Studiu Ipsos pentru Edge Institute: 7 din 10 români consideră benefică utilizarea mai intensă a tehnologiei digitale în şcoli

Edge Institute, think tank care are drept misiune accelerarea digitalizarii României, a lansat astăzi rezultatele celui mai recent studiu realizat de Ipsos privind percepţia românilor asupra digitalizării educaţiei, conform unui comunicat remsi redacţiei. Cercetarea arată că românii sunt, în majoritate, deschişi faţă de integrarea tehnologiei în şcoli şi văd în digitalizare o şansă pentru creşterea calităţii educaţiei, dar semnalează şi un set de bariere semnificative care îngreunează procesul.

„România nu poate rămâne la periferia transformării digitale. Misiunea Edge Institute este să sprijine această schimbare cu identificarea unor soluţii clare şi aplicabile, pentru ca educaţia şi tehnologia să devină resurse reale de competitivitate. Investiţia în digitalizare este, în primul rând, o investiţie în elevi şi în şansa lor de a fi pregătiţi pentru meseriile viitorului şi pentru o economie puternică pe plan european.”, declară Robert Berza, Director Executiv Edge Institute.

Sursa citată precizează:

„La nivel general, percepţia românilor asupra digitalizării este din ce în ce mai pozitivă: 70% o consideră un lucru bun în 2025, în creştere faţă de 63% în 2024.

Românii consideră că ţara se află la un nivel mediu de digitalizare, cu un scor de 3,6 din 5, în uşoară creştere faţă de 2024. Calitatea internetului şi digitalizarea firmelor private sunt pilonii cei mai bine evaluaţi (4/5 şi respectiv 3,9/5), în timp ce digitalizarea instituţiilor statului şi nivelul general al cunoştinţelor digitale primesc scoruri mai reduse (3,5/5).

Analiza pe segmente arată că tinerii din Generaţia Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât generaţiile mature; după gradul de urbanizare, oraşele peste 200.000 de locuitori au scorul cel mai mare (3,8/5), ruralul este la 3,6/5, iar Bucureştiul este sub medie, cu 3,3/5.

Românii îşi evaluează cunoştinţele digitale la un nivel mediu, cu un scor personal de 3,6/5. Elevii sunt consideraţi cei mai bine pregătiţi din punct de vedere digital (3,9/5), urmaţi de profesori (3,7/5), în timp ce părinţii sunt percepuţi ca având cel mai scăzut nivel (3,4/5).

În România, internetul este utilizat în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenţi se încadrează în categoria utilizatorilor susţinuţi (cel puţin 3 ore zilnic). Smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în 9 din 10 gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone şi tabletă.

Percepţia generală asupra şcolii este modestă: nota medie acordată este de 6,7 pe o scară de la 1 la 10. Detaliat, 74% dintre români îi acordă note între 5 şi 8, doar 14% oferă scoruri de 9-10, iar 12% o evaluează sub 5. Aceste rezultate se suprapun aproape perfect cu percepţia privind nivelul de digitalizare al şcolilor.

Potrivit studiului, principala caracteristică a şcolii de azi este legată de învăţarea prin memorare şi pregătirea pentru examene, într-un context în care profesorii sunt adesea suprasolicitaţi, iar nevoia de a dezvolta abilităţi digitale, muncă în echipă şi comunicare devine tot mai accentuată.

În relaţia actuală cu unităţile de învăţământ, părinţii şi elevii declară un nivel moderat de satisfacţie: procesul de înscriere şi comunicarea cu şcoala funcţionează relativ bine, însă monitorizarea progresului şi utilizarea platformelor digitale rămân puncte slabe.

Până în 2030, respondenţii se aşteaptă ca şcoala să îşi schimbe radical metodele de învăţare. Flexibilitatea programei şi adaptarea conţinutului la nevoile fiecărui elev sunt considerate esenţiale, iar tehnologia digitală devine catalizatorul acestei transformări. Materialele tradiţionale vor fi înlocuite treptat de resurse digitale, iar ritmurile de predare vor fi adaptate individual. Metodele de învăţare vor deveni mai flexibile şi interactive, îmbinând lucrul în echipă cu teme individuale realizate acasă. Platformele digitale şi realitatea augmentată sunt văzute ca instrumente de bază, iar temele vor fi rezolvate în mediul digital, nu pe hârtie - o schimbare profundă a felului în care elevii vor învăţa şi profesorii vor preda.

În plus, dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor şi reducerea poverii birocratice a profesorilor sunt considerate priorităţi pentru viitor, în timp ce rolul şcolii de a pregăti pentru carieră, de a stimula munca în echipă şi comunicarea rămâne neschimbat. Potrivit studiului, 61% dintre români cred că viitorul educaţiei va fi mai degrabă digitalizat decât clasic.

Privind spre viitor, respondenţii îşi doresc şcoli mai bine echipate, cu table interactive, calculatoare şi tablete pentru elevi, considerate condiţii de bază pentru o educaţie adaptată erei digitale.

Românii privesc cu optimism o creştere a utilizării tehnologiei digitale în şcoli: 72% cred că aceasta ar fi benefică, iar 64% consideră pozitivă folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi. Totodată, 70% susţin obligativitatea platformelor digitale pentru teme şi evaluări.

Impactul asupra calităţii vieţii este resimţit în toate categoriile: 76% dintre elevi, 73% dintre profesori şi 59% dintre părinţi afirmă că digitalizarea le-ar face viaţa mai uşoară.

Studiul evidenţiază o serie de obstacole care încetinesc digitalizarea şcolilor. Printre cele mai menţionate se numără: dependenţa de dispozitive (35%), elevii distraşi de obiectivele educaţionale (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacţiunii directe (32%), factorul politic (32%), costurile suplimentare pentru părinţi (28%), precum şi lipsa de pregătire a profesorilor (27%). O barieră importantă este şi îngrijorarea legată de siguranţa copiilor în mediul digital - cyberbullying şi furt de date personale.

Concluzia este că nu există o singură barieră majoră, ci un cumul de factori psihologici, tehnici şi organizaţionali, ceea ce face ca soluţiile să fie complexe şi diferenţiate.

Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) consideră că Ministrul Educaţiei ar trebui să conducă procesul de digitalizare. Inspectoratele şcolare (38%) şi unităţile de învăţământ (34%) sunt văzute ca actori secundari importanţi, în timp ce companiile private sau ONG-urile au o influenţă percepută mult mai redusă.

Românii privesc inteligenţa artificială ca pe o oportunitate în educaţie. Printre beneficiile menţionate se află: alternative mai ieftine la meditaţii (43%), platforme cu feedback automatizat (43%) şi aplicaţii gamificate pentru învăţare (42%). Alte avantaje sunt bibliotecile digitale şi simulările virtuale pentru concepte complexe.

Pe de altă parte, principala teamă este pierderea contactului uman şi a relaţiei directe dintre elevi şi profesori. Alte îngrijorări includ presiunea psihologică asupra elevilor şi riscul unor recomandări superficiale. În mod surprinzător, românii nu se tem că inteligenţa artificială ar putea elimina locurile de muncă ale profesorilor”.