WSJ: Următorul test al Fed este tranziţia la o politică monetară restrictivă

M.G.
Ziarul BURSA #Internaţional / 27 aprilie

WSJ: Următorul test al Fed este tranziţia la o politică monetară restrictivă

Pe măsură ce redresarea economiei americane face trecerea din teritoriul prognozei în cel al realităţii, guvernatorii Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) se vor confrunta cu o întrebare care le-a provocat într-o anumită măsură frustrare în trecut, scrie Wall Street Journal. Întrebarea este cum să semnaleze eventuala închidere - chiar dacă doar parţială - a robinetului banilor ieftini fără să provoace instabilitate în pieţe.

Procesul încheierii programului masiv de achiziţii derulat de Fed - titluri de stat şi obligaţiuni ipotecare în valoare cumulată, lunară, de 120 de miliarde de dolari - şi majorarea subsecventă a dobânzilor va dura ani dacă aşteptările inflaţioniste nu vor exploda pe termen scurt. Potrivit WSJ, primul pas din acest proces este aşteptat să fie includerea subiectului în discursurile preşedintelui Fed Jerome Powell în următoarele luni sau săptămâni. Acesta va fi "următorul mare test" al lui Powell cu pieţele financiare, scrie WSJ.

WSJ scrie că oficialii vor începe să dezbată mai întâi cum şi când vor reduce din achiziţiile lunare de 120 de miliarde de dolari pe care Fed le operează din luna iunie 2020 pentru a ţine la niveluri scăzute costurile de finanţare. Potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Fed din martie şi discursurilor publice ale guvernatorilor Fed, subiectul reducerii achiziţiilor a fost complet ignorat până acum. Fed-ul a anunţat în martie că piaţa muncii şi inflaţia ar trebui să facă "progrese substanţiale" înainte ca entitatea bancară centrală să înceapă să se gândească să-şi reducă dimensiunea programului de achiziţii. Întrebat la conferinţa de presă din martie dacă este timpul ca discuţia pe acest subiect să înceapă, Powell a spus "nu încă".

La momentul respectiv, prognozele economice indicau o probabilă accelerare a ritmului de creştere economică, însă datele considerate de "primă mână" încă reflectau încetinirea provocată de valul pandemic din lunile de iarnă. Ultimele şase săptămâni au adus totuşi noi date ce au confirmat redresarea economică şi progresul la care au tot făcut referire guvernatorii Fed. Pe 14 aprilie, Powell a stabilit câţiva parametri anunţând că Fed-ul va măsura progresul economiei "începând cu decembrie, când ne-am anunţat pentru prima dată strategia".

Subiectul se conturează a fi unul dificil pentru orice bancher central în condiţiile în care pieţele manifestă, într-o măsură importantă, o dependenţă faţă de lichiditatea injectată de Rezerva Federală. În 2013, ultima dată când Fed-ul a început să semnaleze o reducere a achiziţiilor, piaţa americană de obligaţiuni s-a confruntat cu un episod de vânzări agresive, episod intitulat la vremea respectivă "taper tantrum" (eng. tantrum = criză isterică).

Pieţele de acţiuni au scăzut la nivel global în 2013, indicele S&P 500 înregistrând un declin de 7,5% până la finalul episodului. Vânzarea agresivă din piaţa de obligaţiuni a majorat dobânda pe 10 ani, barometrul pentru costul de finanţare pentru consumatori şi companii, iar oficialii Fed au dat înapoi de frica faptului că semnalul lor va lovi negativ redresarea economică pe care o coordonau ulterior recesiunii din 2008-2009.

Episodul a scos în evidenţă echilibrul fin cu care bancherii centrali trebuie să gestioneze o reducere a sprijinului monetar oferit economiei, scrie WSJ. Chiar şi simpla aducere în discuţie a reducerii lichidităţii oferite poate provoca pieţelor o criză şi ca urmare să afecteze revenirea; în timp ce menţinerea costurilor de finanţare prea jos pentru prea mult timp poate duce la apariţia unor bule financiare.

