ABC: Aproape 1,35 milioane de seniori din România locuiesc singuri, iar 3 din 5 vârstnici din mediul urban se confruntă cu singurătatea

De Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, marcată pe 1 octombrie, Alianţa Binelui Comun publică Barometrul „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, o radiografie a uneia dintre marile vulnerabilităţi sociale ale următorilor ani, potrivit unui comunicat al organizaţiei.

România are deja aproape 3,9 milioane de persoane de peste 65 de ani, aproximativ 1,35 milioane de seniori locuiesc singuri, iar 3 din 5 vârstnici din mediul urban se confruntă cu singurătatea.

La 1 ianuarie 2026, 20,5% din populaţia rezidentă a României avea cel puţin 65 de ani, ceea ce înseamnă că mai mult de un român din cinci este astăzi senior, iar până în 2050, ponderea populaţiei de peste 65 de ani ar putea ajunge la aproximativ 31%.

În paralel, se schimbă şi structura familiei, respectiv generaţiile active sunt mai mici şi mai mobile, migraţia a dus milioane de români departe de părinţi, iar în localităţile care se depopulează distanţa până la medic, transport sau un serviciu de îngrijire poate deveni ea însăşi o formă de izolare.

Barometrul ABC arată că aproximativ unul din trei seniori români locuieşte singur, iar estimările din 2025 indică aproximativ 1,35 milioane de persoane vârstnice aflate în această situaţie.

În mediul urban, 3 din 5 seniori se confruntă cu singurătatea, iar pentru aproape 310.000 nivelul este estimat ca fiind foarte ridicat, iar unul din patru vorbeşte cu cel mult o persoană într-o lună, în timp ce o treime spun că beneficiază aproape deloc de sprijin moral şi practic.

Aproape 29% dintre seniorii urbani spun că nu îşi au copiii aproape, aceştia locuind în alt oraş sau în altă ţară, iar barometrul avertizează asupra unei schimbări structurale, respectiv proximitatea fizică a copiilor nu mai poate fi condiţia de care depinde o bătrâneţe sigură în România.

Problema este amplificată de vulnerabilitatea economică, iar aproape 30% dintre românii de peste 65 de ani se aflau, în 2024, în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar aproape unul din cinci era afectat de deprivare materială şi socială severă.

Una dintre cele mai importante concluzii ale Barometrului contrazice ideea că persoanele vârstnice refuză, în general, sprijinul din exterior, iar 59% dintre seniorii urbani se declară deschişi la programe de sprijin.

România cheltuieşte pentru îngrijirea de lungă durată doar 0,3% din PIB, faţă de 1,7% media OECD, şi are aproximativ un lucrător formal de îngrijire la 100 de persoane de peste 65 de ani, comparativ cu cinci în media OECD.

ABC propune ca România să treacă de la intervenţiile punctuale la un sistem care identifică din timp vârstnicii aflaţi în risc, iar printre măsurile propuse se numără un Barometru naţional anual pentru populaţia 65+, screening de risc prin medicina de familie şi serviciile sociale, contactarea proactivă a seniorilor după momente critice precum văduvia, externarea sau pierderea autonomiei, extinderea transportului social şi a serviciilor mobile în mediul rural şi garantarea unui pachet minim de îngrijire la domiciliu pentru nevoi reduse şi moderate.

Pe termen mai lung, ABC propune dezvoltarea forţei de muncă din îngrijirea de lungă durată, sprijin formal pentru aparţinătorii care îngrijesc persoane vârstnice şi dezvoltarea unor comunităţi adaptate îmbătrânirii.

Alianţa Binelui Comun propune şi crearea Indicelui ABC al Conectării şi Autonomiei Vârstnicilor, un tablou de bord public, actualizat anual la nivel naţional şi judeţean, care să măsoare nu doar câte centre sau paturi există, ci câţi seniori trăiesc singuri, câţi nu au pe cine chema la nevoie, cât de accesibile sunt serviciile şi dacă intervenţiile reuşesc efectiv să reducă izolarea şi să menţină autonomia.