SUMMIT-UL NATO DE LA NEWPORTRusia ar putea fi supusă astăzi unor noi sancţiuni

R.R.
Ziarul BURSA #Internaţional /

Rusia ar putea fi supusă astăzi unor noi sancţiuni

Rasmussen: "Rusia atacă Ucraina" 

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat ieri că Rusia atacă Ucraina, amplificându-şi, astfel, retorica împotriva Moscovei în debutul summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Newport, în Ţara Galilor (Marea Britanie), relatează Reuters. "Ne confruntăm cu un mediu de securitate schimbat substanţial. Spre Est, Rusia atacă Ucraina", a declarat el jurnaliştilor la sosirea la summitul NATO.

Întrebat despre planurile preşedintelui rus Vladimir Putin privind o încetare a focului în estul Ucrainei, Rasmussen a spus că Alianţa salută eforturile pentru găsirea unui acord de pace, dar că ceea ce contează este situaţia din teren. Moscova neagă acuzaţia că a trimis trupe în Ucraina, însă NATO susţine că Rusia are peste 1.000 de militari care operează în estul Ucrainei. Pe de altă parte, Rasmussen s-a declarat convins că aliaţii din NATO vor analiza cu seriozitate orice solicitare din partea guvernului din Irak de asistenţă în contextul confruntării cu insurgenţa jihadiştilor Statului Islamic.

Actualizare 19:47 Băsescu: "NATO solicită României să preia paza aeroporturilor Kandahar şi Kabul"

NATO solicită ţării noastre să preia paza aeroporturilor Kandahar şi Kabul din Afganistan, misiune ce ar presupune dizlocarea a 400 de militari, a anunţat, în această seară, preşedintele Traian Băsescu, după summit.

"România s-a angajat să participe la operaţiunea < Resolute Support > pentru Afganistan cu 220 de militari, 200 de instructori şi 20 de poliţie militară. Între timp, am primit solicitări să preluăm şi paza a două aeroporturi: Kandahar şi Kabul. Încă nu avem o hotărâre CSAT. Vom discuta acasă şi vedem dacă ne putem asuma preluarea pazei unuia dintre cele două aeroporturi pentru care am fost solicitaţi. Asta ar însemna să dizlocăm în Afganistan un efectiv de 400 de militari", a spus Băsescu.

Şeful statului a explicat că este vorba despre o împărţire de responsabilităţi în funcţie de ce capabilităţi are fiecare: "Atât timp cât mii de militari ai organizaţiei se vor roti pe teritoriul României, având o tehnică de luptă mult superioară, la rându-i România poate să aibă o abordare pozitivă nu faţă de toată solicitarea, dar măcar faţă de unul dintre cele două aeroporturi".

Traian Băsescu a subliniat că solicitarea NATO va fi analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

---

Actualizare 19:33 Băsescu, despre Marea Neagră: "O facem lac NATO"

Preşedintele Traian Băsescu a răspuns, râzând, întrebării dacă, în urma summitului, îşi păstrează opinia că Rusia consideră Marea Neagră un lac rusesc: "O facem lac NATO".

Şeful statului a amintit şi o altă declaraţie proprie, făcută în SUA, potrivit căreia "Gazprom este mai eficient decât Armata Roşie".

"Am mai spus un lucru pe care nu l-aţi observat, pentru că am avut această intuiţie, să înţeleg ce se va întâmpla în regiunea noastră. Am mai spus un lucru: că Gazpromul este mai eficient decât Armata Roşie. L-am spus tot în Statele Unite la un seminar. Şi se confirmă că foarte multe state cu dependenţă majoră de gazele de la Gazprom au probleme până se adaptează la nevoia de a se lua decizii de sancţiuni, dar se adaptează", a mai spus Băsescu.

Oficialul român a afirmat că Marea Neagră este evidenţiată în documentele summitului ca având o importanţă deosebită pentru securitatea euroatlantică, aceasta fiind un obiectiv atins de ţara noastră.

"În susţinerea acestui obiectiv, am argumentat cu cercul de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre", a spus Băsescu, adăugând că România a susţinut că aceste conflicte îngheţate pot fi activate pe rând sau concomitent. Şeful statului a menţionat că ţările din zona Mării Negre sunt partenere ale NATO, iar destabilizarea lor poate avea consecinţe în legătură cu statele membre ale Alianţei din flancul estic.

