Ungaria declanşează procesul de ieşire din Curtea Penală Internaţională

Parlamentul Ungariei a aprobat un proiect de lege care va iniţia procesul de retragere a ţării din Curtea Penală Internaţională (CPI), care va dura un an, guvernul premierului Viktor Orban susţinând că instanţa a devenit "politică", relatează Reuters.

Guvernul lui Orban a anunţat această măsură pe 3 aprilie, la scurt timp după ce liderul israelian Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria pentru o vizită de stat, într-o rară călătorie în străinătate, sfidând un mandat de arestare al CPI.

Potrivit sursei, proiectul de lege privind retragerea din CPI a fost adoptat marţi, 134 de deputaţi votând pentru şi 37 împotrivă.

"Ungaria respinge ferm utilizarea organizaţiilor internaţionale - în special a instanţelor penale - ca instrumente de influenţă politică", se arată în proiectul de lege, prezentat de vicepremierul Zsolt Semjen.

Preşedinţia Adunării statelor părţi la CPI şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest demers.

Curtea Penală Internaţională a fost înfiinţată în urmă cu mai bine de două decenii pentru urmărirea penală a celor acuzaţi de crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid.

Conform Reuters, Viktor Orban a declarat luna trecută că CPI "nu mai este o instanţă imparţială, o instanţă a statului de drept, ci mai degrabă o instanţă politică". Ungaria a respins ideea arestării premierului israelian şi a numit mandatul "obraznic".

Ungaria este membru fondator al CPI şi a ratificat documentul său fondator în 2001. Cu toate acestea, legea nu a fost promulgată.

Netanyahu a numit decizia Ungariei de a părăsi CPI o "decizie îndrăzneaţă şi principială".

Prim-ministrul israelian se confruntă cu un mandat de arestare al CPI pentru acuzaţii de crime de război în Gaza, în timp ce Israelul îşi extinde operaţiunea militară în enclava palestiniană. Netanyahu a negat acuzaţiile.

Retragerea unei ţări din CPI intră în vigoare la un an după ce Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite primeşte o notificare scrisă a deciziei.