se menţionează într-un articol publicat de Reuters la finele săptămânii trecute.
Potrivit sursei menţionate, în prezent se cunosc foarte puţine detalii despre doi dintre principalii factori care modelează piaţa globală a petrolului - circulaţia ţiţeiului aflat sub sancţiuni şi stocurile acumulate de China.
La aceasta se adaugă incertitudinea legată de războaiele comerciale globale, fapt care poate explica, cel puţin parţial, de ce preţurile petrolului au rămas relativ stabile în ultimele luni - în jur de 65-70 de dolari pe baril pentru sortimentul Brent - în pofida prognozelor ce indică o perioadă prelungită de supraproducţie.
Incertitudinea se reflectă şi în discrepanţele tot mai mari dintre proiecţiile pe termen scurt ale principalelor agenţii de prognoză privind cererea de petrol. Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) estimează că, în 2025, consumul va creşte cu 740.000 de barili pe zi, urmând ca în 2026 să se adauge încă 700.000 de barili pe zi. În schimb, OPEC preconizează pentru acest an o creştere a cererii de 1,3 milioane de barili pe zi şi încă 1,4 milioane de barili pe zi anul viitor. Este o diferenţă uriaşă, una dintre cele mai mari consemnate vreodată, potrivit Reuters.
• Lipsa de transparenţă
Cererea de petrol a Chinei a fost principalul motor al consumului global încă de la începutul anilor 2000, chiar dacă ritmul de creştere s-a redus în ultimii ani. În prezent, importurile de ţiţei ale Chinei au devenit un subiect central de discuţie, deoarece au depăşit cu mult capacitatea de procesare a rafinăriilor, sugerând o acumulare semnificativă în depozite, mai notează publicaţia menţionată.
Volumul mediu al surplusului de ţiţei din China a atins 990.000 de barili pe zi în primele opt luni ale anului, echivalentul a aproape 1% din cererea globală, potrivit calculelor Reuters Open Interest.
Surplusul este cu atât mai remarcabil cu cât rafinăriile chineze au funcţionat la cote ridicate, procesând 14,94 milioane de barili pe zi în august - a doua cea mai mare cantitate lunară totală din ultimul an - conform datelor Biroului Naţional de Statistică.
China nu publică date privind consumul intern, însă estimările sugerează că acesta nu a fost foarte puternic până acum în 2025. Discrepanţa dintre ratele de rafinare şi cererea aparentă indică fie existenţa unor lipsuri majore de informaţie legate de piaţa chineză, fie faptul că rafinăriile îşi fac stocuri de produse rafinate.
• De ce îşi măreşte China rezervele de petrol?
Acumularea de stocuri de către China nu este un fenomen nou - este o trăsătură definitorie a strategiei sale de securitate energetică, perfecţionată de-a lungul anilor în care a trebuit să navigheze prin pieţe globale volatile. Anul acesta însă, ritmul a accelerat, scrie Energy News Beat.
Doar în al doilea trimestru, ţara a absorbit peste 90% din creşterea stocurilor globale măsurabile de ţiţei, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie, mai notează publicaţia menţionată.
Experţii indică un amestec de factori care stau la baza acestui comportament. În primul rând, petrolul este ieftin. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, cu livrare în 2025 şi 2026, se tranzacţionează la niveluri istoric de scăzute în raport cu inflaţia, ceea ce face ca perioada actuală să fie ideală pentru acumulare în vederea satisfacerii unor nevoi viitoare.
Javier Blas, editorialist specializat în energie la Bloomberg, spune: ”Nimeni nu are un glob de cristal care să arate cât va dura campania de achiziţii a Chinei pentru rezervele sale strategice, însă preţurile scăzute reprezintă un stimulent evident”,
Dinamicile geopolitice adaugă o nouă dimensiune. În condiţiile tensiunilor din Orientul Mijlociu şi ale fricţiunilor comerciale continue dintre SUA şi China, este posibil ca Beijingul să se pregătească pentru perturbări în aprovizionare, scrie Energy News Beat, adăugând că stocarea de energie a Chinei poate funcţiona ca un „indicator strategic de avertizare”, ceea ce înseamnă că Beijingul îşi consolidează capacităţi de reacţie rapidă dincolo de necesităţile normale din timp de pace.
• Noua lume
Stocurile globale de petrol ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra preţurilor, întrucât creşterile indică un surplus de ofertă şi invers - însă transparenţa în acest domeniu rămâne redusă, notează Reuters.
De-a lungul deceniilor, ţările OCDE au concentrat cea mai mare parte a cererii mondiale, astfel încât stocurile OCDE, raportate la AIE, au devenit principalul reper al industriei pentru evaluarea inventarelor. Totuşi, deşi China este astăzi al doilea mare consumator de petrol din lume, nu publică date despre cantitatea depozitată, lăsând în umbră o componentă esenţială a pieţei.
Se estimează că Beijingul a adăugat 73 de milioane de barili la stocurile sale de ţiţei de pe uscat de la începutul anului, ridicând nivelul total al stocurilor la 1,18 miliarde de barili, aproximativ 60% din capacitate, potrivit companiei de analiză prin satelit Kayrros.
Spre comparaţie, stocurile controlate de industriile şi guvernele din OCDE au crescut cu 40 de milioane de barili între ianuarie şi iulie 2025, potrivit Reuters.
”Tot mai mult petrol se află în afara OCDE, reducând astfel acurateţea bilanţurilor, care se bazează atât de mult pe indicatorii OCDE”, a declarat Keshav Lohiya, CEO al firmei de analiză a mărfurilor Oilytics.
• ”Flota din umbră”
Utilizarea tot mai frecventă a aşa-numitelor petroliere din ”flota din umbră”, folosite pentru a transporta ţiţei din ţări supuse unor sancţiuni occidentale extinse, inclusiv Rusia, Iran şi Venezuela, complică şi mai mult situaţia, scrie Reuters.
Potrivit sursei menţionate, producţia combinată a celor trei se ridică în prezent la aproximativ 13,5 milioane de barili pe zi, adică 13% din oferta globală.
Este vorba despre nave îmbătrânite şi adesea neasigurate, parte a aşa-numitei flote întunecate - ce reprezintă 17% din flota globală de petroliere, potrivit unui raport recent al Allianz - care aduce mari lacune în ceea ce priveşte monitorizarea transporturilor de ţiţei, în condiţiile în care cumpărătorii ascund frecvent originea încărcăturilor pentru a evita controlul occidental.
Potrivit Reuters, un cumpărător major este China, care a încetat să mai raporteze importurile de ţiţei iranian în datele oficiale vamale din iunie 2022. Deşi firmele de monitorizare prin satelit şi urmărire a navelor supraveghează fluxul de ţiţei iranian către China, volumul exact este greu de determinat, complicând eforturile de evaluare a balanţelor globale. Compania de analiză Kpler estimează că anul trecut China a importat 1,24 milioane de barili pe zi de petrol din Iran, ceea ce reprezintă peste 12% din totalul livrărilor de ţiţei către China. Având în vedere tensiunile geopolitice în creştere, este greu de imaginat că multe petroliere vor ieşi ”la lumină”.
Acumularea de rezerve de către China este o sabie cu două tăişuri pentru piaţa petrolului. Pe de o parte, absoarbe surplusul de ofertă, susţinând preţurile în contextul unui potenţial excedent în Asia. Dar, pe de altă parte, creează probleme pentru traderi, întrucât lipsa de transparenţă a datelor chineze alimentează incertitudinea şi volatilitatea, scrie Energy News Beat.
Opinia Cititorului