Tratatul privind mările libere: două treimi din oceanele lumii, protejate pentru prima dată

Un tratat de importanţă istorică pentru protejarea oceanelor planetei a devenit lege internaţională din 17 ianuarie 2026. Este vorba despre Tratatul privind mările libere, cunoscut oficial drept Acordul pentru biodiversitate dincolo de jurisdicţiile naţionale (BBNJ), un instrument juridic fără precedent care va reglementa pentru prima dată protecţia a aproximativ două treimi din suprafaţa oceanului global. Organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF) salută intrarea în vigoare a acordului şi face apel la guverne, industriile oceanice şi comunitatea ştiinţifică să colaboreze pentru ca tratatul să fie implementat eficient, relatează agenţia ANSA.

• Un moment istoric pentru oceane şi pentru guvernanţa globală

Tratatul BBNJ este rezultatul a aproape două decenii de negocieri internaţionale şi acoperă zonele marine aflate dincolo de jurisdicţiile naţionale - echivalentul a aproape jumătate din suprafaţa totală a Pământului. Până acum, aceste regiuni au fost slab reglementate, deşi joacă un rol esenţial în reglarea climei şi în menţinerea biodiversităţii globale. „Intrarea în vigoare a Tratatului privind mările libere marchează un moment istoric pentru oceanele lumii şi pentru noi toţi care depindem de ele”, a declarat Kirsten Schuijit, directoarea generală a WWF International. Potrivit acesteia, acordul inaugurează „o nouă eră în gestionarea oceanelor şi în cooperarea internaţională”, cu un potenţial major de a contribui la o economie oceanică mai sănătoasă şi mai rezilientă.

• O şansă crucială pentru atingerea obiectivelor de biodiversitate

WWF subliniază că implementarea tratatului este esenţială pentru atingerea obiectivului global stabilit prin Convenţia ONU pentru Diversitate Biologică, care prevede protejarea a cel puţin 30% din oceanele lumii până în 2030. De asemenea, acordul susţine obiectivele asumate de Uniunea Europeană prin Strategia UE pentru Biodiversitate 2030. Deşi în ultimii ani s-au înregistrat unele progrese, doar o mică parte din apele Mării Mediterane sunt în prezent protejate efectiv, iar suprafaţa gestionată într-un mod care să asigure conectivitatea ecologică este şi mai redusă.

• Paradoxul Mediteranei: biodiversitate ridicată, presiuni extreme

Regiunea mediteraneeană se confruntă cu un paradox major. Este una dintre cele mai bogate zone din lume în materie de biodiversitate marină, dar şi una dintre cele mai intens exploatate. „Transportul maritim, pescuitul, dezvoltarea costieră, poluarea şi criza climatică exercită o presiune fără precedent asupra vieţii marine şi asupra mijloacelor de trai ale comunităţilor costiere”, a declarat Paolo Lombardi, reprezentant al WWF Mediterranean. În acest context, crearea unor reţele conectate de arii marine protejate, inclusiv coridoare de migraţie, nu mai este opţională, ci devine o necesitate. Tratatul privind mările libere consolidează şi standardele globale de evaluare a impactului asupra mediului pentru activităţi precum pescuitul, transportul maritim, energia offshore sau viitoarea exploatare a fundului mării. În cazul Mării Mediterane, acordul se va adăuga unui cadru de guvernanţă deja complex, care include Convenţia de la Barcelona, politicile Uniunii Europene şi organismele regionale de pescuit precum GFCM şi ICCAT.

• Provocarea majoră: de la angajamente la acţiuni concrete

Cu toate acestea, WWF avertizează că tratatele şi strategiile internaţionale vor avea impact real doar dacă vor fi transpuse în măsuri concrete. „Marea Mediterană nu suferă din cauza lipsei de angajamente, ci din cauza lipsei de implementare”, a declarat Carlotta Bianchi, manager de politici în cadrul WWF Mediterranean. Ea subliniază necesitatea unei acţiuni coordonate, bine finanţate şi susţinute politic în domenii precum planificarea spaţială marină, gestionarea pescuitului, prevenirea poluării şi administrarea eficientă a zonelor protejate.

Acordul BBNJ a fost adoptat în iunie 2023 şi a atins pragul minim de 60 de ratificări naţionale în septembrie 2025, condiţie necesară pentru intrarea sa în vigoare după 120 de zile, pe 17 ianuarie 2026. În prezent, tratatul a fost ratificat de peste 80 de state, iar prima Conferinţă a Părţilor (COP) este aşteptată să aibă loc mai târziu în acest an. Totuşi, mai puţin de jumătate dintre ţările riverane Mării Mediterane au ratificat până acum acordul. WWF Mediterranean face apel către toate statele care nu au făcut încă acest pas să ratifice tratatul fără întârziere.