---

Actualizare 18:01 MApN susţine consolidarea parteneriatului Georgiei şi Iordaniei cu NATO

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a transmis susţinerea pentru consolidarea parteneriatului Georgiei, Iordaniei, Australiei, Finlandei şi Suediei cu NATO, prin sprijinul în domeniile reformei sectorului de apărare şi securitate, creşterii interoperabilităţii, accesului la consultări politico-militare regulate şi planificării operaţiilor.

Oficialul român a reafirmat, la summit-ul NATO, aprecierea faţă de contribuţiile aliaţilor la securitatea şi stabilitatea spaţiului euro-atlantic, respectiv la operaţiile şi misiunile aliate, potrivit unui comunicat al MApN, trimis astăzi redacţiei.

Ministrul Mircea Duşa a transmis participanţilor faptul că, pentru prima dată de la extinderea sa către Est, NATO parcurge astăzi o etapă esenţială în transformarea sa reală pentru a răspunde nevoilor de securitate ale noilor aliaţi. În intervenţia sa, demnitarul a declarat că "România transmite încă o dată aprecierile sale pentru contribuţiile aliaţilor la măsurile de asigurare pe flancul estic al Alianţei, în contextul situaţiei de securitate".

De asemenea, ministrul român a salutat participarea Georgiei, fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Republicii Moldova şi Muntenegrului la Summit, "aceasta reprezentând o dovadă de recunoaştere a contribuţiei valoroase la securitatea şi stabilitatea spaţiului euro-atlantic".

"Din perspectiva României, ca ţară a cărei ambasadă la Tbilisi este Punct de Contact NATO, ministrul Mircea Duşa a apreciat nivelul înalt de angajament al Georgiei faţă de Alianţă, dar şi realizările fundamentale în domeniul securităţii şi apărării", se mai arată în comunicat.

În ceea ce priveşte apărarea antirachetă, ministrul Mircea Duşa a amintit angajamentul ţării noastre faţă de eforturile aliate de dezvoltare a capabilităţilor NATO: "Urmărim cu interes implementarea iniţiativei şi rămânem ataşaţi obiectivului final: dezvoltarea unui sistem capabil să asigure protecţia întregului teritoriu, a populaţiei şi forţelor Aliate din Europa".

---

Actualizare 14:59 Rasmussen: "Creăm o forţă rapidă de intervenţie de câteva mii de militari"

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat astăzi crearea unei forţe rapide de intervenţie a alianţei, formată din mii de militari care pot interveni în câteva zile în orice zonă, "pentru a susţine aliaţii".

Oficialul a precizat că decizia de azi de la summit reprezintă un mesaj şi către cei care atacă orice ţară membră a Alianţei: "Dacă vă gândiţi să atacaţi un singur membru, veţi suporta riposta întregii Alianţe".

Rasmussen a mai spus că, în contextul în care Rusia atacă Ucraina, NATO trebuie să fie pregătită să ia măsurile necesare pentru a proteja aliaţii.

Secretarul general a mai afirmat că există deja o forţă multinaţională de răspuns a Alianţei, care cuprinde trupe terestre, maritime şi aeriene şi care poate fi desfăşurată oriunde în lume, pentru "apărare colectivă" sau pentru managementul crizelor.

"Astăzi, am decis să creăm ceea ce eu aş numi «un vârf de lance», în cadrul forţei noastre de reacţie", a spus Rasmussen, precizând că această forţă va cuprinde câteva mii de trupe terestre, care sunt pregătite oricând să fie desfăşurate, în aer, pe mare sau pe uscat.

---

Actualizare 14:34 NATO a aprobat înfiinţarea unui comandament în România

Liderii NATO au aprobat astăzi înfiinţarea unor comandamente care vor avea rolul de a coordona un răspuns rapid al Alianţei la o eventuală ameninţare la adresa statelor membre, unul dintre aceste comandamente urmând să fie amplasat pe teritoriul ţării noastre.

Summitul NATO de la Newport continuă astăzi cu o nouă rundă de discuţii. Evenimentul reuneşte peste 60 de lideri şi 4.000 de delegaţi.

---

Actualizare 12:35 Marea Britanie: Noile sancţiuni contra Rusiei ar putea fi anulate, în cazul unui armistiţiu

Vestul va continua cu impunerea de sancţiuni asupra Rusiei în contextul continuării conflictului, însă, în cazul încheierii unui armistiţiu, noile sancţiuni economice ar putea fi anulate, a declarat astăzi ministrul britanic al Afacerilor Externe, aflat la summitul NATO de la Newport.

"Cel mai rezonabil este să mergem înainte cu planul nostru de a impune noi sancţiuni. Dacă ulterior va exista un armistiţiu, dacă este semnat şi va intra în vigoare, vom putea atunci să luăm în considerare anularea sancţiunilor", a declarat Philip Hammond pentru BBC.

"Există mult scepticism în ceea ce priveşte materializarea, implementarea armistiţiului. Noi putem oricând să anulăm sancţiunile, la o dată ulterioară. Pentru moment, nu vrem să fim distraşi de la hotărârea noastră de a impune noi sancţiuni pentru a răspunde la incursiunea de anvergură a forţelor ruse în Ucraina", a adăugat el.

Ministrul s-a exprimat în condiţiile în care Statele Unite pregătesc, în strânsă coordonare cu Uniunea Europeană, noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, pentru a accentua presiunea asupra Moscovei.

În paralel, noi negocieri au loc vineri la Minsk în vederea unui armistiţiu în estul Ucrainei, teatrul confruntărilor violente între forţele ucrainene şi rebelii separatişti susţinuţi de Rusia.

---

Actualizare 08:15 NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat joi seara că Alianţa Nord-Atlantică va oferi autorităţilor de la Kiev un ajutor în valoare de 15 milioane de euro pentru reformele din domeniul Apărării, relatează agenţia rusă Itar-Tass, în pagina electronică.

Vom acorda Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 15 milioane de euro", a declarat Rasmussen, la Summitul NATO din Ţara Galilor.

"Această sumă va fi distribuită prin patru fonduri", a adăugat la rândul său preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

Ajutorul NATO va contribui esenţial la "reformarea şi modernizarea armatei ucrainene", inclusiv în domeniul apărării cibernetice, a subliniat preşedintele ucrainean.

De asemenea, potrivit lui Poroşenko, câteva state din cadrul NATO sunt de acord că furnizeze Ucrainei arme letale, inclusiv arme de mare precizie, relatează agenţia ucraineană Ukrinform.

"În urma unor consultări bilaterale, practic fiecare ţară a anunţat că va oferi ajutor Ucrainei. În primul rând, este vorba de o colaborare în domeniul militar. Unele state vor oferi atât arme neletale, cât şi letale de mare precizie", a declarat el.

El le-a mulţumit statelor NATO pentru o "susţinere puternică, inclusiv în domeniul financiar".

"Niciodată nu am simţit o susţinere atât de puternică, atât de imensă", a apreciat Poroşenko după întâlnirea cu cei 28 de şefi de stat din cadrul NATO.

Poroşenko s-a declarat joi "prudent optimist" în legătură cu ajungerea la un armistiţiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranţi prevăzute vineri la Minsk.

---

Liderii principalelor state membre ale NATO au convenit ieri că trebuie instituite noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca urmare a acţiunilor acesteia în estul separatist al Ucrainei. Preşedintele francez Fracois Hollande a subliniat că evoluţiile din orele următoare vor fi determinante în decizia de adoptare a unor astfel de sancţiuni la Consiliul European de astăzi, transmite agenţia Reuters.

Hotărârea depindea de evenimentele de aseară şi din această dimineaţă, în condiţiile în care guvernul ucrainean încerca să încheie un armistiţiu cu insurgenţii proruşi.

În urma întâlnirii dintre preşedinţii american şi francez, Barack Obama şi Franşois Hollande, cancelarul german Angela Merkel, premierii britanic şi italian David Cameron şi Matteo Renzi şi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, Administraţia de la Casa Albă a emis o declaraţie în care afirmă că aceşti "lideri au condamnat din nou continuarea încălcării flagrante de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi au convenit asupra necesităţii ca Rusia să fie supusă unor costuri adiţionale pentru acţiunile ei".

