Datoria SUA, aşteptată să ajungă la 182 trilioane dolari în 2056

Timp de decenii, datoria federală a SUA a crescut în cicluri lungi şi graduale, dar acest ritm accelerează rapid acum. O analiză visualcapitalist.com arată, în baza datelor Biroului pentru Buget al Congresului şi ale Casei Albe, cum a crescut datoria SUA de la 51 de miliarde de dolari în 1940 la aproape 40 de trilioane de dolari în prezent şi cum ar putea urca la 182 de trilioane de dolari până în 2056. La acel moment, SUA ar putea adăuga 10 trilioane de dolari datoriei federale la fiecare unu sau doi ani.

• Cum a accelerat datoria federală a SUA

Fiecare plus de 10 trilioane de dolari pentru datoria SUA este înregistrat mai repede decât precedentul, perioada de acumulare reducându-se de la câteva decenii la doar câţiva ani, potrivit sursei citate. A fost nevoie de aproape 70 de ani pentru ca datoria SUA să ajungă la primul său prag de 10 trilioane de dolari. În deceniile următoare, aceeaşi creştere ar putea avea loc în doar unu sau doi ani.

După al Doilea Război Mondial, a fost nevoie de peste 60 de ani pentru ca datoria SUA să ajungă la 10 trilioane de dolari.

Următoarele 10 trilioane de dolari s-au acumulat în nouă ani după criza financiară din 2008. În anii 2020, cheltuielile legate de pandemie au comprimat intervalul la doar cinci ani.

Până în anii 2050, fiecare 10 trilioane de dolari suplimentare ar putea fi adăugate în doar unu până la doi ani.

Acest scenariu nu ia în calcul noi războaie, recesiuni şi nici rate ale dobânzii care nu pot fi gestionate. Chiar şi aşa, proiecţiile legate de datoria federală a SUA ajung la 182 de trilioane de dolari în 2056.

În context, aceasta reprezintă o creştere de 4,6 ori faţă de maximul istoric actual al datoriei, de 39 de trilioane de dolari, sau de aproape trei ori peste evaluarea actuală a tuturor companiilor din indicele bursier S&P 500 la un loc.

• De ce contează datoria pentru viitorul Americii

Pe măsură ce datoria creşte, se aşteaptă ca o parte tot mai mare din bugetul federal să fie alocată plăţilor de dobânzi, eliminând cheltuielile pentru apărare, infrastructură şi servicii publice. În condiţiile în care costurile de împrumut urcă, efectele s-ar putea răspândi în întreaga economie, crescând ratele dobânzilor pentru gospodării şi întreprinderi, încetinind investiţiile şi afectând creşterea pe termen lung.

• SUA cheltuiesc mai mult cu plata dobânzilor decât cu apărarea

Statele Unite ale Americii cheltuiesc, în prezent, pentru prima dată de la sfârşitul anilor 1920, mai mult cu plata dobânzilor decât cu apărarea naţională, ceea ce marchează un punct de cotitură în priorităţile federale, conform visualcapitalist.com. Pe măsură ce nivelurile datoriei şi costurile de împrumut cresc, plăţile de dobânzi ocupă o pondere tot mai mare în buget şi se preconizează că vor ajunge la 2,1 trilioane de dolari în 2036, depăşind cu mult cheltuielile pentru apărare.

Conform datelor/estimărilor furnizate de Casa Albă şi Biroul de Buget al Congresului, plăţile de dobânzi ale SUA au ajuns la 879,9 miliarde de dolari în 2024, depăşind cheltuielile pentru apărare, care au fost de 850,7 miliarde de dolari. Proiecţiile până în 2036 arată că plăţile de dobânzi continuă să urce, chiar dacă sunt majorate şi cheltuielile cu apărarea.

Potrivit datelor oficiale, între 1996 şi 2001, cheltuielile pentru apărare ale SUA au fost, în medie, cu aproximativ 30% mai mari decât costurile nete ale dobânzilor, deoarece scăderea dobânzilor şi excedentele bugetare au menţinut serviciul datoriei relativ scăzut. Acest decalaj s-a mărit brusc după atentatele terosriste din 11 septembrie 2001. Cheltuielile militare s-au dublat în deceniul următor, ajungând la 699 de miliarde de dolari în 2011, în timp ce costurile dobânzilor au crescut mai lent, la 230 de miliarde de dolari.

În perioadele cu dobânzi scăzute din anii 2010, costurile de împrumut au rămas reduse chiar dacă datoria federală aproape s-a dublat - de la 9 trilioane de dolari în 2010 la 16,8 trilioane de dolari în 2019 - mascând costul pe termen lung al acestei datorii.

După pandemia de Covid-19, această dinamică s-a inversat. O creştere bruscă a împrumuturilor, combinată cu dobânzi mai mari, a dus la o creştere semnificativă a costurilor serviciului datoriei, cheltuielile nete cu dobânzile aproape triplându-se, ajungând la 970 de miliarde de dolari în 2025.

La o valoare estimată de un trilion de dolari în 2026, factura netă a Americii pentru dobânzi este preconizată să devină elementul bugetar ce cea mai mare creştere.

Până în 2036, în SUA, cheltuielile nete cu dobânzile se vor dubla, ajungând la 2,1 trilioane de dolari, în timp ce cheltuielile pentru apărare sunt estimate să ajungă la 1,1 trilioane de dolari.

• Cine finanţează datoria americană

SUA se bazează pe o gamă largă de cumpărători de titluri de stat, precum instituţii interne, guverne străine şi propria bancă centrală, ca să-şi poată finanţa deficitele tot mai mari.

Visualcapitalist.com arată cine finanţează datoria americană de 39 de trilioane de dolari şi cât din aceasta este deţinută de investitori interni, respectiv externi, conform datelor furnizate de Trezorerie, Comitetul Economic Comun al SUA şi Rezerva Federală, valabile în martie 2026.

Din cele 39 de trilioane de dolari care reprezintă datoria brută a Statelor Unite, 31,4 trilioane de dolari (81%) sunt deţinute de investitori interni şi străini. Restul de 7,6 trilioane de dolari (19%) reprezintă datoria intraguvernamentală, reflectând tranzacţiile guvernamentale interne. Acest total este de aproximativ două ori mai mare decât averea combinată a primilor 20 de miliardari din lume.

Datoria deţinută de public reprezintă ceea ce SUA datorează investitorilor externi şi influenţează direct ratele dobânzilor, costurile de împrumut şi pieţele financiare. Prin contrast, datoria intraguvernamentală reprezintă banii pe care guvernul şi-i datorează sieşi, în principal prin programe precum cel de Securitate Socială.

Fondurile mutuale şi cele de pensii sunt cei mai mari deţinători de datorie publică a SUA (6,6 trilioane de dolari), reflectând o cerere puternică de active sigure şi lichide. Rezerva Federală deţine 4,4 trilioane de dolari în bilanţul său, mai mult decât primii trei creditori străini - Japonia, Marea Britanie şi China - la un loc.

În rândul persoanelor fizice, Warren Buffett, prin intermediul companiei sale Berkshire Hathaway, este cel mai mare deţinător neguvernamental de titluri de trezorerie americane, cu 339 de miliarde de dolari în ultimul trimestru din 2025.

Principalele ţări care au cumpărat obligaţiuni de trezorerie americane din noiembrie 2024 până în noiembrie 2025, atât în ceea ce priveşte valoarea în dolari americani, cât şi variaţia procentuală a deţinerilor lor, sunt Marea Britanie, Belgia şi Japonia, fiecare cu achiziţii ce depăşesc 115 miliarde de dolari, conform visualcapitalist.com. Regatul Unit a condus aceste achiziţii, cu aproape 122 de miliarde de dolari (+16% anual) în perioada menţionată, urmat de Belgia (119,7 miliarde de dolari; + 33%) şi Japonia (115,5 miliarde de dolari; +11%). Canada şi Norvegia se plasează pe locurile patru şi cinci, cu 99,8 miliarde de dolari (+27%), respectiv 56,3 miliarde de dolari (+35%). Împreună, aceste cinci ţări au reprezentat aproximativ 65% din totalul achiziţiilor de 786 de miliarde de dolari.

Sursa citată menţionează că, în cazul Belgiei, creşterea de 33% este în mare parte tehnică: Bruxelles-ul găzduieşte Euroclear, casă de compensare care deţine obligaţiuni în numele investitorilor din Europa. Prin urmare, numărul poate indica unde este deţinută datoria, mai degrabă decât cine a achiziţionat-o efectiv. Aceeaşi logică se aplică şi altor centre financiare, precum Regatul Unit, Insulele Cayman şi Luxemburg.

În clasamentul menţionat, locurile 6-10 arată astfel: Franţa (43,5 miliarde de dolari; +13%), Emiratele Arabe Unite (30,3 miliarde de dolari; +41%), Taiwan (26,5 miliarde de dolari; +9%), Insulele Cayman (22,1 miliarde de dolari; +5%), Israel (20,2 miliarde de dolari; +23%).

În schimb, China îşi reduce continuu deţinerile de datorie publică americană, iar o postare a furnizorului de analize The Kobeissi Letter, pe reţeaua X, arată că ponderea ţării asiatice în totalul deţinerilor străine de titluri americane a ajuns la 7,3%, cel mai scăzut nivel din 2001 până în prezent, conform economictimes.indiatimes.com. Această pondere era mult mai mare înainte - de 28,8% în iunie 2011, spre exemplu, ceea ce înseamnă că a scăzut cu aproximativ 21,5 puncte procentuale de atunci.

China deţine în prezent aproximativ 683 de miliarde de dolari în obligaţiuni de trezorerie americane, cel mai scăzut nivel de după 2008. Asta înseamnă că ţara din Asia a vândut aproximativ jumătate din obligaţiunile americane pe care le-a cumpărat între 2000 şi 2010.

Deţinerile Chinei de datorii americane au atins un vârf în 2013, iar micşorarea continuă a acestora este cauzată de reducerea dependenţei financiare a Beijingului de Statele Unite. Oficialii din domeniu spun că acest lucru ajută şi la reducerea riscului în cazul în care pieţele devin instabile.