Jeremy Stein, fost guvernator Fed în 2013, când inclusiv Jerome Powell era parte a grupului care dorea o reducere a programului de achiziţii pe care îl opera banca, spune că a învăţat din acel episod că există limite la abilitatea băncilor centrale de a calma pieţele atunci când se face trecerea către o politică monetară mai restrictivă.

"Încerci foarte puternic, dar este foarte greu să gestionezi volatilitatea", spune Stein.

Powell a afirmat în ultimele săptămâni că speră să reducă din efectele perturbatoare asociate unei astfel de treceri, de data aceasta oferind pieţelor de"stule semnale timpurii cu privire la schimbarea planurilor privind achiziţiile lunare.

Datele publicate începând cu luna martie arată o ameliorare puternică a condiţiilor din piaţa muncii din SUA, cu aproape 1 milion de noi locuri de muncă create doar în luna precedentă. Numărul persoanelor fără un loc de muncă din SUA rămâne în continuare unul foarte mare, la circa 8,4 milioane, însă inflaţia pare să fie peste aşteptările economiştilor în condiţiile unor probleme pe lanţurile de furnizare şi a unor deficite pe partea de produse necesare în producţia industrială. Redeschiderea economiei de asemenea este aşteptată să aducă creşteri de preţuri în condiţiile consumului reprimat din perioada de vârf a pandemiei.

Preşedintele Fed a afirmat, însă, după publicarea raportului privind piaţa muncii din martie, că doreşte să vadă mai multe luni cu un ritm de generare de locuri de muncă similar cu cel din martie pentru a considera că economia este pe drumul către atingerea obiectivelor băncii centrale.

Din decembrie 2020, când Fed-ul şi-a revizuit scenariul privind reducerea programului de achiziţiilor, economia americană a adăugat 1,62 milioane de noi locuri de muncă. O asemenea cifră arată într-adevăr un progres, dar rata şomajului continuă să fie cu mult peste nivelul pre-pandemic de 3,5%. În martie, rata şomajului scăzuse la 6%, însă fără a lua în evidenţă proporţia din populaţie care nu mai caută activ un loc de muncă.

Oficialii Fed au evitat să ofere o definiţie mai clară a ceea ce înseamnă "progresul substanţial" care va justifica reducerea impulsului monetar. Potrivit WSJ, aceştia sunt preocupaţi ca nu cumva să fie blocaţi la nivel de decizii de către pieţe, inflaţie şi/sau factorul politic într-o perioadă în care incertitudinea cu privire la direcţia economiei rămâne foarte ridicată.

Reducerea impulsului monetar în viitorul apropiat s-ar întâmpla totuşi într-un context mult diferit de data aceasta având în vedere că politica fiscală a preluat frâiele comparativ cu recesiunea din 2008-2009, când factorul politic s-a concentrat pe reducerea deficitelor bugetare, reducere care a încetinit revenirea din recesiunea. De această dată trilioane de dolari au fost injectaţi în pieţe, în buzunarele companiilor şi americanilor de rând, iar inflaţia este aşteptată să depăşească 3% în următoarele două-trei luni. Fed-ul se aşteaptă totuşi ca efectul să fie unul temporar.

Dealerii primari din sondajul realizat în martie de New York Fed anticipează că banca centrală va începe să reducă din achiziţiile de bonduri în primul trimestru din 2022 şi să încheie de tot achiziţiile până la finalul lui 2022. Asta implică începerea discuţiei despre reducerea achiziţiilor la şedinţa de politică monetară a Fed din luna iunie. De asemenea, prima creştere a dobânzii de referinţă este aşteptată de băncile de pe Wall Street să fie operată de către Fed cândva în 2023.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
Electromagnetica
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

26 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9208
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1716
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5451
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7543
Gram de aur (XAU)Gram de aur242.5619

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro