The Guradian: UE ar putea refuza dreptul de veto pentru noile state membre

UE ar putea refuza viitoarelor state membre dreptul de veto pentru o perioadă de câţiva ani, în încercarea de a face extinderea mai acceptabilă politic, relatează cotidianul britanic „The Guardian”.

Planurile analizate de Comisia Europeană prevăd ca viitoarele state membre, inclusiv Republica Moldova şi ţările din Balcanii de Vest, să nu primească automat dreptul de veto asupra deciziilor de politică externă sau fiscalitate, conform publicaţiei britanice.

Ideea este considerată relevantă în special pentru Muntenegru, stat aflat printre favoritele aderării la Uniunea Europeană până în 2028, notează „The Guardian”.

Grupul tehnic însărcinat cu redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată în această lună, semn că negocierile intră într-o etapă avansată, potrivit sursei citate.

Oficialii europeni discută măsuri de protecţie pentru a evita blocarea deciziilor UE de către un singur stat membru, transmite publicaţia britanică.

Discuţiile au fost alimentate de experienţele recente cu Ungaria condusă de Viktor Orban, care a blocat prin veto mai multe decizii importante ale UE, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, conform „The Guardian”.

O suspendare temporară a dreptului de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului şi folosită ulterior ca model pentru alte state candidate, mai notează publicaţia britanică.

Măsura este considerată sensibilă din punct de vedere juridic şi ar urma să fie aplicată doar temporar, pentru a evita apariţia unor membri de rang secund în cadrul Uniunii Europene, potrivit sursei citate.

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut recent liderilor europeni „soluţii inovatoare” pentru accelerarea aderării statelor din Balcanii de Vest la UE, relatează „The Guardian”.

În aceeaşi scrisoare, Merz a propus şi acordarea unui „statut de membru asociat” pentru Ucraina, ca etapă intermediară către aderarea deplină, conform publicaţiei britanice.

Acest statut ar presupune participarea Ucrainei la reuniunile şi instituţiile europene fără drept de vot, potrivit sursei citate.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins însă ideea şi a afirmat că locul Ucrainei în UE trebuie să fie „complet - deplin şi egal”, transmite „The Guardian”.

Procesul de extindere al Uniunii Europene a căpătat un nou impuls după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, aminteşte publicaţia britanică.

Comisia Europeană a apreciat anul trecut că noi state membre ar putea adera până în 2030, Muntenegru şi Albania fiind considerate printre favorite, notează sursa citată.

Suspendarea temporară a dreptului de veto este una dintre măsurile analizate pentru a face extinderea mai acceptabilă politic în statele membre actuale ale UE, potrivit „The Guardian”.

Statele membre trebuie să aprobe în unanimitate aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană, conform publicaţiei britanice.

Oficialii europeni sunt preocupaţi în special de situaţia din Franţa, unde scepticismul faţă de extinderea UE este în creştere înaintea alegerilor prezidenţiale din 2027, transmite sursa citată.

Un sondaj Eurobarometru arată că 43% dintre francezi susţin extinderea UE, în timp ce 48% se opun, mai notează „The Guardian”.

Diplomaţi europeni afirmă că este nevoie de „gândire creativă” pentru ca extinderea UE să devină posibilă, mai ales în Balcanii de Vest, regiune unde Rusia şi China încearcă să-şi extindă influenţa, potrivit publicaţiei britanice.

Germania susţine de mai mult timp reforme interne ale Uniunii Europene, inclusiv limitarea dreptului de veto în politica externă, notează „The Guardian”.

Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat recent că o Uniune Europeană cu peste 33 de state membre nu poate funcţiona după aceleaşi reguli concepute pentru un bloc mai restrâns, transmite sursa citată.

Oficialii europeni consideră Ucraina un caz aparte din cauza războiului cu Rusia şi a costurilor uriaşe de reconstrucţie, potrivit publicaţiei britanice.

Costurile reconstrucţiei Ucrainei erau estimate la 588 de miliarde de dolari la finalul anului 2025, de aproximativ trei ori dimensiunea economiei ţării, adaugă „The Guardian”.

Potrivit oficialilor UE, Ucraina ar putea finaliza tehnic procesul de aderare în aproximativ patru ani, însă aderarea efectivă depinde de evoluţia războiului şi de un acord de pace, relatează publicaţia britanică.

Cercetătoarea Engjellushe Morina, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe, consideră că suspendarea temporară a dreptului de veto nu este „atât de drastică”, transmite „The Guardian”.

Aceasta a afirmat că măsura ar putea fi folosită de liderii europeni drept garanţie suplimentară pentru extinderea UE, conform sursei citate.

Morina a explicat că mecanismul ar putea preveni situaţiile în care un nou stat membru ar adopta ulterior o orientare politică radical diferită, inclusiv una pro-rusă, mai notează publicaţia britanică.

O sursă din guvernul muntenegrean a declarat că obiectivul ţării rămâne aderarea deplină la UE, „cu toate drepturile şi responsabilităţile care decurg din statutul de stat membru cu drepturi egale”, transmite „The Guardian”.