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat ieri, la summitul NATO, că va ordona astăzi o încetare a focului pentru forţele armate ucrainene care luptă împotriva separatiştilor proruşi, deschizând calea pentru punerea în aplicare a unui "plan de pace în etape" pentru ţara sa, informează Reuters. Şeful statului ucrainean a adăugat că încetarea focului este condiţionată de desfăşurarea reuniunii planificate pentru astăzi la Minsk unde participă reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei şi OSCE.

"La ora locală 14.00 (11.00 GMT vineri), în condiţiile în care reuniunea de la Minsk are loc, voi cere Statului Major să instituie o încetare a focului bilaterală şi sperăm că punerea în aplicare a planului de pace va începe de mâine", a mai spus Poroşenko.

Pe site-ul lor oficial, lideri ai separatiştilor proruşi au afirmat că sunt dispuşi să ordone vineri o încetare a focului în cazul în care la Minsk se va ajunge la un acord.

Ofiter NATO: Rusia are "câteva mii" de militari pe teritoriul Ucrainei

Rusia are câteva mii de militari şi sute de tancuri şi vehicule blindate pe teritoriul Ucrainei, a declarat ieri un ofiţer NATO pentru Reuters.

NATO a declarat anterior că "peste 1.000" de militari ruşi acţionează pe teritoriul Ucrainei, prezentând astfel o escaladare a implicării militare a Moscovei în fosta republică sovietică. "Vedem în continuare câteva mii de combatanţi ruşi pe teritoriul Ucrainei, dotaţi cu sute de tancuri şi vehicule blindate, deci nu există nicio modificare substanţială în dispunerea forţelor ruse în interiorul Ucrainei", a declarat ofiţerul NATO sub rezerva anonimatului, la Newport. El a precizat totodată că în jur de 20.000 de militari ruşi rămân în apropierea frontierei cu Ucraina.

Rasmussen despre planul de pace al lui Putin: "Contează faptele, nu vorbele"

Secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Anders Fogh Rasmussen, salută orice efort de pace, inclusiv planul în şapte puncte propus de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în vederea reglementării situaţiei din Donbass, dar subliniază importanţa faptelor, nu a vorbelor.

Rasmussen a făcut aceste afirmaţii ieri, la Newport, înainte de începerea lucrărilor summitului NATO, întrebat de agenţia de presă Unian.ua dacă aşa-zisul "plan de pace al lui Putin" este capabil să îmbunătăţească situaţia din Ucraina: "În ceea ce priveşte aşa-zisul «plan de pace», în primul rând vreau să subliniez că salutăm toate eforturile îndreptate în direcţia reglementării paşnice a crizei din Ucraina. Trebuie, totodată, să remarc că se ţine cont de ceea ce se întâmplă în realitate. Din păcate, continuăm să fim martorii implicării Rusiei în destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei".

În acest context, Rasmussen a îndemnat din nou Rusia să-şi retragă trupele de la frontiera ucraineană, să înceteze livrările de arme şi combatanţi în Ucraina, precum şi susţinerea formaţiunilor militare din Ucraina şi să înceapă un proces politic constructiv. "Acestea ar fi paşi concreţi pentru soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina", a subliniat Anders Fogh Rasmussen.

"Noua strategie a NATO poate slăbi considerabil securitatea globală"

NATO şi-a ales o strategie care poate slăbi considerabil securitatea regională şi globală, a declarat ieri reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko: "Pe de o parte, NATO începe pregătiri militare împotriva Rusiei, iar, pe de altă parte, taie posibilităţile de cooperare cu Rusia în probleme în care Alianţa nu va fi eficientă fără o colaborare cu toţi partenerii internaţionali, inclusiv cu Rusia", a declarat diplomatul rus într-un interviu pentru Euronews, după cum relatează RIA Novosti.

Întrebat în legătură cu atitudinea Rusiei faţă de proiectele NATO de întărire a prezenţei sale în Europa de Est, Gruşko a răspuns că aceasta este, "fără echivoc, negativă". "Noi nu ne ascundem atitudinea şi am afirmat în repetate rânduri că suntem preocupaţi de activitatea în creştere a NATO de-a lungul frontierelor noastre terestre, navale şi aeriene. În primul rând, suntem îngrijoraţi de faptul că nu există motive pentru întărirea activităţii Alianţei", a afirmat reprezentantul rus.

