Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

VALENTIN TĂTARU, ING:"Moţiunea de cenzură duce incertitudinea politică la un nou nivel"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

"Moţiunea de cenzură duce incertitudinea politică la un nou nivel"

"Riscul de downgrade va rămâne un pericol constant pe întregul an 2021", spune analistul

Majorarea pensiilor cu 14% în timpul unei contracţii economice severe, o moţiune de cenzură şi apropierea alegerilor pun bazele pentru o serie de dezvoltări pe termen scurt foarte complicate pentru România, consideră Valentin Tătaru, economist la ING Bank. Tătaru se aşteaptă ca deficitul bugetar să urce peste 9% în acest an şi preconizează o amplificare a presiunii pe stabilitatea ratingurilor de ţară ale României în condiţiile în care datoria publică raportată la PIB va ajunge în preajma nivelului de 50% în 2021.

În ceea ce priveşte politica şi situaţia bugetară, analistul evidenţiază că "zgomotul politic" a devenit normă înainte de alegerile locale programate în 27 septembrie şi că "moţiunea de cenzură depusă de PSD duce incertitudinea politică la un nou nivel ". Tătaru spune că dinamica parlamentară se va adapta la rezultatele de la alegerile locale, ceea ce va mai reduce din tendinţele populiste din Parlament.

"Pentru moment tindem să citim moţiunea aceasta de cenzură mai mult în cheia electorală impusă de alegerile locale (dar într-o anumită măsură şi de către alegerile interne din PSD). Însă, având în vedere aritmetica parlamentară, şansele ca moţiunea să treacă sunt considerabile (40-50%). Dacă guvernul PNL este demis, acesta va rămâne probabil interimar până la alegerile locale. După aceea, credem că dinamica parlamentară se va adapta la rezultatele de la alegerile locale. Cea mai importantă diferenţă este că un guvern interimar nu va putea să folosească ordonanţe de urgenţă - ordonanţe care au fost folosite până acum pentru a amâna sau modifica iniţiative legislative ce ţintesc majorarea cheltuielilor, precum dublarea alocaţiilor sau recent adoptata majorare cu 14% a pensiilor în locul majorării programate de 40%. Prin urmare, fără acest instrument, posibilitatea de a bloca iniţiative legislative similare va fi redusă", afirmă economistul.

O guvernare interimară va însemna astfel şi posibile execuţii bugetare mai dificile pe partea de cheltuieli, spune Valentin Tătaru, care nu se aşteaptă totuşi la derapaje bugetare foarte mari. Totodată, potrivit acestuia, majorarea de 14% a pensiilor, în locul celei aşteptate de 10%, nu modifică foarte mult perspectiva bugetului.

Majorarea este aşteptată să aibă un impact în deficitul public din acest an de 0,3% din PIB şi de circa 1,2% din PIB în 2021. O incertitudine aici vine însă, potrivit analistului, din intenţia anunţată de PSD de a modifica, în Parlament, ordonanţa guvernului prin care se majorează pensiile astfel încât majorarea să fie cea iniţială, de 40%.

"În orice caz, ne aşteptăm ca procedura să ia ceva timp, cel puţin până după alegerile locale, iar ulterior, după cum spuneam, dinamica parlamentară se va adapta la rezultatele de la alegerile locale", arată analistul.

Totodată, incluzând în prognoza sa şi majorarea alocaţiilor cu 20% şi noile aşteptări ca economia să revină mai încet în a doua jumătate a anului decât se estima iniţial - ceea ce înseamnă venituri mai mici la buget din TVA sau din taxarea profiturilor -, ING şi-a ajustat scenariul macroeconomic central la un deficit de 9,3% faţă de deficitul de 8,6% estimat anterior.

Pentru 2021, ING estimează un deficit bugetar de 6,3%, în creştere de la 5,2% estimarea anterioară.

"Un ritm de reducere a deficitului de 3% (de la 9,3% în 2020 la 6,3% în 2021) reprezintă un echilibru rezonabil între nevoia de consolidare fiscală şi cea de a nu provoca daune creşterii economice. O încercare de a reduce deficitul cu mai mult anul viitor ar putea avea efecte contracţionare pentru economie, efecte pe care orice guvern va încerca probabil să le evite", spune Valentin Tătaru.

Astfel, necesarul de finanţare pentru perioada august-decembrie (deficit + plata dobânzilor la datoria emisă) ar trebuit să se ridice la circa 10 miliarde de lei/lună, potrivit economistului.

Suma este mult mai ridicată decât necesarul atras lunar în perioada ianuarie-iulie, care a fost de circa 7 miliarde de lei/lună, excluzând aici cele 10 miliarde de euro atrase prin emisiunile de titluri de stat pe pieţele externe derulate de MFP.

"Date fiind emisiunile mai mici decât aşteptate până la acest moment din august, se pare că scurtul moment de respiro pe care l-a avut Ministerul de Finanţe la mijlocul anului s-a cam dus iar presiunile pe emisiuni reapar încet. Totuşi, pentru a contra acest lucru, cele aproape 10 miliarde de euro atrase de pe pieţele externe au dus bufferul (fond de rezervă/urgenţă al MFP - n.r.) Ministerului de Finanţe la niveluri record (nu există date concrete, doar declaraţii oficiale). Bufferul poate fi folosit şi va constrânge presiunile pe finanţare. Mai presus de toate, Banca Naţională a României este de asemenea acolo pentru a ajuta", mai afirmă economistul.

În ceea ce priveşte ratingurile suverane acordate de agenţiile internaţionale, Tătaru spune că deterioarea finanţelor publice a dus România la limita pierderii ratingului "recomandat pentru investiţii". Reducerea majorării punctului de pensie de la 40% la 14% este aşteptată de guvernanţi să împace agenţiile de rating şi investitorii.

"Viziunea noastră este că agenţiile de rating sunt dispuse să treacă peste contextul electoral şi să aştepte un nou guvern care să preia comanda şi să treacă către o consolidare fiscală ceva mai serioasă. (...) Pe termen mediu, deteriorarea indicatorilor privind datoria va ridica probleme adiţionale. În orice caz, considerăm că riscul de downgrade va rămâne un pericol constant cel puţin pe întregul an 2021", conchide analistul.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. dar cand v-a scos PNL taxa din OUG 118 ce v-ati mai bucurat! Ipocriti

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
ADAMA

Curs valutar BNR

29 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8747
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1588
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5641
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4016
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.2556

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
syngenta
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie