Acordul privind pandemiile, adoptat la OMS

Adunarea Mondială a Sănătăţii (AMS) - principalul organ decizional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) - a adoptat un acord crucial privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în faţa viitoarelor pandemii. Cu 124 de voturi pentru, fără niciun vot împotrivă şi 11 abţineri, proiectul acordului privind prevenirea şi lupta împotriva pandemiilor a fost adoptat în comisie de Adunarea Mondială a Sănătăţii, votul final fiind considerat o formalitate. Anunţul a fost făcut de Esperance Luvindao, ministrul sănătăţii din Namibia şi preşedintele comisiei, în urma unui vot desfăşurat prin ridicarea mâinii la solicitarea Slovaciei. Printre ţările care s-au abţinut se numără Iran, Israel, Rusia, Italia, Slovacia şi Polonia, informează AFP.

• Importanţa acordului

Potrivit consilium.europa.eu, pandemia de COVID-19 a evidenţiat vulnerabilităţile profunde ale sistemelor sanitare din întreaga lume. Niciun guvern nu poate răspunde eficient de unul singur la o criză globală de sănătate. Acordul propus de OMS este menit să creeze un cadru internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic, care să asigure o mai bună coordonare şi cooperare între state.

• Obiectivele acordului: solidaritate, transparenţă şi echitate

Conform Consiliului European, acest acord internaţional urmăreşte: Consolidarea capacităţilor de răspuns la pandemii la nivel local, naţional şi internaţional; Acces echitabil la vaccinuri, medicamente şi instrumente de diagnostic; Creşterea transparenţei şi asumării răspunderii în gestionarea crizelor sanitare; Integrarea sănătăţii în toate politicile publice relevante. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, declara în timpul pandemiei, în 2021: "Trebuie să creăm un mediu în care fiecare om de ştiinţă, fiecare lucrător în domeniul sanitar, fiecare guvern se poate solidariza pentru o cauză comună".

• Beneficiile unui cadru internaţional coerent

Acordul propus de OMS promite o serie de îmbunătăţiri esenţiale:1. Detectarea şi prevenirea timpurie a pandemiilor; Sporirea capacităţii laboratoarelor la nivel global;

Cooperare internaţională în supravegherea bolilor emergente; Schimb rapid de informaţii şi date genetice. 2. Sisteme de alertă mai eficiente; Introducerea de niveluri diferenţiate de alertă pentru evaluarea riscurilor; Utilizarea tehnologiilor digitale pentru comunicare în timp real; Transparenţă în justificarea măsurilor de sănătate publică. 3. Răspuns global coordonat; Asigurarea unui acces continuu la materiale medicale esenţiale; Crearea unor stocuri strategice globale de echipamente şi medicamente; Trimiterea de echipe internaţionale specializate în zonele afectate. 4. Promovarea cercetării şi a inovaţiei; Coordonarea globală pentru dezvoltarea de vaccinuri şi tratamente eficiente; Facilitarea partajării probelor biologice şi a datelor ştiinţifice; Sprijinirea industriei farmaceutice pentru scalarea producţiei. 5. Combaterea inegalităţilor în accesul la tratamente

Lecţii învăţate din programe precum COVAX şi ACT-A; Stabilirea de mecanisme care să prevină marginalizarea ţărilor cu resurse limitate; Alocarea mai echitabilă a resurselor în funcţie de nevoi.

• Provocarea aplicării efective

Deşi adoptarea acordului este un pas semnificativ, rămâne provocarea implementării eficiente. Consolidarea sistemelor publice de sănătate, stabilirea de mecanisme clare de raportare şi evaluare la nivel naţional, dar şi recâştigarea încrederii cetăţenilor sunt elemente esenţiale pentru succesul pe termen lung. În acest sens, acordul subliniază şi importanţa combaterii dezinformării, un factor-cheie care a afectat răspunsul la pandemia COVID-19.