Ucraina se confruntă cu un deficit de finanţare externă de 45-50 miliarde de euro pentru anul 2026, a declarat joi preşedintele Volodimir Zelenski, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Şeful statului a avertizat că, dacă Kievul nu va primi cel puţin o primă tranşă din activele ruseşti îngheţate în UE - utilizarea cărora pentru un împrumut destinat Ucrainei este discutată de liderii europeni - ţara va fi nevoită să reducă semnificativ producţia dronelor necesare în războiul cu Rusia.
O diminuare a producţiei de drone va afecta capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri cu rază lungă asupra infrastructurilor energetice ruseşti şi alte achiziţii militare ale armatei, a adăugat Zelenski, arată Reuters şi EFE. În schimb, accesul la fondurile din activele îngheţate ar oferi Ucrainei mai multă încredere la negocieri, referindu-se la discuţiile cu SUA pentru susţinerea poziţiilor Kievului în faţa Moscovei, conform surselor citate.
Ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmîhal, a cerut aliaţilor din Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei - aproximativ 50 de state care susţin militar Ucraina - să aloce cel puţin 0,25% din PIB în 2026 pentru cheltuielile militare ale Kievului. Rusia şi-ar planifica un buget de apărare de circa 186 miliarde dolari pentru anul viitor, în timp ce Ucraina are finanţare doar pentru jumătate din cheltuielile estimate la 120 miliarde dolari, restul fiind dependent de sprijinul extern, potrivit surselor menţionate anterior.
Pentru 2025, dacă toate sumele promise vor fi onorate, Ucraina va primi 45 miliarde dolari ajutor extern, cea mai mare sumă după 2022, a mai precizat Şmîhal.
EFE şi Reuters afirmă că liderii UE discută un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei un „împrumut de reparaţii” de 90 miliarde euro din activele ruseşti îngheţate, sumă care ar putea ajunge la 165 miliarde euro. Banii ar urma să fie rambursaţi de Kiev după eventuale plăţi de reparaţii de la Moscova, scenariu considerat improbabil cât timp Vladimir Putin rămâne preşedinte, conform aceloraşi surse.
Rusia a catalogat operaţiunea drept „furt” şi a dat în judecată societatea belgiană Euroclear, care gestionează majoritatea fondurilor ruseşti îngheţate în UE, potrivit agenţiilor de presă citate, care mai adaugă şi că Belgia cere garanţii financiare şi includerea tuturor fondurilor ruseşti îngheţate înainte de a-şi da acordul.
Rezerve similare au exprimat şi Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Malta şi Italia, arată sursele menţionate.





























































1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 18.12.2025, 19:03)
păi să-l acopere (deficitul) Victoria Nuland și gașca de neoConi !
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2025, 19:43)
A avertizat ? Da, și ?
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 18.12.2025, 20:50)
...