Volatilitate accentuată pe piaţa petrolului; Decizia G7

Preţul futures al petrolului brut s-a apropiat, ieri dimineaţă, pe pieţele externe, de 120 de dolari barilul, pe măsură ce războiul din Iran s-a intensificat, ameninţând producţia de ţiţei şi transportul maritim al acestuia în Orientul Mijlociu.

Conform agenţiei de ştiri AP, preţul barilului de ţiţei european Brent a crescut la 119,50 dolari la începutul zilei de ieri, dar ulterior a mai pierdut teren. Şi cotaţia ţiţeiului american West Texas Intermediate a ajuns la 119,48 dolari pe baril, dar a revenit ulterior sub 100 de dolari. Nivelul de aproape 120 de dolari/baril nu a mai fost atins din 2022.

Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie era de 96,02 dolari barilul la Nymex New York, la ora locală 11.24, în urcare cu 5,6% faţă de sesiunea de vineri, iar cea a petrolului Brent cu livrare în mai atingea 98,68 dolari/baril, în creştere cu 6,5%.

Ministrul Energiei din Qatar a declarat, vineri, citat de Financial Times, că preţul ţiţeiului ar putea creşte la 150 de dolari/baril în două-trei săptămâni, dacă petrolierele şi alte nave comerciale nu reuşesc să treacă prin Strâmtoarea Ormuz.

În contextul actual, Michael Every, analist la Rabobank, spune: ”Cu cât mai mult durează conflictul, cu atât mai mari vor fi pagubele, într-un efect de domino, după ce evoluţiile de săptămâna trecută de pe piaţa petrolieră indicau că situaţia s-ar putea înrăutăţi”.

Creşterile majore din prima parte a zilei de ieri, de pe piaţa petrolului, au venit după un atac lansat de Iran asupra unei rafinării din Bahrain. În acest context, compania energetică de stat Bapco Energies din Bahrain a declarat forţă majoră asupra operaţiunilor sale. Creşterea s-a moderat ulterior, în contextul întrunirii liderilor Grupului celor Şapte naţiuni industrializate (G7), în vederea analizării situaţiei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat, ieri, anterior reuniunii, că ”utilizarea rezervelor strategice este o opţiune avută în vedere” de G7, însă în urma întrunirii, reprezentanţii grupului nu au luat o decizie în acest sens. Amintim că Franţa deţine în prezent preşedinţia rotativă a grupului G7.

Ministrul francez de Finanţe, Roland Lescure, a declarat ieri că ţările G7 nu au luat încă o decizie cu privire la posibila eliberare a stocurilor de petrol de urgenţă. ”Nu am ajuns încă acolo”, a spus Lescure, citat de Reuters, menţionând: ”Ceea ce am convenit este să folosim orice instrumente necesare, dacă este nevoie, pentru a stabiliza piaţa, inclusiv potenţiala eliberare a stocurilor”. Roland Lescure a mai afirmat că o astfel de măsură, dacă se va dovedi necesară, ”poate fi eficientă doar dacă este implementată într-un mod coordonat”.

Lescure a subliniat că guvernele urmăresc îndeaproape situaţia, iar în prezent nu există probleme de aprovizionare cu ţiţei nici în Europa, nici în Statele Unite.

• Japonia - posibilă eliberare de ţiţei din rezerve

Guvernul Japoniei i-a cerut unui depozit naţional de petrol să se pregătească pentru o posibilă eliberare de ţiţei din rezervele strategice, pe fondul reducerii livrărilor din Orientul Mijlociu, a declarat duminică un parlamentar japonez, citat de Reuters, conform news.ro.

Akira Nagatsuma, membru al partidului de opoziţie Alianţa de Reformă Centristă, a declarat că un oficial al Organizaţiei Japoneze pentru Metale şi Securitate Energetică de la baza naţională de stocare a petrolului din Shibushi i-a spus că unitatea a primit vineri instrucţiuni de pregătire din partea Agenţiei pentru Resurse Naturale şi Energie.

Momentul unei eventuale eliberări a petrolului din rezerve nu este deocamdată clar, a spus Nagatsuma. Nu este cunoscut nici dacă alte baze de stocare au primit aceeaşi instrucţiune.

Un oficial al agenţiei energetice, aflată în subordinea Ministerului Economiei, a refuzat să comenteze informaţia. Reprezentanţii bazei Shibushi nu au fost disponibili imediat pentru declaraţii.

Baza Shibushi, situată în sudul Japoniei, este unul dintre locurile în care sunt stocate rezervele strategice de petrol ale ţării.

Japonia depinde de Orientul Mijlociu pentru aproximativ 95% din importurile sale de ţiţei, iar circa 70% din acestea sunt transportate prin Strâmtoarea Ormuz, rută care a fost practic blocată după atacurile Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului.

Japonia deţine rezerve de petrol pentru situaţii de urgenţă echivalente cu aproximativ 254 de zile de consum intern, una dintre cele mai mari rezerve din lume. Acestea includ stocuri deţinute de stat, rezerve ale companiilor private şi stocuri comune cu state producătoare de petrol. Tokyo a apelat ultima dată la aceste rezerve în 2022, ca parte a unei eliberări coordonate de Agenţia Internaţională pentru Energie, după invazia Rusiei în Ucraina.

• Preţul gazului european, în urcare

Preţul gazului european a urcat cu aproximativ 30% ieri dimineaţă, în urma creşterii preţurilor petrolului, însă ulterior avansul a fost moderat. Preţul contractului futures pe gaze la hub-ul din Amsterdam (TTF), cu livrare în aprilie, considerat referinţa europeană, înregistra o creştere de peste 8% la ora locală 15.08, ajungând la 55,96 euro pe megawatt-oră.

Nivelul de ieri este foarte departe de cel atins în 2022, la începutul războiului din Ucraina, când a depăşit 300 de euro.

• Coface: ”Energia în centrul atenţiei, riscuri la orizont”

Escaladarea militară dintre Statele Unite, Israel şi Iran exercită o presiune extremă asupra pieţelor energetice, spun specialiştii Coface, menţionând că, deşi nu s-au raportat încă întreruperi majore ale aprovizionării, riscurile legate de Strâmtoarea Ormuz reprezintă o ameninţare pentru economia globală dacă acest conflict continuă.

Ruben Nizard, şef al departamentului de cercetare sectorială din cadrul Coface, declară: ”Un conflict limitat la câteva zile sau săptămâni - scenariul cel mai probabil în prezent - ar trebui să aibă un impact limitat. Cu toate acestea, dacă conflictul ar continua, impactul său macroeconomic ar putea fi semnificativ şi ar putea depăşi problema preţurilor la energie”.

Potrivit Coface, principalul risc actual îl reprezintă Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial şi aproape 30% din transporturile maritime de ţiţei. Întreruperile actuale duc deja la creşterea preţurilor. Capacitatea de a ocoli această strâmtoare este limitată şi insuficientă pentru a absorbi un şoc major.

”Întreruperile prelungite sau repetate ar putea împinge preţul petrolului Brent la trei cifre, cu posibilitatea de a depăşi maximul din februarie 2022 (122 de dolari/baril) sau chiar recordul din 2008 (147 de dolari/baril)”, conform Coface.

Potrivit sursei citate, ”conflictul din Orientul Mijlociu generează efecte de contagiune puternice asupra economiei României, principalul canal de transmisie fiind vulnerabilitatea pieţei energiei. Şocurile se resimt la nivel macroeconomic şi sectorial, influenţând direct stabilitatea preţurilor, dobânzile, creşterea economică şi siguranţa aprovizionării”.

Citeşte Şocul petrolier loveşte România - carburanţii se scumpesc din nou, Guvernul caută soluţii