„CalEA BRD” - ecosistemul care vrea să schimbe antreprenoriatul feminin

În actualul context macroeconomic şi geopolitic naţional, regional şi global, în care femeile de afaceri continuă să se lovească de bariere de finanţare, lipsa accesului la expertiză şi presiunea permanentă de a menţine echilibrul dintre business şi viaţa personală, BRD Groupe Societe Generale a lansat, ieri, „CalEA BRD”, un program construit ca un ecosistem integrat dedicat susţinerii şi accelerării antreprenoriatului feminin din România. Noua platformă este construită pe ideea de a depăşi modelul clasic al creditării şi de a crea o infrastructură completă pentru dezvoltarea afacerilor conduse de femei, într-o economie în care potenţialul antreprenoriatului feminin rămâne încă insuficient exploatat.

Mădălina Teodorescu, Deputy CEO, BRD Groupe Societe Generale, a afirmat: „Cu «CalEA BRD» am pornit de la constatarea că antreprenoriatul feminin înseamnă mai mult decât simplul acces la finanţare. În acest segment de clientelă ne întânim cu un nivel de complexitate mai mare, în special prin nevoia de echilibru între viaţa profesională şi cea personală. Dacă aş fi femeia antreprenor, mi-aş dori să fiu înţeleasă în primul rând. (...) Ce sunt astăzi în cariera mea profesională sunt pentru că de-a lungul timpului am primit înţelegere, am primit sprijin şi suport. Nu pentru că acest sprijin, suport şi înţelegere nu ar fi necesare şi bărbaţilor. Doar că ce face în plus femeia este că are mai multe roluri: are rolul de a susţine o familie, poate avea rolul de a fi mamă, poate avea rolul de a avea grijă de ea însăşi şi cred că în jocul acestor roluri multiple, ca să poţi să reuşeşti, cel mai important este să ai nevoie de susţinere, de înţelegere, de sprijin în tot ceea ce faci. Asta ne propunem noi. De asta am şi făcut nu doar un simplu anunţ, ci de asta am făcut un brand. Prin ecosistemul pe care l-am construit ne propunem să devenim un partener de parcurs pe termen lung şi să creăm un cadru care oferă mai multă siguranţă pentru dezvoltarea afacerilor conduse de femei”.

Lidia Capmare, director al Departamentului Fonduri Europene şi Programe Naţionale (EUNAT), în cadrul BRD a spus: „Ideea dezvoltării acestui concept, acestui brand, a început în anul 2024, odată cu încheierea unui acord extrem de important pentru banca noastră, o tranzacţie de securitizare a portofoliului de credite pentru IMM-uri, un parteneriat pe care l-am încheiat cu International Finance Corporation (IFC), care venea cu nişte obiective, cu nişte ţinte destul de ambiţioase pentru noi ca bancă din perspectiva acordării de finanţări noi pe zona de Blue şi Climate Financing şi zona de gender financing. Dacă pe zona de Blue şi Climate financing banca noastră avea deja o expertiză încorporată, un know-how, pe zona de gender financing pentru noi era un element de noutate. Aveam nişte obiective, nişte KPI, nişte ţinte destul de ambiţioase, undeva în jur de 78 de milioane de euro, dacă îmi amintesc bine. Şi atunci prima întrebare care mi-a venit în minte a fost: «Ok, şi eu cum fac lucrul acesta?». Pentru că la nivelul departamentului nostru era alocat acest buget şi atunci ne-am dat seama că expertiza în tratarea solicitărilor de finanţare ce ar putea să vină din partea acestei zone de business ne lipseşte. A fost un acord încheiat cu efortul mai multor departamente din bancă, dar planul ambiţios nu ne-a descurajat. Şi atunci, împreună cu CEO-ul nostru, am contractat din partea echipei IFC servicii de consultanţă specializată pentru dezvoltarea conceptului de gender financing. Menţionez acest lucru pentru că expertiza lor, care depăşeşte nivelul regiunii europene (vorbim despre o expertiză la nivel mondial pe această zonă de gender financing şi de antreprenoriat feminin), a venit cu nişte insight-uri extrem de valoroase în ceea ce priveşte nivelul de reprezentare al populaţiei feminine în zona de business şi nu numai. Am început să construim pas cu pas acest concept, plecând de la identificarea nevoilor simple pe care femeile le au în viaţa de zi cu zi şi a provocărilor cu care se confruntă”.

Miza este uriaşă. Analizele realizate de BRD împreună cu experţii International Finance Corporation - instituţie subordonată Băncii Mondiale - arată existenţa unui univers de aproximativ 30.000 de companii eligibile pentru finanţare de tip gender finance în portofoliul băncii. Peste 90% dintre acestea sunt concentrate în zona business-urilor mici, exact segmentul în care accesul la capital, consultanţă şi servicii specializate poate face diferenţa dintre stagnare şi scalare accelerată. Datele relevă nu doar dinamismul antreprenoarelor din România, ci şi o oportunitate economică majoră pentru piaţa locală, în condiţiile în care susţinerea acestui segment poate genera creştere economică, consolidarea IMM-urilor şi o economie mai rezilientă.

• 70% din femeile antreprenor din România au afaceri în zona serviciilor şi în comerţ

Mai mult, potrivit unui studiu realizat de IFC, s-a constatat că la nivel naţional 51,5% din total populaţie este reprezentată de femei, din care 53% distribuită în mediul rural şi diferenţa de 47% în mediul urban. Datele prezentate ieri din studiul respectiv de reprezentantele BRD, mai arată că, dacă ne referim la zona de educaţie, nivelul de studii liceale ajunge undeva până la 80% din total populaţiei şi 30% se încadrează şi în nivelul studiilor superioare. Totodată 42,5% din populaţia feminină cu studii superioare are o certificare în zona de STEM (adică ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică), ceea ce ne plasează într-o poziţie de vârf la nivel european, potrivit sursei citate.

Lidia Capmare a precizat: „Mai avem o statistică interesantă din punct de vedere al decalajului de gen în domeniul financiar care limitează potenţialul economic al femeilor. Chiar dacă femeile reprezintă 52% din total populaţie, participarea la forţa de muncă activă este de 40% versus 60% în cazul bărbaţilor. În zona de antreprenoriat avem o participare de 4,9% versus 6,8% în cazul bărbaţilor. Iar zona de educaţie financiară ridicată arată un gap între femei şi bărbaţi, fiind vorba de un procent de 24% în cazul femeilor şi 38% în cazul bărbaţilor. (...) În structura portofoliului nostru şi constatăm o statistică destul de relevantă în ceea ce priveşte această reprezentare a antreprenoriatului feminin pe segmentele de clientelă. Pentru segmentul cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro, reprezentarea feminină este de 24%. În cazul clientelei corporate este de 15% (adică acele companii cu cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro), iar pe zona de mari corporaţii de 4,1%. În ceea ce priveşte distribuţia pe sectoare de activitate, ceea ce noi am observat a fost o preponderenţă a portofoliului pe zona de comerţ şi servicii. Aproximativ 70% din femeile antreprenor sunt implicate în acest sector de activitate. Practic, una din două femei au ca business zona de servicii, una din patru femei au zona de comerţ. La o diferenţă destul de consistentă faţă de această dispunere se află sectorul productiv, dar şi zona de sănătate şi asistenţă socială, zona de HORECA şi, nu în ultimul rând, zona de agricultură, pentru că avem o reprezentare inclusiv la nivelul agriculturii. Ca pondere între mediul urban şi mediul rural, asistăm la o distribuţie echilibrată: aproximativ 40% sunt reprezentate la nivel rural, restul fiind asigurat în mediul urban. Ca vechime a afacerii, ceea ce noi am constatat pe segmentul companiilor mici este că aproximativ 27% au o vechime de până în trei ani, putându-le considera parte din zona de startup. În timp ce, atunci când vorbim despre companiile mature, aproximativ 70% din segmentul IMM şi corporate sunt companii mature cu experienţă de peste 10 ani vechime. Dată fiind această structură a portofoliului şi potenţialul identificat la nivel naţional, tot alături de echipa IFC am mers un pic mai adânc şi am selecţionat o serie de antreprenoare de diferite mărimi, atât din rândul clientelor noastre, cât şi din rândul clientelor altor bănci, care au fost intervievate din perspectiva experienţei bancare şi a tipologiei de nevoi pe care ele şi-ar dori să fie satisfăcute. Principala concluzie pe care partenerii noştri au desprins-o - care de fapt nu era un element de noutate, deoarece acelaşi pattern se observă în toată Europa - este că principala provocare pe care femeile o au este aceea de a găsi echilibrul între viaţa personală şi viaţa profesională. Practic, atât business-ul cât şi copiii pe care îi au în creştere sunt pentru ele pasiunea şi scopul lor în viaţă şi atunci este destul de complicat să facă o delimitare fidelă între cele două zone. Întotdeauna un segment este favorizat în detrimentul celuilalt şi atunci nevoia primordială a fost aceea de a avea cât mai mult timp la dispoziţie, de a avea acces la produse financiare într-un timp mai scurt, de a le accesa rapid. De aici rezultă preferinţa spre servicii financiar-bancare online, rapide, şi soluţii de finanţare targetate pe capitalul de lucru”.

• Componentele noului ecosistem propus de BRD

De aceea, într-o piaţă în care soluţiile dedicate femeilor antreprenor sunt încă fragmentate, BRD încearcă să ocupe un teritoriu strategic prin construirea unui ecosistem care îmbină finanţarea cu educaţia antreprenorială, mentoratul şi accesul la comunităţi relevante. Platforma „calEA BRD” reuneşte într-un singur loc soluţii financiare şi instrumente de dezvoltare profesională, într-o formulă gândită să răspundă atât nevoilor operaţionale ale unui business, cât şi provocărilor personale ale antreprenoarelor.

Componenta financiară include pachete de cont curent pentru persoane fizice şi juridice, soluţii de economisire, servicii digitale şi de cash management, dar şi opţiuni de creditare, garanţii şi acces la programe de finanţare. Oferta este construită pentru companii aflate atât la început de drum, cât şi în faze de maturitate, într-un context economic în care accesul la lichiditate şi flexibilitate financiară devin decisive pentru supravieţuirea şi extinderea afacerilor.

Diferenţiatorul major al programului este însă zona non-financiară, pe care banca o transformă într-un pilon strategic. BRD mizează pe ideea că una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale antreprenoriatului feminin nu este doar lipsa banilor, ci accesul limitat la experienţă practică, know-how şi reţele de sprijin relevante. În acest sens, platforma oferă acces extins la resurse şi programe de dezvoltare construite în jurul Startarium, unul dintre cele mai importante ecosisteme de educaţie antreprenorială din România.

Prin Startarium, antreprenoarele beneficiază de Start Business Hub, un spaţiu dedicat celor aflate la început de drum, care oferă ghiduri, instrumente şi suport pentru construirea unei baze solide de business. Programul include şi Business Learning Lab, cu workshopuri şi ateliere practice susţinute de specialişti şi antreprenori cu experienţă, dar şi Business Advisory, o componentă de consultanţă personalizată menită să ofere soluţii concrete, recomandări aplicate şi direcţii clare de creştere pentru fiecare afacere.

• Rezilienţa şi responsabilitatea, doi factori importanţi pentru mediul de business

La eveniment au participat şi femei antreprenor din ţara noastră, care au împărtăşit din experienţa lor în mediul de business.

Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea companiei Ivatherm a arătat: „Cred că pentru femei este mai greu să fii antreprenor, pentru că femeile, în societatea de astăzi, au mai mult în grijă copiii, educaţia lor, organizarea casei, a vacanţelor, şi la un moment dat poţi fi copleşită. Acesta este preţul şi costul pe care îl plăteşti încercând să le faci pe toate. Să nu mai spunem că femeile se duc la cosmetică, la coafor, la sport şi aşa mai departe, iar toate aceste roluri câteodată sunt prea multe. Pe de altă parte, când eşti antreprenor nu este ca atunci când ai un job de la 9 la 17. Este o responsabilitate foarte mare, o pasiune, şi atunci practic lucrezi tot timpul. Nu ai weekenduri sau seri în care să nu lucrezi neapărat. Este o altă mentalitate şi, dacă nu ai pasiune, este greu. Dacă motivaţia este doar financiară, este destul de dificil pentru că eşti foarte obosită. (...) Cred că este o mentalitate cu care te naşti. Antreprenorii au, în primul rând, o viziune clară despre de unde le vin banii. Sunt mentor pentru fete care îmi sunt prietene şi văd de multe ori că ele nu ştiu de unde le vin banii. Le întreb: «E frumos ce faci, dar câştigi bani? Dacă nu, de ce o faci? Nu mai face!». Rezilienţa este un antrenament permanent. Antreprenorii au capacitatea de a pune la coş lucrurile care n-au mers bine şi de a trece imediat la următoarea provocare. Fără regrete. Mai e ceva: când o companie devine suficient de mare, are departamente conduse de oameni responsabili. Atunci, la mine ajung doar deciziile imposibil de luat, cele între două opţiuni proaste. Aceasta este viaţa de antreprenor şi te obişnuieşti cu ea. În plus, ca lider, nu poţi să te laşi doborât. Energia ta se transmite echipei şi este o responsabilitate”.

La rândul său, Adnana Popa, cofondatoarea gelateriei Velocita a spus: „Am avut norocul să mă implic anterior în tot felul de proiecte sociale şi cred că atunci am simţit pentru prima dată ce înseamnă să construiesc ceva din nimic, într-un mediu cât se poate de nestructurat şi cu extrem de puţine resurse, opus faţă de corporaţie, unde ai ocazia să construieşti enorm deoarece resursele sunt mari. Mi-e dor uneori când mă gândesc câte resurse aveam în corporaţie şi cât de greu îmi este acum. De exemplu, focusul meu acum este un startup de tehnologie în investiţii pe pieţe private, la care lucrez de un an de zile, şi este cumplit de greu să faci ceva din nimic. Motivaţia mea are mai multe pârghii, dar sunt două cele mai relevante astăzi. Una a fost efectiv curiozitatea: am fost foarte curioasă ce aş putea să construiesc eu, iar asta mă ţine şi acum cu foarte mult entuziasm. Sunt foarte curioasă ce o să mai construiesc până când probabil am să mor, nu cred că o să mă opresc din construcţie. (...) Antreprenorii nu sunt normali. Dacă vreţi să vi se spună că sunteţi nebuni, join the entrepreneurial world. Eu încă am sentimentul acesta când mai spune lumea că nu sunt în toate minţile. Pentru că, atunci când vrei să construieşti ceva ce poate n-a mai fost construit, ai nevoie de destul de multă nebunie şi curaj ca să împingi pe toată lumea şi toate situaţiile care nu te lasă să implementezi ce vrei. Ai nevoie de rezilienţă. Într-un business sunt extrem de multe momente dificile. (...) Eu m-am format în mediul bancar, care este foarte structurat. Înveţi mult despre risk management şi nu ţi se lasă mult spaţiu de risc. Acolo trebuia să fie totul safe, altfel mă sunau să mă întrebe de ce nu se plăteşte. Plecând din acel mediu, pentru mine a fost un learning accelerat despre cum să-ţi asumi riscuri. M-a ajutat managementul, dar a fost greu la început când apăreau eşecurile. (...) A fost un proces de învăţare rapid. Sincer, cred că acum funcţionez pe adrenalină”.

Cert este că programul „CalEA BRD” lansat ieri de BRD reprezintă o concretizare a direcţiei strategice asumate de bancă după semnarea, în urmă cu doi ani, a acordului de transfer sintetic al riscurilor semnificative (SRT) cu IFC, primul acord de acest tip încheiat de o bancă din România cu instituţia financiară membră a Grupului Băncii Mondiale. Prin acest mecanism, BRD a eliberat capital destinat accelerării finanţării proiectelor sustenabile cu impact în economia românească. Printre obiectivele asumate s-a aflat încă de atunci dezvoltarea unei oferte dedicate femeilor antreprenor, construită pe o înţelegere aprofundată a barierelor şi oportunităţilor specifice acestui segment. Cu sprijinul expertizei IFC, banca a dezvoltat produse, servicii şi programe adaptate nevoilor antreprenoarelor şi a integrat în ofertă componente de educaţie financiară şi antreprenorială, într-o mişcare care poate redesena competiţia din sistemul bancar pe zona finanţărilor dedicate femeilor de afaceri.