RIA Novosti a notat că, deşi aproape toate temele principale ce se află pe agenda discuţiilor la summitul din Ţara Galilor sunt legate de Rusia, această ţară nu a fost invitată să participe. Surse din cadrul Statului Major al NATO au considerat drept "inoportună" prezenţa la summitul din Ţara Galilor a unei delegaţii ruse.

În schimb, la întâlnirea de la Newport este prezent preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, care va participa la reuniunea Comisiei NATO-Ucraina, astfel încât, aşa cum notează Euronews, summitul din Ţara Galilor este unul cu Ucraina, dar fără Rusia.

Serghei Lavrov: SUA susţin "partidul războiului" în Ucraina

Statele Unite ale Americii (SUA) susţin "partidul războiului" de la Kiev şi nu pe cei care caută o soluţie politică pentru ieşirea din criză a Ucrainei, a spus, ieri, ministrul afacerilor externe al Rusiei, Serghei Lavrov, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres. "Asistăm la un nou val de retorică antirusească, chiar şi în momentul când se depun eforturi pentru căutarea unei soluţii politice. Trebuie spus că «partidul războiului», care se află la Kiev, are susţinători activi în străinătate şi, în acest caz concret, în SUA", şi-a exprimat regretul şeful diplomaţiei ruse, în timpul conferinţei de presă susţinute la Moscova, alături de omologul său kârgâz.

În contrast, a subliniat Lavrov, Rusia "a făcut şi va face tot ce-i stă în putere" pentru a asigura pacea în estul Ucrainei.

Şeful diplomaţiei ruse a mai declarat că Moscova ar dori să afle, în timpul discuţiilor ce vor avea loc vineri în capitala belarusă, opinia Kievului şi a rebelilor din estul Ucrainei despre planul de pace propus de Vladimir Putin, dar a ţinut să sublinieze că încetarea focului în Ucraina trebuie să fie o condiţie prioritară. "Am dori să auzim şi alte propuneri, pentru a putea ajunge la un acord comun", a spus Serghei Lavrov.

Preşedintele rus Vladimir Putin a propus miercuri un plan de pace în şapte puncte, care prevede inclusiv un schimb de prizonieri şi crearea de coridoare umanitare pentru refugiaţi şi ajutoare. Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a criticat acest plan, calificându-l drept "praf în ochii" Occidentului, înainte de summitul NATO.

Rasmussen presează autorităţile afgane să semneze acordul care reglementează prezenţa trupelor NATO în ţară

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le-a cerut ieri celor doi rivali la preşedinţia afgană să semneze un acord care reglementează prezenţa trupelor în ţară începând de anul viitor, în condiţiile în care Alianţa Nord-Atlantică îşi va retrage toate trupele combatante până în luna decembrie anul acesta, informează AFP.

"Nu trebuie să refuzăm să vedem realitatea: timpul trece", a declarat Rasmussen la sosirea la Newport (Marea Britanie), unde s-a deschis summitul Alianţei. "Trebuie să ştim foarte repede dacă aranjamentele de securitate necesare vor fi semnate de către guvernul afgan, pentru că aceasta este o condiţie necesară pentru prezenţa noastră în Afganistan după 2014", a reamintit el. Din luna iunie, cei doi rivali la preşedinţia afgană, Abdullah Abdullah şi Ashraf Ghani, nu au reuşit să se pună de acord cu privire la rezultatele alegerilor şi, în pofida unui acord cu privire la componenţa unui guvern de uniune naţională, situaţia pare blocată.

Afganistanul nu este reprezentat la Newport la nivel de şef de stat, Kabulul trimiţându-l pe ministrul apărării, Bismillah Mohammadi.

"Sunt încurajat de faptul că ambii candidaţi la alegerile prezidenţiale s-au declarat dispuşi să semneze acorduri de securitate la scurt timp după preluarea mandatului. Însă ne apropiem de data la care o decizie trebuie neapărat luată", a avertizat în încheiere Rasmussen.

DIRECTORUL ADJUNCT AL AGENŢIEI AMERICANE DE APĂRARE ANTIRACHETĂ:

"Sistemul de apărare antirachetă nu este conceput împotriva unei potenţiale ameninţări ruse"

Propunerile liderilor baltici şi polonezi, făcute înainte de summitul NATO din Ţara Galilor, ca sistemul NATO de apărare antirachetă să fie orientat în direcţia Rusiei sunt nerealiste, susţine directorul adjunct al Agenţiei americane de apărare antirachetă (MDA), generalul Kenneth Todorov, adăugând că sistemul nu este conceput împotriva unei potenţiale ameninţări ruse, potrivit RIA Novosti.

"'Din punct de vedere tehnic, el nu este într-adevăr proiectat împotriva unei ameninţări ruse. El nu este conceput în acest mod, nu are această capacitate'', a declarat generalul Todorov ieri, într-un interviu RIA Novosti, citat de Agerpres.

"Sistemul nostru de apărare antirachetă nu are deloc nici un fel de capabilitate împotriva Forţelor ruse de descurajare", a declarat Rick Lehner, director pentru relaţii publice în cadrul MDA. Întrebat direct dacă propunerile făcute de Polonia şi de Ţările Baltice de a lovi Rusia cu acest sistem sunt fezabile din punct de vedere tehnic, Lehner a răspuns: "Nu din punct de vedere tehnic, deoarece sistemul nostru este realmente îndreptat către Orientul Mijlociu, astfel că acesta este modul în care el trebuie să facă faţă. Vorbim probabil doar despre circa 48 de rachete interceptoare între Polonia şi România... Rusia are sute şi sute de rachete balistice cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune, astfel că el nu este o ameninţare".

Pe 26 august, revista germană Der Spiegel relata că lideri din Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia au propus, înainte de summitul din Ţara Galilor, concentrarea sistemului NATO de apărare antirachetă EPAA (European Phased Adaptive Approach) împotriva Rusiei. Propunerea a fost criticată, deoarece ea subminează asigurările date în mod repetat de către Statele Unite ale Americi că sistemul este strict axat pe apărarea împotriva unor state paria din Orientul Mijlociu.

"'Cred într-adevăr că sistemul nu este conceput pentru apărare împotriva Rusiei, dar sistemul este foarte apt'', a afirmat generalul Todorov, în opinia căruia capabilităţile ruse ar depăşi numărul limitat de senzori şi interceptori. "'Suntem convinşi în cadrul MDA că sistemul care este instalat în România şi Polonia este proiectat să răspundă cerinţelor şi angajamentelor politice pe care preşedintele şi Congresul nostru ni le-au cerut'' a declarat el.

NATO, pregătită să examineze "serios" orice solicitare de ajutor din partea Irakului în lupta cu jihadiştii

Alianţă Nord-Atlantică va fi pregătită să analizeze "serios" orice solicitare de ajutor din partea Irakului în lupta împotriva jihadiştilor Statului Islamic (SI), a declarat Anders Fogh Rasmussen, relatează AFP. "Nu am primit nicio cerere", însă "sunt sigur că, dacă guvernul irakian ar solicita un ajutor din partea NATO, această (cerere) va fi examinată serios de către aliaţi", a declarat Rasmussen la sosirea la Newport (Regatul Unit), unde joi se deschide summitul Alianţei.

Reamintind că NATO a trimis o ultimă misiune de antrenament şi de formare în Irak în 2011, el a indicat că o astfel de misiune ar putea fi reactivată dacă guvernul irakian va cere acest lucru.

"Comunitatea internaţională în ansamblul său are obligaţia de a stopa avansul Statului Islamic", o organizaţie jihadistă ultraviolentă care încearcă să creeze un califat în Irak şi Siria, a declarat Rasmussen.

"Salut faptul că state membre au luat individual măsuri pentru a ajuta Irakul. Salut acţiunea militară americană pentru a opri avansul acestei organizaţii teroriste", a adăugat el. Lupta împotriva Statului Islamic, grupare responsabilă de multiple execuţii în Irak şi Siria şi care a revendicat uciderea a doi jurnalişti americani, urmează să se afle în centrul dineului de lucru de joi seară al şefilor de stat.

Washingtonul încearcă să mobilizeze o coaliţie împotriva Statului Islamic. Marea Britanie, care are un cetăţean luat ostatic de Statul Islamic şi aflat sub ameninţarea că va fi executat, nu a exclus participarea la atacurile aeriene americane din Irak.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS